Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a estimat joi că anul 2029 reprezintă o țintă viabilă pentru adoptarea monedei euro, dar cea mai importantă este convergența reală despre care foarte puțină lume vorbește.

”Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României. Am ajuns într-o situaţie ca deficitul de cont curent să fie mai mare decât deficitul public. Nu mai spun de puseul inflaţionist care ne-a scos din orice zona de convergenţă nominală. Eu cred că aici trebuie să avem o discuţie serioasă, instituţional vorbind, cu comitetul care se ocupă de aderarea la Zona Euro şi să ne fixăm un target transpartinic pe care nimeni să nu-l mai încalce. Din punctul meu de vedere, anul 2029 este o ţintă viabilă (pentru aderarea la euro, n.r.). Dincolo de criteriile nominale de convergenţă pe care evident pe termen mediu de timp le putem îndeplini până la urmă, pe elementul de datorie însă suntem în zona fericită faţă de alte state europene care deja nu-l mai îndeplinesc. Cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte. Convergenţa reală este cea care îţi dă de fapt puterea de cumpărare, competitivitatea cu care tu vii ca ţară versus alte ţări într-o piaţă unică europeană, cu o monedă unică”, a transmis ministrul Finanțelor într-un interviu pentru Digi24.

Statele membre care nu fac încă parte din zona euro, dar aspiră să adopte moneda unică, trebuie să respecte criteriile de convergență, ce garantează că primirea unui nou membru nu provoacă perturbări economice nici pentru țara în cauză, nici pentru zona euro în ansamblu:

ICriteriile economice de convergență sunt patru la număr și contribuie la asigurarea faptului că o țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro:

1. Stabilirea prețurilor: Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate;

2. Finanțe publice solide și sustenabile: Țara nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive;

3. Stabilitatea cursului de schimb: Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă;

4. Ratele dobânzilor pe termen lung: Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

II. Pe lângă aceste condiții economice, țările aspirante trebuie să îndeplinească și condiții de convergență juridică, ce implică faptul că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).

Potrivit raportului de coverngență din 2020, publicat de Comisia Europeană în luna iunie, țara noastră era singurul stat membru din țările UE aflate în afara Zonei Euro care nu îndeplinea niciunul din cele patru criterii pentru adoptarea monedei unice.

Moneda euro se bucură de un sprijin solid din partea românilor. Potrivit unui Eurobarometru, 75% dintre aceștia sunt în favoarea introducerii monedei euro, țara noastră se numără printre țările în care s-a înregistrat cea mai mare creștere (de la 63% la 75%), alături de Suedia (de la 35% la 43%).

În programul de guvernare PNL-PSD-UDMR ”adoptarea monedei euro reprezintă proiectul strategic de țară al României pe termen mediu”.

”Obiectivul principal al României îl reprezintă creșterea convergenței reale cu economiile europene prin atingerea unui PIB pe locuitor la paritatea de cumpărare standard de 80% din media UE 27, la orizontul anului 2024”, este specificat în obiectivele specifice ale capitolului ”Aderarea la Zona Euro”.

De altfel, președintele Klaus Iohannis solicita încă din 2017, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, ca Guvernul și Banca Națională să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice.

La finalul lunii martie a anului 2018, a luat naștere Comisia Națională de fundamentare a acestui plan național, condusă de Guvern, BNR și Academia Română, acest organism având responsabilitatea de a elabora acest document.

În raportul de fundamentare al Planului național de adoptare a monedei euro, elaborat de comisia mai sus amintită, dat publicității în decembrie 2018, se estima că țara noastră va îndeplini criteriile pentru aderare la Zona Euro în 2024-2026, atingerea convergenței necesare variind în funcție de trei scenarii. 

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

Printre acestea se numără Bulgaria și Croația.

Cel mai tânăr membru al UE și Bulgaria au fost deja acceptate în anticamera zonei euro, unde trebuie să stea cel puţin doi ani înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro, lucru ce le va face mai atractive pentru investiții

De altfel, Comisia Europeană a semnat în luna decembrie 2021 un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare privind trecerea la moneda euro

La rândul său, Bulgaria a afirmat, prin vocea minsitrului său de Finanțe, că este pe deplin pregătită din punct de vedere tehnic pentru adoptarea monedei euro la începutul anului 2024

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

Published

on

© MIPE

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că România a primit, până în acest moment, 23,288 de miliarde de euro din alocarea finală de 24 de miliarde de euro din Politica de Coeziune aferentă exercițiului financiar multianual 2014-2020, ajungând astfel la un grad de absorbție de 97% din alocarea finală.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta a menționat că, ”la momentul intrării la guvernare, noiembrie 2021, România primise doar 11,8 miliarde euro din cele 24 de mld cuvenite pe Politica de Coeziune”, având un ” grad de absorbție de 50%? (50% la un an după terminarea perioadei normale de absorbție și intrând în perioada de extindere n+3)”.

”În acești doi ani și jumătate de când suntem la guvernare, iată, au intrat în România sume duble față de cei șapte ani anteriori de când exercițiul financiar 2014-2020 intrase în vigoare”, a explicat Câciu.

Acesta s-a întrebat ”cum ar fi arătat România fără acest rezultat”, care vine pentru ”că suntem o echipă în Guvern, în ministere și pentru că avem o coaliție stabilă care a înțeles că interesul României este peste cel politic, de partid, iar ura și dezbinarea precum și concursul <<cine e mai deștept>> nu fac decât să distrugă o nație!

”Vom continua să construim și să dezvoltăm România”, a încheiat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Dacă luăm drept element comparativ exercițiul financiar multianual 2007-2013, observăm o îmbunătățire a performanței României când vine vorba de absorbția fondurilor europene.

Potrivit documentelor publicate de ministerul de resort, stadiul absorbției fondurilor UE pentru programele operaționale 2007-2013 la 31 martie 2017 a fost de 90,44%.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

Published

on

© Guvernul României

Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului, a subliniat premierul Marcel Ciolacu într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter.

”Condamnăm cu fermitate acest atac și susținem dreptul Israelului de a asigura securitatea cetățenilor săi”, a continuat acesta.

Sâmbătă, Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului, informează Politico Europe.

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Timp de câteva săptămâni, liderii iranieni au promis că vor răzbuna moartea a doi comandanți de rang înalt ai Gardienilor Revoluției care au fost uciși într-un atac aerian asupra consulatului iranian din Damasc, Siria, la 1 aprilie.

Este important de știut că aceste atacuri, spre deosebire de altele din trecut, vin în mod explicit și direct din partea guvernului iranian și a armatei sale.

Reprezentanții susținuți de Iran, inclusiv Hezbollah și Hamas, cu sediul în Liban, s-au confruntat cu forțele israeliene de ani de zile, iar Hezbollah a lansat în mod regulat rachete împotriva țintelor israeliene de la izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas în octombrie.

Continue Reading

ROMÂNIA

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

România este alături de Israel și de poporul israelian și ”condamnă ferm atacul Iranului asupra acestuia”, a transmis președintele Senatului, Nicolae Ciucă.

”Israelul are dreptul de a-și asigura securitatea sa. Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate regională deja extrem de dificilă”, a subliniat oficialul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

Sâmbătă, Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului, informează Politico Europe.

Citiți și: Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Timp de câteva săptămâni, liderii iranieni au promis că vor răzbuna moartea a doi comandanți de rang înalt ai Gardienilor Revoluției care au fost uciși într-un atac aerian asupra consulatului iranian din Damasc, Siria, la 1 aprilie.

Este important de știut că aceste atacuri, spre deosebire de altele din trecut, vin în mod explicit și direct din partea guvernului iranian și a armatei sale.

Reprezentanții susținuți de Iran, inclusiv Hezbollah și Hamas, cu sediul în Liban, s-au confruntat cu forțele israeliene de ani de zile, iar Hezbollah a lansat în mod regulat rachete împotriva țintelor israeliene de la izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas în octombrie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

NATO4 hours ago

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

CHINA5 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA6 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G77 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA9 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA9 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

NATO2 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending