Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care va avea loc la Bruxelles și în cadrul căreia miniștrii europeni și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell vor avea un schimb de opinii referitor la o serie de teme de actualitate, precum strategia UE de distribuire a vaccinurilor către state terțe, cazul Navalnîi, perspectivele de consolidare a relațiilor transatlantice, evoluțiile recente din relația cu Turcia, zona Golfului, Hong-Kong, Venezuela, relația UE-Egipt și altele.

Ministrul Bogdan Aurescu va informa, totodată, colegii europeni despre evoluțiile privind înființarea și găzduirea de către România a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Agenda reuniunii de la Bruxelles include o discuție privind diplomația climatică și energetică, precum și un schimb informal de opinii cu ministrul japonez de externe Toshimitsu Motegi, organizat prin video-conferință.

În cadrul unui dejun de lucru informal, miniștrii europeni vor aborda relațiile Uniunea Europeană – Regatul Unit în domeniile legate de politica externă și de securitate, în condițiile în care de la 1 ianuarie 2021 a expirat și perioada de tranziție post-Brexit.

În ceea ce privește strategia UE privind distribuirea vaccinurilor către state terțe, ministrul Bogdan Aurescu va reitera sprijinul României pentru crearea unui mecanism la nivelul Uniunii care să vină în întâmpinarea necesităților statelor din vecinătate în combaterea pandemiei de COVID-19.

Referitor la recentele evoluții în cazul Navalnîi, ministrul român de externe va arăta că arestarea liderului opoziției ruse confirmă înrăutățirea generală a situației drepturilor omului în Rusia și îngrădirea spațiului de acțiune a ONG-urilor. Oficialul român va susține nevoia menținerii unei abordări unitare, transparente și coordonate în orice demers la nivelul UE de implicare în dialog cu autoritățile ruse. 

În ceea ce privește relațiile transatlantice, ministrul Bogdan Aurescu va evidenția importanța vitală a relației transatlantice, inclusiv prin prisma valorilor și obiectivelor de securitate comune. Va accentua, în acest sens, importanța unei implicări active și substanțiale a Uniunii în revitalizarea dialogului UE-SUA, în conformitate cu Concluziile recente ale Consiliului European și cu cele ale Consiliului Afaceri Externe. De asemenea, oficialul român va arăta că este necesar ca agenda ambițioasă a Uniunii să conducă rapid la demararea unei noi etape în relația UE-SUA, bazată pe o coordonare aprofundată cu noua Administrație de la Washington. 

În cadrul discuției informale cu ministrul japonez de externe, Bogdan Aurescu va saluta angajamentul Japoniei pentru menținerea stabilității și prosperității regiunii indo-pacifice. Reamintind provocările actuale, oficialul român va propune o cooperare consolidată a UE cu Japonia, în sprijinul promovării unei ordini globale bazate pe reguli, respect pentru dreptul internațional și drepturile omului și libertățile fundamentale. Ministrul Bogdan Aurescu va susține o abordare strategică a UE pentru regiunea Indo-Pacificului, inclusiv prin implicarea SUA și a statelor cu viziuni similare din regiunea Asiei de Sud-Est. 

În dezbaterile privind diplomația climatică și energetică, oficialul român va arăta că un rol activ al UE la nivel internațional în domeniul schimbărilor climatice este esențial în condițiile în care Uniunea a dezvoltat unul dintre cele mai ambițioase cadre de reglementare privind combaterea schimbărilor climatice. 

În cadrul dejunului de lucru informal, demnitarul român va arăta că este necesară o reflecție internă aprofundată privind viitorul cadru de cooperare cu Regatul Unit în politica externă și de securitate, cu implicarea constantă a miniștrilor afacerilor externe.

În ceea ce privește inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), anunțată cu prilejul celei mai recente reuniuni ministeriale a NATO, desfășurată în perioada 1-2 decembrie 2020, ministrul Bogdan Aurescu va evidenția că decizia României a avut la bază nevoia unei abordări integrate și adaptate evoluţiilor pe termen lung în ceea ce privește reziliența, care reprezintă o componentă importantă a securităţii și un factor important în protejarea democraţiei. 

România își propune ca, prin înființarea și funcționarea E-ARC, să faciliteze conectarea actorilor relevanți în domeniu și crearea unei platforme de nivel internaţional, cu scopul de a identifica și promova proiecte comune în domeniul cercetării și implementării rezilienței, inclusiv crearea de bune practici la nivelul UE și NATO, dar și în raport cu partenerii.   

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 22 ianuarie 2021, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE cu Trimisul Special al SUA pentru climă John Kerry, fost Secretar de Stat al SUA, desfășurată în format videoconferință, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. De altfel, reuniunea în sistem videoconferință a reprezentat primul dialog transatlantic între Uniunea Europeană și SUA după instalarea administrației Joe Biden la Washington.

Reuniunea a prilejuit un schimb de opinii pe tema diplomației și securității climatice și a consolidării cooperării dintre Uniunea Europeană și SUA pe acest subiect, inclusiv în perspectiva reuniunii Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow, în luna noiembrie 2021, mai precizează MAE.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat prioritatea acordată de noua Administrație americană dialogului cu Uniunea Europeană și cu statele sale membre prin organizarea, imediat după instalarea noului Președinte al SUA, a acestor consultări cu UE, ceea ce simbolizează angajamentul comun pentru o agendă transatlantică reînnoită. În acest context a subliniat sprijinul ferm al României pentru o cooperare solidă între UE și SUA în consolidarea rezilienței strategice transatlantice.

De asemenea, a apreciat deschiderea SUA pentru promovarea și asumarea unor obiective ambițioase în domeniul climatic. În acest cadru, a salutat puternic decizia părții americane de revenire în Acordul de la Paris.

Citiți și Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unei coordonări transatlantice sporite, dat fiind potențialul acesteia de a impulsiona angajamente mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de asumare a obiectivului neutralității climatice și din partea altor parteneri și economii importante la nivel global. A menționat, în acest sens, importanța securității energetice, precum și prioritatea revitalizării Consiliului Energetic UE-SUA, format care contribuie la stabilirea abordărilor și priorităților comune în domeniu, cu relevanță și asupra obiectivului combaterii schimbărilor climatice.

În acest context, oficialul român a evidențiat rolul esențial al diplomației climatice pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și crearea premiselor pentru obținerea de rezultate semnificative în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice din toamna acestui an.  

Trimisul Special al SUA pentru climă John Kerry a transmis, la rândul său, hotărârea noii Administrații SUA de a coopera îndeaproape cu Uniunea Europeană și cu statele membre pentru gestionarea provocărilor comune și asumarea unui leadership global comun. A reconfirmat angajamentul ferm al SUA în domeniul schimbărilor climatice, al adaptării și rezilienței.

Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE cu Trimisul special al SUA pentru climă John Kerry, facilitată de partea daneză, a vizat inclusiv coordonarea miniștrilor de externe europeni înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 25 ianuarie. La reuniune au mai participat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans.

Premierul Portugaliei, Antonio Costa (S&D), a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției portugheze la Consiliul UE, care a preluat ștafeta de la președinția germană la 1 ianuarie.

În discursul său șeful Guvernului portughez a subliniat că primul obiectiv  este „redresarea economică și socială a Europei” post COVID-19, dar ghidată de factori  precum „probleme climatice și tranziția digitală”.

El face apel la statele membre să încheie cât mai rapid planurile naționle de relansare și reziliență. Premierul António Costa a transmis primul Comisiei Europeme proiectul pentru Planul de redresare și reziliență, pe 15 octombrie.

„Trebuie să punem în aplicare instrumentele de redresare economică și socială” în Uniunea Europeană, a mai transmis premierul portughez în discursul său.

El a insistat că, în ciuda „atenției maxime pe care o necesită lupta împotriva pandemiei ”, aceasta nu permite UE să „neglijeze provocările sale strategice”, motiv pentru care „redresarea europeană trebuie să se bazeze pe factorii climatici și de tranziție digitală”.

Pe parcursul acestui semestru, Portugalia doreşte să dea un impus special relaţiilor cu India, prin intermediul primului summit între gigantul asiatic şi Uniunea Europeană, într-un moment în care există deja discuţii pentru un viitor acord comercial.

Portugalia are relaţii puternice şi cu Brazilia, cu care, în semestrul în care Portugalia a deţinut ultima preşedinţie europeană prin rotaţie, în 2007, a organizat un summit în care s-a decis consolidarea relaţiilor economice şi comerciale. Această frăţie ar putea fi utilă în perspectiva acordului dintre UE şi Mercosur.

Preşedinţia portugheză se va desfăşura sub motto-ul “Vremea rezultatelor: o redresare echitabilă, verde şi digitală”. Portugalia va pune în centrul preşedinţiei sale modelul social european, dând totodată un imbold agendei sociale în cadrul unui summit care va avea loc în oraşul Porto în luna mai 2021. În cadrul summitului se va discuta despre stadiul implementării pilonului european al drepturilor sociale, lansat în 2017.

Astfel, preşedinţia va urmări consolidarea rezistenţei Europei şi a încrederii oamenilor în modelul social european prin promovarea unei Uniuni bazate pe valorile comune ale solidarităţii, convergenţei şi coeziunii, conform site-ului preşedinţiei portugheze.