Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a dat asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu

Published

on

© Ministerul Finanțelor Publice/ Facebook

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, i-a asigurat pe miniștrii de finanșe din cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), reunit la Bruxelles la 5 decembrie, că a identificat pachetul de măsuri necesare și potrivite în vederea realizării unei consolidări fiscale durabile în România.

În contextul discuțiilor pe marginea Pactului de Stabilitate și Creștere, am prezentat Consiliului cele mai recente date economice referitoare la rectificarea bugetară. I-am asigurat pe partenerii europeni că acest guvern va lua măsuri eficiente pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu” a declarat ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, potrivit unui comunicat al Mininsterului Finanțelor Publice.

În cadrul Procedurii de deviere semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), au fost puse în discuție evoluțiile României și Ungariei.

Citiți și: 
Comisia Europeană: România trebuie să corecteze, în 2020, abaterea semnificativă pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu

Consiliul UE a adoptat o decizie legată de faptul că nu au fost luate măsuri eficiente drept răspuns la Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2019 și a emis o recomandare pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, în cazul ambelor state membre.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană a recomandat României la 20 noiembrie, să corecteze, în 2020, abaterea semnificativă pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu, ca urmare a neîndeplinirii Recomandării Consiliului UE din iunie 2019.

Mai exact, în cazul României, la 14 iunie 2019, Consiliul a constatat că în 2018 o deviere semnificativă observată de la calea de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu s-a produs din nou și a emis o recomandare pentru ca autoritățile să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5% în 2019 și 5,1% în 2020, corespunzând unei ajustări structurale anuale de 1,0% din PIB.

La 25 septembrie 2019, Comisia a întreprins o misiune de supraveghere îmbunătățită în România în scopul monitorizării la fața locului în temeiul articolului 11, alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice.

Raportul Comisiei a constatat că autoritățile române intenționează să efectueze doar o ajustare structurală începând cu 2022 și, prin urmare, nu intenționează să acționeze la Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2019.

În ceea ce privește raportul cerut de Consiliu în iunie, la 15 octombrie 2019, autoritățile române au prezentat un document care conține acțiunile întreprinse ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 14 iunie.

Raportul înaintat nu a cuprins o proiecție cuprinzătoare a categoriilor bugetare individuale și nici nu include impactul bugetar al fiecărei măsuri menționate. Prin urmare, raportul nu respecta cerințele de raportare recomandate de Consiliu.

Astfel, Comisia Europeană a propus adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa adoptării unor măsuri eficace și o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Președinția Cehiei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu a avut consultări politice la Praga cu omologul ceh

Published

on

© Jan Lipavsky/ Twitter

Președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen, în vreme ce Bucureștiul speră ca acest obiectiv să avanseze pe perioada celor șase luni în care Praga asigură președinția Consiliului UE, a afirmat joi, la Praga, ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a avut consultări politice cu ministrul afacerilor externe din Republica Cehă, Jan Lipavský, discuții care au avut loc pe fondul exercitării de către Cehia, în semestrul al doilea al anului 2022, a Președinției Consiliului UE.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, inclusiv din perspectiva intereselor României și a priorităților Președinției cehe a Consiliului UE, omologul ceh reconfirmând în dialogul cu ministrul Aurescu susținerea activă și fermă a țării sale pentru aderarea României la spațiul Schengen.

L-am asigurat pe Bogdan Aurescu de sprijinul nostru pentru aderarea României la Schengen“, a afirmat Jan Lipavský, în cursul unor declarații comune de presă.

De cealaltă parte, ministrul Aurescu a subliniat că Cehia “a reconfirmat sprijinul deplin pentru obiectivul aderării României la Schengen”, arătând că Bucureștiul speră ca acest dosar “să avanseze pe parcursul președinției cehe a Consiliului UE”.

Discuțiile celor doi miniștri au vizat de asemenea perspectivele de aprofundare a dialogului politico-diplomatic bilateral, precum și de consolidare a cooperării sectoriale cu Republica Cehă, în domenii de interes comun.

Cu privire la relațiile economice bilaterale și în contextul în care nivelul schimburilor comerciale între România și Republica Cehă a atins în anul 2021 nivelul de 5,1 miliarde de euro, cel mai înalt înregistrat până în prezent, părțile au subliniat atât necesitatea diversificării exporturilor reciproce, cât și rolul important al investițiilor bilaterale. În plan sectorial, au fost subliniate o serie de domenii de interes pentru ambele părți, precum energie, transport și logistică, turism, agricultură.

Totodată, cei doi miniștri au evocat obiectivele comune la nivel european, în contextul Președinției cehe a Consiliului UE, și NATO, ca urmare a Summitului de la Madrid și în perspectiva ministerialei de externe NATO, pe care o va găzdui România în luna noiembrie a acestui an. În acest context, cele două părți au discutat, cu prioritate, impactul multidimensional al agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel, cei doi au realizat un schimb cuprinzător de opinii cu privire la situația de securitate regională, situația refugiaților ucraineni și impactul asupra altor domenii cheie, precum securitatea alimentară și securitatea energetică.

De asemenea, cei doi șefi ai diplomațiilor au convenit promovarea comună a unui proces de reflecție la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește viitorul Parteneriatului Estic.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

Published

on

© EU2022CZ/ Flickr

Uniunea Europeană va discuta la sfârșitul lunii august despre interzicerea vizelor pentru toți cetățenii ruși, a anunțat vineri ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acesta a  apreciat că ”interzicerea totală a vizelor pentru ruşi de către toate statele membre ale UE ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace împotriva Rusiei”. El va discuta subiectul cu omologii săi europeni la o reuniune neoficială la Praga, la sfârşitul lunii.

Şeful diplomaţiei cehe a fost însă de părere că ”în această perioadă de agresiune rusă, pe care Kremlinul continuă să o intensifice, nu poate fi vorba de turism ca de obicei pentru cetăţenii ruşi”.

Printre cei care trebuie convinşi se numără şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care prezidează consiliile miniştrilor de externe şi ai apărării.

Nici Comisia Europeană nu sprijină o astfel de interdicție, insistând asupra necesităţii de a proteja disidenţii, jurnaliştii şi familiile.

Executivul european a comunicat printr-o purtătoare de cuvânt că ”statele membre dispun de o marjă importantă pentru eliberarea vizelor pe perioade scurte şi examinează cererile caz cu caz”.

La nivelul statelor, eforturi de persuasiune trebuie depuse când vine vorba de cancelarul german, Olaf Scholz, care și-a exprimat joi opoziția față de interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși și a amintit că la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sancțiuni relevante împotriva persoanelor apropiate Kremlinului.

”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina.

Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”.

La polul opus, Estonia, Finlanda și Letonia au făcut front comun și au solicitat Uniunii Europene să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, motivând că ”nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști”.

Mai mult, Parlamentul de la Riga a adoptat joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ”ţară care sprijină terorismul” și a invitat şi alte ţări să adopte iniţiative similare.

Între timp, Estonia a anunțat că de săptămâna viitoare nu va mai permite accesul accesul cetățenilor ruși pe teritoriul său cu vize emise de autorităţile estoniene, ci va recunoaşte doar vizele acordate de alte state europene.

Cehia a adoptat deja o măsură similară. Acest stat nu mai eliberează vize pentru ruşi încă din 25 februarie, a doua zi după începerea invaziei ruse în Ucraina.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE impune sancțiuni împotriva fostului președintele pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, și împotriva fiului acestuia

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Statele membre au decis să impună măsuri restrictive împotriva fostului președinte pro-rus al Ucrainei, Viktor Fedorovici Ianukovici, și împotriva fiului acestuia, Oleksandr Viktorovici Ianukovici ca răspuns la agresiunea militară continuă nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceștia completează astfel lista persoanelor, entităților și organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa la Decizia 2014/145/PESC, pentru rolul lor în subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei și a stabilității și securității statului, precum și – în cazul lui Oleksandr Viktorovici Ianukovici – pentru desfășurarea de tranzacții cu grupurile separatiste din regiunea Donbas din Ucraina.

Actele juridice relevante au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Uniunea Europeană a reiterat și cu această ocazie hotărârea de a continua să ofere un sprijin puternic pentru reziliența economică, militară, socială și financiară generală a Ucrainei, inclusiv ajutor umanitar.

De asemenea, UE a condamnat din nou cu fermitate atacurile fără discriminare ale Rusiei împotriva civililor și a infrastructurii civile și solicită insistent Rusiei să își retragă imediat și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional.

”Dreptul internațional umanitar trebuie respectat, inclusiv în ceea ce privește tratamentul prizonierilor de război. Trebuie să li se permită imediat ucrainenilor, în special copiilor, care au fost strămutați forțat în Rusia să se întoarcă în siguranță. Rusia, Belarusul și toți cei responsabili de crime de război și de alte infracțiuni extrem de grave vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu dreptul internațional”, mai este precizat în comunicat.

În concluziile sale din 23-24 iunie 2022, Consiliul European a subliniat că UE își menține angajamentul ferm de a oferi sprijin militar suplimentar pentru a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii Rusiei și să își apere integritatea teritorială și suveranitatea.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending