Connect with us

#RO2019EU

Ministrul Eugen Teodorovici în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare: Dosarul privind Supravegherea Financiară este o prioritate pentru președinția noastră”

Published

on

Astăzi a avut loc cea de-a doua reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare, din programul Președinției României la Consiliul UE, prezidată de Ministrul Finanâelor Publice, Eugen Teodorovici. Oficialul român căt și statele membre ale UE s-au angajat să consolideze cadrul de supraveghere pentru instituțiile financiare europene: ,,Autoritățile europene de supraveghere dețin un rol important prin contribuțiile lor la sănătatea sistemului financiar al UE. Acestea asigură punerea în aplicare în mod coerent în întreaga UE a normelor noastre comune și cooperarea într-un mod cât mai eficient posibil între autoritățile naționale de supraveghere. Acest dosar este o prioritate pentru președinția noastră; suntem acum gata să începem negocierile cu Parlamentul și ne angajăm să ajungem la un acord cât mai curând posibil,” a menționat Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor al României.

Consiliul și-a confirmat poziția cu privire la propunerile de revizuire a funcționării actualului Sistem european de supraveghere financiară (SESF), potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeana.

Sistemul european de supraveghere financiară a fost instituit în 2011 și este alcătuit din:

  • trei autorități europene de supraveghere (ESA): Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). Acestea asigură supraveghere și furnizează orientări în materie de reglementare pentru diversele sectoare și instituții.
  • Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), care supraveghează întregul sistem financiar și coordonează politicile UE pentru stabilitatea financiară.

Aceste autorități joacă un rol esențial în asigurarea faptului că piețele financiare din întreaga UE sunt bine reglementate, puternice și stabile. Ele contribuie la dezvoltarea și la aplicarea consecventă a cadrului unic de reglementare, la soluționarea problemelor transfrontaliere și, prin urmare, la promovarea convergenței în materie de reglementare și de supraveghere.

În cadrul mandatului său, Consiliul propune să se introducă îmbunătățiri ale sistemului existent pentru convergența în materie de supraveghere cu scopul de a spori eficiența, coerența și transparența globală a procesului. Poziția Consiliului introduce noi instrumente, de exemplu elaborarea unui plan strategic de supraveghere la nivelul UE, propunând în același timp consolidarea mecanismelor existente, cum ar fi evaluările inter pares sau consultarea grupurilor de părți interesate.

Abordarea generală revizuiește, de asemenea, structura de guvernanță existentă. Aceasta susține principiul conform căruia deciziile trebuie să fie adoptate de consiliul supraveghetorilor și asigură un rol esențial pentru autoritățile naționale competente în cadrul structurii de guvernanță a autorităților europene de supraveghere: nicio decizie nu ar trebui luată împotriva voinței unei majorități a autorităților naționale de supraveghere, iar organismul decizional suprem al autorității este consiliul supraveghetorilor. În paralel, Consiliul recomandă consolidarea rolului și a competențelor unui consiliu de administrație ca principalul organism care pregătește reuniunile și deciziile consiliului supraveghetorilor. Acesta ar trebui să fie alcătuit dintr-un președinte, șase membri ai consiliului supraveghetorilor și doi membri cu normă întreagă, selectați pe baza meritelor, a aptitudinilor lor manageriale și a experienței lor în materie de supraveghere financiară. Președintele și membrii cu normă întreagă ai consiliului de administrație ar trebui să fie răspunzători în fața Parlamentului European și a Consiliului.

În ceea ce privește schema de finanțare a autorităților, poziția Consiliului menține în general actualul sistem de contribuții care provin parțial de la bugetul UE și parțial de la autoritățile naționale competente. Abordarea generală menține cheia de contribuție stabilită pentru fiecare autoritate națională competentă, introducând în același timp limite pentru echilibrarea contribuției de la bugetul UE.

Reforma revizuiește, de asemenea, competențele fiecăreia dintre cele trei autorități europene de supraveghere. Consiliul recomandă să i se acorde ESMA competențe de supraveghere directă asupra indicilor de referință critici, precum și asupra serviciilor care furnizează date de tranzacționare consolidate ce vizează tranzacțiile din UE cu instrumente de capitaluri proprii și cu alte instrumente decât cele de capitaluri proprii, așa-numiții „furnizori de sisteme centralizate de raportare”. În plus, Consiliul propune ca schimbul de informații și cooperarea dintre autoritățile naționale să fie consolidate, iar autoritățile europene de supraveghere să țină seama de activitățile transfrontaliere într-o măsură mai mare.

În cele din urmă, reforma vizează, prin modificări specifice, îmbunătățirea funcționării Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). În poziția sa, Consiliul urmărește să clarifice rolul și competențele CERS, pentru a reduce la minimum posibilele riscuri de conflict de interese între diferitele responsabilități ale BCE în domeniul politicii monetare, al supravegherii microprudențiale (precum MUS) și al supravegherii macroprudențiale (precum CERS).

Context și etapele următoare

La 10 ianuarie, Comisia pentru afaceri economice și financiare a Parlamentului European și-a adoptat poziția privind revizuirea completă a sistemului european de supraveghere financiară.

În decembrie 2018, ambasadorii la UE au aprobat un mandat parțial pentru negocierile privind componenta referitoare la combaterea spălării banilor din cadrul pachetului SESF

Acum, după confirmarea de către Consiliu a abordării generale, ambii colegiuitori sunt în măsură să înceapă negocierile în cadrul unor triloguri, pe baza mandatului integral privind SESF, în vederea obținerii unui acord în primă lectură. Primul trilog este programat să aibă loc la 14 februarie.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana ia parte la diferite inițiative naționale și europene care au ca scop aprofundarea cunoașterii cu privire la rolul Uniunii Europene.

#RO2019EU

Ministrul afacerilor interne, Carmen Dan: Consolidarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație reprezintă răspunsul ferm al UE privind combaterea introducerii ilegale de migranți

Published

on

UE consolidează cooperarea și coordonarea dintre ofițerii de legătură trimiși în țări terțe de statele membre sau de UE pentru a se ocupa de chestiuni legate de imigrație, se arată într-un comunicat al Consiliului.

Astăzi, reprezentanți ai președinției române a Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal asupra unui regulament menit să îmbunătățească funcționarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație. Regulamentul va fi transmis acum reprezentanților permanenți la UE, spre confirmare în numele Consiliului.

,,Coordonarea dintre statele membre, în cooperare cu țări terțe, este esențială pentru a se garanta că răspunsul UE la problema migrației este cât mai ferm posibil. Aceste noi norme ne vor permite să valorificăm la maximum activitățile ofițerilor noștri de legătură de pe teren, inclusiv în domenii precum returnările și combaterea introducerii ilegale de migranți”, a declarat Carmen Dan, ministrul român al afacerilor interne. 

Acordul informal cuprinde următoarele dispoziții:

  • introducerea unui comitet director la nivelul UE pentru a consolida gestionarea rețelei și coordonarea ofițerilor de legătură, menținându-se totodată competența autorităților de trimitere în vederea asigurării eficienței și a unor linii clare de comunicare
  • un rol mai important pentru ofițerii de legătură în combaterea introducerii ilegale de migranți
  • ofițerii de legătură vor strânge informații pentru a ajuta țările terțe să preîntâmpine fluxurile de migrație ilegală și pentru a sprijini gestionarea frontierelor externe ale UE
  • ofițerii de legătură vor ajuta totodată statele membre să faciliteze returnările resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală
  • vor fi puse la dispoziție fonduri destinate sprijinirii activităților ofițerilor de legătură în materie de imigrație, acestea urmând să fie alocate de comun acord cu comitetul director

Ofițerii de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în țările terțe de statele membre sau de UE pentru a stabili și a menține contacte cu autoritățile țării gazdă cu privire la aspecte legate de migrație (prevenirea și combaterea migrației ilegale, facilitarea returnării, gestionarea migrației legale). În 2004, UE a adoptat un regulament privind crearea unei rețele europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație pentru a coordona eforturile ofițerilor dintr-o anumită țară terță sau regiune.

Deși aproape 500 de ofițeri de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în prezent de statele membre în peste 100 de țări, există în continuare lacune în materie de coordonare. În plus, rolul ofițerilor de legătură în anumite domenii ar putea fi extins, ca parte a răspunsului cuprinzător al UE la problema migrației. Drept răspuns în acest sens, la 17 mai 2018, Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament de consolidare a rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație.

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba prezidează mâine Consiliul Afaceri Generale (CAG). CFM 2021-2027 și documentul privind o Europă durabilă până în 2030, principalele subiecte de pe agendă

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, va prezida marți, 19 ianuarie 2019, la Bruxelles, reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) sub egida Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Pe agenda miniștrilor se va afla o dezbatere de orientare privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Consiliul va discuta, de asemenea, despre proiectul adnotat de ordine de zi al următorului Consiliu European, care va avea loc în perioada 21-22 martie 2019.

Miniștrii vor avea un prim schimb de opinii pe baza documentului de reflecție intitulat ”Către o Europă durabilă până în 2030”, care a fost publicat de Comisia Europeană la 30 ianuarie 2019.

Documentul trece în revistă provocările ample cu care se confruntă Europa și prezintă scenarii ilustrative pentru viitor, urmărind să orienteze dezbaterea asupra celui mai bun mod de a îndeplini aceste obiective și a celei mai bune contribuții pe care Uniunea Europeană o poate aduce în acest sens până în 2030. Pornind de la ceea ce s-a realizat în ultimii ani, scenariile evidențiază faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru ca UE și întreaga lume să asigure un viitor durabil în interesul bunăstării cetățenilor.

În cadrul CAG va fi abordat și stadiul lucrărilor din cadrul procedurilor întemeiate pe articolul 7 privind statul de drept în Polonia și privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene în Ungaria.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă: România dorește să arate instituțiilor europene că Republica Moldova vrea să meargă pe calea europeană, că vrea să fie mai aproape de Europa

Published

on

Guvernul României va continua să ajute Republica Moldova, iar reprezentanții Excutivului de la București vor pleda în plenul instituțiilor europene pentru aceată țară, a declarat premierul Viorica Dăncilă luni, la acea de-a XXII-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, informează Agerpres.

Dăncilă a completat că agreează ideea unei ședințe de guvern comune, la care să fie prezenți și reprezentanți ai autorităților locale.

”Avem o relaţie foarte bună cu Guvernul Republicii Moldova. Am făcut împreună o şedinţă de guvern comună, iar ideea dumneavoastră de a face încă o şedinţă la care să participe cele două guverne şi, bineînţeles, autorităţile locale este o idee foarte bună. Încercăm să ajutăm Republica Moldova, atât prin proiectele Guvernului, prin ajutorul dat de Guvern, dar şi prin eforturile pe care le vom depune în cadrul Preşedinţiei rotative (a Consiliului UE – n.r.), să arătăm că Republica Moldova vrea să meargă pe calea europeană, că Republica Moldova vrea să fie mai aproape de Europa, iar noi vom fi avocaţii şi vom vorbi în plenul instituţiilor europene pentru Republica Moldova”, a subliniat Viorica Dăncilă.

Parteneriatul Estic, inițiativă europeană din care face parte și Republica Moldova, reprezintă una dintre prioritățile principale ale României la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending