Connect with us

#RO2019EU

Ministrul Eugen Teodorovici în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare: Dosarul privind Supravegherea Financiară este o prioritate pentru președinția noastră”

Published

on

Astăzi a avut loc cea de-a doua reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare, din programul Președinției României la Consiliul UE, prezidată de Ministrul Finanâelor Publice, Eugen Teodorovici. Oficialul român căt și statele membre ale UE s-au angajat să consolideze cadrul de supraveghere pentru instituțiile financiare europene: ,,Autoritățile europene de supraveghere dețin un rol important prin contribuțiile lor la sănătatea sistemului financiar al UE. Acestea asigură punerea în aplicare în mod coerent în întreaga UE a normelor noastre comune și cooperarea într-un mod cât mai eficient posibil între autoritățile naționale de supraveghere. Acest dosar este o prioritate pentru președinția noastră; suntem acum gata să începem negocierile cu Parlamentul și ne angajăm să ajungem la un acord cât mai curând posibil,” a menționat Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor al României.

Consiliul și-a confirmat poziția cu privire la propunerile de revizuire a funcționării actualului Sistem european de supraveghere financiară (SESF), potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeana.

Sistemul european de supraveghere financiară a fost instituit în 2011 și este alcătuit din:

  • trei autorități europene de supraveghere (ESA): Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). Acestea asigură supraveghere și furnizează orientări în materie de reglementare pentru diversele sectoare și instituții.
  • Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), care supraveghează întregul sistem financiar și coordonează politicile UE pentru stabilitatea financiară.

Aceste autorități joacă un rol esențial în asigurarea faptului că piețele financiare din întreaga UE sunt bine reglementate, puternice și stabile. Ele contribuie la dezvoltarea și la aplicarea consecventă a cadrului unic de reglementare, la soluționarea problemelor transfrontaliere și, prin urmare, la promovarea convergenței în materie de reglementare și de supraveghere.

În cadrul mandatului său, Consiliul propune să se introducă îmbunătățiri ale sistemului existent pentru convergența în materie de supraveghere cu scopul de a spori eficiența, coerența și transparența globală a procesului. Poziția Consiliului introduce noi instrumente, de exemplu elaborarea unui plan strategic de supraveghere la nivelul UE, propunând în același timp consolidarea mecanismelor existente, cum ar fi evaluările inter pares sau consultarea grupurilor de părți interesate.

Abordarea generală revizuiește, de asemenea, structura de guvernanță existentă. Aceasta susține principiul conform căruia deciziile trebuie să fie adoptate de consiliul supraveghetorilor și asigură un rol esențial pentru autoritățile naționale competente în cadrul structurii de guvernanță a autorităților europene de supraveghere: nicio decizie nu ar trebui luată împotriva voinței unei majorități a autorităților naționale de supraveghere, iar organismul decizional suprem al autorității este consiliul supraveghetorilor. În paralel, Consiliul recomandă consolidarea rolului și a competențelor unui consiliu de administrație ca principalul organism care pregătește reuniunile și deciziile consiliului supraveghetorilor. Acesta ar trebui să fie alcătuit dintr-un președinte, șase membri ai consiliului supraveghetorilor și doi membri cu normă întreagă, selectați pe baza meritelor, a aptitudinilor lor manageriale și a experienței lor în materie de supraveghere financiară. Președintele și membrii cu normă întreagă ai consiliului de administrație ar trebui să fie răspunzători în fața Parlamentului European și a Consiliului.

În ceea ce privește schema de finanțare a autorităților, poziția Consiliului menține în general actualul sistem de contribuții care provin parțial de la bugetul UE și parțial de la autoritățile naționale competente. Abordarea generală menține cheia de contribuție stabilită pentru fiecare autoritate națională competentă, introducând în același timp limite pentru echilibrarea contribuției de la bugetul UE.

Reforma revizuiește, de asemenea, competențele fiecăreia dintre cele trei autorități europene de supraveghere. Consiliul recomandă să i se acorde ESMA competențe de supraveghere directă asupra indicilor de referință critici, precum și asupra serviciilor care furnizează date de tranzacționare consolidate ce vizează tranzacțiile din UE cu instrumente de capitaluri proprii și cu alte instrumente decât cele de capitaluri proprii, așa-numiții „furnizori de sisteme centralizate de raportare”. În plus, Consiliul propune ca schimbul de informații și cooperarea dintre autoritățile naționale să fie consolidate, iar autoritățile europene de supraveghere să țină seama de activitățile transfrontaliere într-o măsură mai mare.

În cele din urmă, reforma vizează, prin modificări specifice, îmbunătățirea funcționării Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). În poziția sa, Consiliul urmărește să clarifice rolul și competențele CERS, pentru a reduce la minimum posibilele riscuri de conflict de interese între diferitele responsabilități ale BCE în domeniul politicii monetare, al supravegherii microprudențiale (precum MUS) și al supravegherii macroprudențiale (precum CERS).

Context și etapele următoare

La 10 ianuarie, Comisia pentru afaceri economice și financiare a Parlamentului European și-a adoptat poziția privind revizuirea completă a sistemului european de supraveghere financiară.

În decembrie 2018, ambasadorii la UE au aprobat un mandat parțial pentru negocierile privind componenta referitoare la combaterea spălării banilor din cadrul pachetului SESF

Acum, după confirmarea de către Consiliu a abordării generale, ambii colegiuitori sunt în măsură să înceapă negocierile în cadrul unor triloguri, pe baza mandatului integral privind SESF, în vederea obținerii unui acord în primă lectură. Primul trilog este programat să aibă loc la 14 februarie.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, inițiative care au ca scop aprofundarea cunoașterii cu privire la rolul și funcționarea Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

EUObserver: Președinția română a Consiliului intenționează să transmită un set de linii directoare privind aranjamentele temporare pentru gestionarea refugiaților salvați pe mare până la finele lui mai

Published

on

Liniile directoare operaționale ale Uniunii Europene privind modalitatea de a aduce pe uscat refugiații salvați pe mare de bărcile de salvare ar trebui să fie publicate săptămâna viitoare, potrivit EUObserver.

Surse din cadrul președinției României la Consiliul UE au declarat pentru această publicație că ,,intenționează să transmită un set de linii directoare privind aranjamentele temporare cel târziu până la sfârșitul lunii mai”, arată sursa citată.

Eforturile experților de la Bruxelles pentru a gestiona imigranții salvați pe mare se înscriu în contextul mai larg al disputelor dintre unele state membre de coastă și organizațiile non-guvernamentale pe tema refuzului de a primi persoanele salvate de acestea, dar și dintre statele membre care s-au ocupat de primirea și găzduirea imigranților după declanșarea crizei migrației din 2015 și statele care refuza preluarea unui anumit număr din totalul celor sosiți la granițele UE pentru a ușura povara țărilor din ,,prima linie”, precum Italia sau Grecia. 

Cel mai recent episod de acest gen a implicat 64 de persoane care au fost blocate timp de aproape două săptămâni pe coasta malteză pe o barcă operată de ONG-ul german Sea-Eye, după ce Malta a refuzat să permită navei să acosteze, pretinzând că nu are nicio responsabilitate. Migranților li s-a permis să plece abia săptămâna trecută după ce Comisia Europeană a încheiat un contract de debarcare cu Franța, Germania, Luxemburg și Portugalia, mai precizează sursa citată. 

De asemenea, luarea unor măsuri de către UE va fi necesară în cazul în care conflictului din Libia ar lua amploare, determinând tot mai mulți oameni să încerce să navigheze către Europa.

,,Ne confruntăm cu un război de agresiune care își va răspândi cancerul în Marea Mediterană, Italia și Europa. Trebuie să fim uniți și fermi în blocarea războiului de agresiune al lui Haftar, un om care a trădat Libia și comunitatea internațională. Nu avem doar 800.000 de migranți pregătiți să plece, ci și libieni care ar fugi de război”, a spus prim-ministrul Libiei, Fayez al-Sarraj, la inceputul săptamânii, într-o declarație făcută pentru publicația italiană Corriere della Serra, preluată de The Guardian

În același timp, apelurile de primejdie făcute către garda de coastă libiană sunt în mod obișnuit ignorate sau nepreluate, potrivit  Alarm Phone, o rețea de societăți civile europene care răspund la semnalele SOS.

Preocupările legate de soarta migranților pe mare sunt cu atât mai justificate cu cât UE a prelungit mandatul operațiunii EU NAVFOR MED Sophia până la 30 septembrie 2019, însă a limitat la patrule aeriene supravegherea încercărilor de traversare ilegală a Mării Mediterane de către migranți pentru a ajunge pe continent. Comandantul operațiunii, amiralul italian Enrico Credendino, a primit instrucțiuni să suspende temporar, din motive operaționale, desfășurarea activelor navale ale misiunii Sophia pe durata acestei prelungiri, ridicând întrebări legate de slăbirea rolului operațiunii în salvarea vieților pe mare, unde au murit aproape 2300 de persoane în 2018, potrivit estimărilor ONU.

Citiți și Este oficial, Sophia, misiunea UE de combatere a traficului ilegal cu ființe umane pe ruta mediteraneană, este prelungită pentru încă șase luni. Desfășurarea activelor navale este suspendată pe această perioadă

În orice caz, restrângerea operațiunii Sophia doar la patrulare aeriană este în conformitate cu politica UE de a restricționa imigrația din zona mediteraneană, începând din 2015 încoace, și de a descuraja imigranții să-și riște viața pe mare. În acest sens, ar fi de  amintit faptul că UE a limitat deja operațiunile de salvare în sudul Mediteranei și și-a mutat navele mai spre nord, unde au loc mai puține salvări. Acest lucru se datorează faptului că blocul nu dorește să gestioneze numărul mare de sosiri, operațiune obligatorie  în temeiul dreptului internațional dacă navele statelor membre ar primi migranți salvați la bordul lor.

Planul președinției române a Consiliului UE va rămâne voluntar și încearcă să se bazeze pe o propunere a Comisiei Europene de a crea măsuri temporare până la instituirea unui sistem permanent, potrivit informațiilor oferite EUObserver.

În acest sens, reprezentanții României la Bruxelles au precizat că orientările urmăresc echilibrul solidarității și responsabilității,  în încercarea de a oglindi reformele anterioare ale legislației UE în materie de azil, care sunt momentan în stare incertă. 

Continue Reading

#RO2019EU

Amabasadorul SUA la UE, Gordon Sondland, despre Președinția română a Consiliului: Am colaborat intens şi eficient pe mai multe domenii, ca într-o echipă. România s-a dovedit un aliat şi partener extraordinar

Published

on

@Gordon Sondland/Twitter

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii pe lângă Uniunea Europeană, Gordon Sondland, a declarat pentru Digi24, că Președinția României la Consiliul UE a insistat foarte mult pe lângă celelalte state membre mai reticente să ofere Comisiei Europene mandatul pentru începerea negocierilor comerciale cu SUA, acționând ca ,,un aliat și partener extraordinar”. 

„Am colaborat intens şi foarte bine, pe mai multe domenii foarte importante pentru SUA, ca într-o echipă şi am ajuns la rezultate semnificative, mai ales având în vedere şi rezistenţa altor state membre. România s-a dovedit un aliat şi partener extraordinar”, a afirmat diplomatul american.

De asemenea, Sondland a menționat colaborarea ,,eficientă” cu reprezentanții României la Bruxelles în privința demarării negocierilor comerciale cu SUA pentru eliminarea tarifelor și a barierelor netarifare, dar și pe alte dosare de interes pentru administrația americană.

,,Am colaborat recent în privinţa mandatului de negociere. Ştiu că au fost rezerve foarte serioase din partea unor ţări membre, iar reprezentanţii României au insistat ca UE să dea acest mandat de negociere către Comisie, am mai colaborat în privinţa directivei privind drepturile copyright, dosarul Nordstream, în multe domenii am colaborat într-un mod eficient”, a declarat Gordon Sondland.

Amintim faptul că luni, Consiliul UE, a aprobat mandatul privind începerea negocierilor de către Comisia Europeană cu SUA cu scopul încheierii a doua acorduri comerciale.

Pe scurt, este vorba despre un acord comercial limitat exclusiv la eliminarea tarifelor pentru bunurile industriale, excluzând produsele agricole și un acord privind evaluarea conformității care ar avea drept obiectiv eliminarea barierelor netarifare, facilitând dovedirea de către întreprinderi că produsele comercializate respectă cerințele tehnice atât în ​​UE, cât și în SUA, menținând în același timp un nivel ridicat de protecție în UE.

În ceea ce privește acordul privind eliminarea tarifelor industriale, obiectivul este creșterea comerțului dintre UE și SUA, îmbunătățirea accesului pe piață și generarea de noi oportunități de locuri de muncă și de creștere economică. Mandatul dat de Consiliu garantează că negocierile vor ține seama pe deplin de particularitățile deosebite ale anumitor bunuri, cum ar fi produsele consumatoare de energie și produsele pescărești, precum și impactul asupra mediului care decurge din diferențele dintre cadrele de reglementare ale UE și SUA.

Este de așteptat ca negocierile să rezolve disputa comercială dintre UE și SUA, generată de decizia de anul trecut a președintelui american Donald de a taxa importul de produse siderurgice. Măsura administrației americane a produs o reorientare a fluxurilor comerciale către UE, care s-a văzut inundată de produse siderurgice din state terțe. Această creștere reprezintă o amenințare gravă pentru producătorii de oțel din UE, care se află încă într-o poziție fragilă din cauza supracapacității de producție a oțelului la nivel mondial și a unui număr fără precedent de practici comerciale neloiale ale anumitor parteneri comerciali. 

Taxarea importului de oțel de către SUA a atras alte măsuri sau propuneri comerciale negative precum impunerea de tarife vamale pentru automobile, respectiv pentru produse din industria aeronautica sau alimentară care ar totaliza 11 miliarde de dolari, potrivit anunțului făcut de Donald Trump săptămâna trecută.

Citiți și Comisia Europeană este pregătită să înceapă negocierile comerciale cu Statele Unite după ce Consiliul UE a autorizat deschiderea tratativelor

În orice caz, mandatul de negociere garantează că UE nu va încheia negocieri cu SUA atâta timp cât tarifele actuale privind exporturile de oțel și aluminiu ale UE rămân în vigoare și că va putea suspenda negocierile în mod unilateral dacă SUA ar impune restricții comerciale suplimentare împotriva produselor europene.

UE și SUA au cea mai mare și cea mai profundă relație bilaterală de comerț și investiții din lume și au economii foarte integrate. Ambele economii reprezintă împreună aproximativ jumătate din PIB-ul mondial și aproape o treime din comerțul mondial total.

Citiți și Infografic: Valoarea totală a bunurilor comercializate între UE și SUA este de patru ori mai mare decât bugetul anual al Uniunii

Continue Reading

#RO2019EU

Antonio Tajani și George Ciamba au semnat la Strasbourg noua directivă privind drepturile de autor:„Parlamentul European apără industria culturală și creativă Europeană, protejând 12.000.000 de locuri de muncă”

Published

on

Foto: Antonio Tajani/Twitter

Corespondență din Strasbourg

Azi, în timpul ultimei sesiuni plenare din Parlamentul European din Strasbourg, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a semnat noua directivă privind drepturile de autor, împreună cu ministrul român al Afacerilor Europene, George Ciamba.

„Parlamentul European apără industria culturală și creativă Europeană, protejând 12.000.000 de locuri de muncă și asigurându-se că autorii, jurnaliștii, scriitorii, stilistii, muzicienii și toți artiștii sunt răsplătiți pentru munca lor.”, transmite Antonio Tajani.

Directiva privind drepturile de autor pe piața unică a fost adoptată și de Consiliul UE în această săptâmână, acest lucru înseamnă că UE își modifică cadrul juridic în materie de drepturi de autor astfel încât acesta să fie adecvat scopului în mediul digital de astăzi.  Directiva  modernizează dreptul UE existent în materie de drepturi de autor pentru a deschide calea către o veritabilă piață unică digitală. Noile norme asigură o protecție adecvată pentru autori și artiști, deschizând, totodată, noi posibilități de accesare și partajare online a conținutului protejat prin drepturi de autor în întreaga Uniune Europeană, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană.

„Noile reglementări vor contribui la realizarea unei piețe funcționale a drepturilor de autor, cu beneficii economice și sociale atât pentru creatori, cât și pentru consumatori.”, menționează președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, în mesajul său postat pe Twitter.

Citiți și: UE a adoptat textul legislativ privind drepturile de autor. Statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în dreptul lor intern

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending