Connect with us

#RO2019EU

Ministrul Eugen Teodorovici în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare: Dosarul privind Supravegherea Financiară este o prioritate pentru președinția noastră”

Published

on

Astăzi a avut loc cea de-a doua reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare, din programul Președinției României la Consiliul UE, prezidată de Ministrul Finanâelor Publice, Eugen Teodorovici. Oficialul român căt și statele membre ale UE s-au angajat să consolideze cadrul de supraveghere pentru instituțiile financiare europene: ,,Autoritățile europene de supraveghere dețin un rol important prin contribuțiile lor la sănătatea sistemului financiar al UE. Acestea asigură punerea în aplicare în mod coerent în întreaga UE a normelor noastre comune și cooperarea într-un mod cât mai eficient posibil între autoritățile naționale de supraveghere. Acest dosar este o prioritate pentru președinția noastră; suntem acum gata să începem negocierile cu Parlamentul și ne angajăm să ajungem la un acord cât mai curând posibil,” a menționat Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor al României.

Consiliul și-a confirmat poziția cu privire la propunerile de revizuire a funcționării actualului Sistem european de supraveghere financiară (SESF), potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeana.

Sistemul european de supraveghere financiară a fost instituit în 2011 și este alcătuit din:

  • trei autorități europene de supraveghere (ESA): Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). Acestea asigură supraveghere și furnizează orientări în materie de reglementare pentru diversele sectoare și instituții.
  • Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), care supraveghează întregul sistem financiar și coordonează politicile UE pentru stabilitatea financiară.

Aceste autorități joacă un rol esențial în asigurarea faptului că piețele financiare din întreaga UE sunt bine reglementate, puternice și stabile. Ele contribuie la dezvoltarea și la aplicarea consecventă a cadrului unic de reglementare, la soluționarea problemelor transfrontaliere și, prin urmare, la promovarea convergenței în materie de reglementare și de supraveghere.

În cadrul mandatului său, Consiliul propune să se introducă îmbunătățiri ale sistemului existent pentru convergența în materie de supraveghere cu scopul de a spori eficiența, coerența și transparența globală a procesului. Poziția Consiliului introduce noi instrumente, de exemplu elaborarea unui plan strategic de supraveghere la nivelul UE, propunând în același timp consolidarea mecanismelor existente, cum ar fi evaluările inter pares sau consultarea grupurilor de părți interesate.

Abordarea generală revizuiește, de asemenea, structura de guvernanță existentă. Aceasta susține principiul conform căruia deciziile trebuie să fie adoptate de consiliul supraveghetorilor și asigură un rol esențial pentru autoritățile naționale competente în cadrul structurii de guvernanță a autorităților europene de supraveghere: nicio decizie nu ar trebui luată împotriva voinței unei majorități a autorităților naționale de supraveghere, iar organismul decizional suprem al autorității este consiliul supraveghetorilor. În paralel, Consiliul recomandă consolidarea rolului și a competențelor unui consiliu de administrație ca principalul organism care pregătește reuniunile și deciziile consiliului supraveghetorilor. Acesta ar trebui să fie alcătuit dintr-un președinte, șase membri ai consiliului supraveghetorilor și doi membri cu normă întreagă, selectați pe baza meritelor, a aptitudinilor lor manageriale și a experienței lor în materie de supraveghere financiară. Președintele și membrii cu normă întreagă ai consiliului de administrație ar trebui să fie răspunzători în fața Parlamentului European și a Consiliului.

În ceea ce privește schema de finanțare a autorităților, poziția Consiliului menține în general actualul sistem de contribuții care provin parțial de la bugetul UE și parțial de la autoritățile naționale competente. Abordarea generală menține cheia de contribuție stabilită pentru fiecare autoritate națională competentă, introducând în același timp limite pentru echilibrarea contribuției de la bugetul UE.

Reforma revizuiește, de asemenea, competențele fiecăreia dintre cele trei autorități europene de supraveghere. Consiliul recomandă să i se acorde ESMA competențe de supraveghere directă asupra indicilor de referință critici, precum și asupra serviciilor care furnizează date de tranzacționare consolidate ce vizează tranzacțiile din UE cu instrumente de capitaluri proprii și cu alte instrumente decât cele de capitaluri proprii, așa-numiții „furnizori de sisteme centralizate de raportare”. În plus, Consiliul propune ca schimbul de informații și cooperarea dintre autoritățile naționale să fie consolidate, iar autoritățile europene de supraveghere să țină seama de activitățile transfrontaliere într-o măsură mai mare.

În cele din urmă, reforma vizează, prin modificări specifice, îmbunătățirea funcționării Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). În poziția sa, Consiliul urmărește să clarifice rolul și competențele CERS, pentru a reduce la minimum posibilele riscuri de conflict de interese între diferitele responsabilități ale BCE în domeniul politicii monetare, al supravegherii microprudențiale (precum MUS) și al supravegherii macroprudențiale (precum CERS).

Context și etapele următoare

La 10 ianuarie, Comisia pentru afaceri economice și financiare a Parlamentului European și-a adoptat poziția privind revizuirea completă a sistemului european de supraveghere financiară.

În decembrie 2018, ambasadorii la UE au aprobat un mandat parțial pentru negocierile privind componenta referitoare la combaterea spălării banilor din cadrul pachetului SESF

Acum, după confirmarea de către Consiliu a abordării generale, ambii colegiuitori sunt în măsură să înceapă negocierile în cadrul unor triloguri, pe baza mandatului integral privind SESF, în vederea obținerii unui acord în primă lectură. Primul trilog este programat să aibă loc la 14 februarie.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

#RO2019EU

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene: Președinția română a Consiliului a făcut un sprint politic pe dosare. A dovedit că Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest

Published

on

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, și reprezentant al executivului european la sesiunea plenară a Parlamentului European în care premierul Viorica Dăncilă a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, i-a mulțumit șefei Guvernului pentru eforturile depuse de țara noastră ,,pentru ca Europa să meargă un pas înainte”. 

Aceasta a transmis felicitări președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă, miniștrilor și ,,execelentei ambasadoare” Luminița Odobescu pentru ,,activitatea și rezultatele semnificative” obținute. 

Citiți și Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

,,Ați depus eforturi pentru a încheia cât mai multe dosare legislative înainte de ultima plenară a Parlamentului trecut, în aprilie.  A fost un sprint politic pentru că ați reușit să încheiați 95 de dosare în primele 100 de zile de mandat și asta este dovada dedicării și tenacității dumneavostră”, a apreciat vicepreședintele Šefčovič.

Acesta a oferit exemple concrete referitoare la activitatea intensă și eficientă a Președinției României la Consiliul UE:

,,Mă gândesc la eforturile pentru Garda Europeană de Frontieră, Directiva Copyright sau Directiva Gazului care a fost foarte greu de finalizat, iar colegul meu, domnul Cañete (comisar european pentru acțiune climatică și energie, n.r.) a venit special în plen pentru a vă mulțumi pentru finalizarea dosarului. Mă mai gândesc și la progresele înregistrate pe agenda socială, care a fost o prioritate pentru Comisia noastră chiar din prima zi de mandat. Grație eforturilor președinției române am obținut standarde minime pentru părinții care lucrează, am sporit posibilitatea ca tații să se ocupe de copii mai mult și să acordăm sprijin participării femeilor pe piața muncii; am asigurat transparența contractelor și a condițiilor pentru toate tipurile de muncă și, în cele din urmă, la un an după ce Comisia a făcut o propunere pentru stabilirea Autorității Europene a Muncii, România a transformat-o în realitate”, a exemplificat vicepreședintele Comisiei Europene.

De asemenea, acesta a menționat progresele foarte bune obținute de Președinția română în contextul negocierilor pe viitorul Cadru Financiar Multianual și propunerile foarte utile, precum instrumentul bugetar pentru zona euro. 

,,Haideți să continuăm aceste progrese cu hotărâre și cu celelalte președinții care urmează”, a fost îndemnul lui Šefčovič.

Oficialul european a reamintit importanța summitului european de la Sibiu pentru mersul construcției europene în următorii ani:

,,România a dovedit că în anul acesta, plin de provocări și schimbări instituționale, Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest. Ne gândim cu plăcere la summitul de la Sibiu, din 9 mai. A fost un moment crucial pentru Uniunea Europeană, cât și pentru România. Vedem cum culorile europene au strălucit la Sibiu. Declarația celor 27 de lideri reprezintă un mesaj foarte puternic de a clădi un viitor european împreună”, a mai afirmat acesta. 

În încheiere, vicepreședintele Maroš Šefčovič a reiterat poziția Comisiei Europene pentru ca România să devină membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, făcând, totodată, apel la statele membre pentru a primi România în această zonă. 

Citiți și Comisia Europeană, declarație în Parlamentul European la finalul președinției României la Consiliul UE: Statele membre să lase România să facă parte din spațiul Schengen

,,Prima președinție română a Consiliului UE ar trebui să fie un motiv de sărbătoare pentru întregul popor pentru că ați făcut o treabă minunată, pentru care aș vrea să vă mulțumesc și în română: Mulțumesc!”, a încheiat înaltul oficial al Comisiei Europene.  

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending