Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a dat asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu

Published

on

© Ministerul Finanțelor Publice/ Facebook

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, i-a asigurat pe miniștrii de finanșe din cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), reunit la Bruxelles la 5 decembrie, că a identificat pachetul de măsuri necesare și potrivite în vederea realizării unei consolidări fiscale durabile în România.

În contextul discuțiilor pe marginea Pactului de Stabilitate și Creștere, am prezentat Consiliului cele mai recente date economice referitoare la rectificarea bugetară. I-am asigurat pe partenerii europeni că acest guvern va lua măsuri eficiente pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu” a declarat ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, potrivit unui comunicat al Mininsterului Finanțelor Publice.

În cadrul Procedurii de deviere semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), au fost puse în discuție evoluțiile României și Ungariei.

Citiți și: 
Comisia Europeană: România trebuie să corecteze, în 2020, abaterea semnificativă pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu

Consiliul UE a adoptat o decizie legată de faptul că nu au fost luate măsuri eficiente drept răspuns la Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2019 și a emis o recomandare pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, în cazul ambelor state membre.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană a recomandat României la 20 noiembrie, să corecteze, în 2020, abaterea semnificativă pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu, ca urmare a neîndeplinirii Recomandării Consiliului UE din iunie 2019.

Mai exact, în cazul României, la 14 iunie 2019, Consiliul a constatat că în 2018 o deviere semnificativă observată de la calea de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu s-a produs din nou și a emis o recomandare pentru ca autoritățile să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5% în 2019 și 5,1% în 2020, corespunzând unei ajustări structurale anuale de 1,0% din PIB.

La 25 septembrie 2019, Comisia a întreprins o misiune de supraveghere îmbunătățită în România în scopul monitorizării la fața locului în temeiul articolului 11, alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice.

Raportul Comisiei a constatat că autoritățile române intenționează să efectueze doar o ajustare structurală începând cu 2022 și, prin urmare, nu intenționează să acționeze la Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2019.

În ceea ce privește raportul cerut de Consiliu în iunie, la 15 octombrie 2019, autoritățile române au prezentat un document care conține acțiunile întreprinse ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 14 iunie.

Raportul înaintat nu a cuprins o proiecție cuprinzătoare a categoriilor bugetare individuale și nici nu include impactul bugetar al fiecărei măsuri menționate. Prin urmare, raportul nu respecta cerințele de raportare recomandate de Consiliu.

Astfel, Comisia Europeană a propus adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa adoptării unor măsuri eficace și o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Prim-ministrul olandez Mark Rutte, către Angela Merkel: Fondul de redresare și bugetul UE trebuie cheltuite cu “moderație”

Published

on

© European Union

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat joi că liderii statelor membre ale Uniunii Europene trebuie să decidă în unanimitate asupra planului de redresare economică și asupra Cadrului Financiar Multianual, înaintea unei întâlniri pe care a avut-o la Berlin cu prim-ministrul olandez Mark Rutte, unul dintre liderii care își mențin rezervele cu privire la propunerea Comisiei Europene, bazată mai mult pe subvenții și nu pe granturi.

Întâlnirea Merkel – Rutte a avut loc înaintea summitului extraordinar de săptămâna viitoare și înainte ca președintele Consiliului European, Charles Michel, să vină cu propunerea sa privind fondul de redresare post-COVID-19 și Cadrul Financiar Multianual. 

“Trebuie să votăm în unanimitate, așa că, din această cauză, cred că întâlnirea din această seară (n.r.- joi) este foarte importantă”, a spus Merkel, într-o scurtă declarație de presă alături de Mark Rutte, citată de Politico Europe.

De cealaltă parte, premierul Țărilor de Jos a subliniat că UE trebuie să își utilizeze cu “moderație” bugetul și fondul de redresare, cunoscut fiind faptul că Olanda face parte, alături de Austria, Danemarca și Suedia, din grupul statelor frugale care doresc un buget mai mic și o recuperare economică bazată pe mai multe împrumuturi.

“Este important ca un asemenea fond să fie implementat alături de reforme structurale pentru ca toate statele membre să fie puternice. Subliniem clar că UE trebuie să cheltuiască banii cu moderație”, a spus Rutte, care alături de Angela Merkel și Viktor Orban este cel mai longeviv lider din Consiliul European.

Acesta a fost completat de cancelarul german, care a spus că un ajutor care nu este condiționat de reforme și de o orientare către viitor nu va ajuta în cele din urmă.

”Lumea nu doarme. Iar după această criză, lucrurile se vor schimba cu siguranță”, a spus ea.

Atât Rutte, cât și Merkel au susținut astfel afirmațiile făcute de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE

Întâlnirea dintre Mark Rutte și Angela Merkel a avut loc în contextul în care Germania a preluat la 1 iulie președinția Consiliului UE și are ca obiectiv convenirea rapidă a unui acord privind planul de relansare economică. Anterior, Rutte a primit la Haga și vizita lui Emmanuel Macron, președintele francez încercând să-l convingă pe prim-ministrul olandez să renunțe la obiecțiile sale în calea unui acord.

Șefii de stat sau de guvern din UE se reunesc pe 17-18 iulie pentru un summit extraordinar consacrat planului de redresare, prima reuniune în format fizic a liderilor europeni, iar liderii instituțiilor UE solicită acestora un acord rapid înainte de vacanța de vară.

Propunerea lui Charles Michel, anunțată vineri, păstrează volumul total al instrumentului de redresare Next Generation EU la 750 miliarde, așa cum a propus Comisia Europeană, însă cuprinde o diminuare cu aproximativ 26 de miliarde de euro a propunerii privind bugetul multianual 2021-2027. Astfel, președintele Consiliului European propune un Cadru Financiar Multianual de 1.074 miliarde de euro, față de cele 1.100 de miliarde propuse de Comisia Europeană la 27 mai.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri.

De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.

Continue Reading

CONSILIUL UE

PPE revine la șefia Eurogrupului la șapte ani după plecarea lui Jean-Claude Juncker: Ministrul de finanțe irlandez Paschal Donohoe a fost ales președinte al Eurogrupului

Published

on

© European Union

Paschal Donohoe, ministrul finanțelor publice și al reformei din Irlanda, a fost ales joi președinte al Eurogrupului, organismul UE care îi reunește pe cei 19 miniștri de finanțe din zona euro, pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Donohoe, membru al Partidului Popular European, a obținut susținerea majorității miniștrilor de finanțe din zona euro într-o competiție cu omologii săi Nadia Calvino (Spania) și Pierre Gramegna (Luxemburg). De altfel, socialista Nadia Calvino a fost considerată marea favorită în cursa pentru înlocuirea fostului ministru de finanțe portughez Mario Centeno.

Donohoe va prelua mandatul de la Centeno la 13 iulie, iar prima reuniune a Eurogrupului pe care o va conduce va avea loc la 11 septembrie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Victoria lui Paschal Donohoe, puternic susținut de Partidul Popular European, reprezintă o consolidare a PPE în arhitectura instituțională a Uniunii Europene, după ce în cadrul negocierilor de anul trecut a obținut doar președinția Comisiei Europene, iar anul acesta a preluat și președinția Comitetului European al Regiunilor.

Pe de altă parte, Paschal Donohoe este primul președinte al Eurogrupului care aparține PPE după Jean-Claude Juncker, cel care a inaugurat această funcție în 2005 și a deținut-o până în 2013. Ulterior, atât Jeroen Dijselboem, cât și Mario Centeno au ocupat această funcție fiind membri ai Partidului Socialiștilor Europeni.

Paschal Donohoe a fost numit ministru finanțelor în Irlanda în anul 2017.

Eurogrupul este un organism informal în care miniștrii statelor membre din zona euro discută probleme de interes comun în ce privește politica monedei unice. Eurogrupul se concentrează pe coordonarea strânsă a politicilor economice. De obicei, se reunește o dată pe lună, în ajunul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare.

În contextul crizei COVID-19, Eurogrupul a avut un rol important în ecuația negocierilor pentru a debloca sprijin financiar necesar statelor membre în scopul de a face față presiunii socio-economice și sanitare asupra sistemelor naționale și europene. Astfel, miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns în luna aprilie la un acord de 540 de miliarde de euro alocați sub forma a trei plase de siguranță: 240 de miliarde de euro disponibile prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate, 200 de miliarde de euro prin intermediul garanțiilor furnizate de Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro din instrumentul SURE al Comisiei Europene pentru sprijinirea lucrătorilor și a companiilor.

De asemenea, Eurogrupului va juca un rol crucial și în arhitectura de consolidare a zonei euro, mai ales că Franța și Germania susțin un instrument bugetar al acestei zone, iar fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, actual președinte al Bundestagului, a făcut recent un apel la realizarea Uniunii economice și monetare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Germania avertizează din nou: Europa trebuie să își dezvolte apărarea, chiar dacă Joe Biden câștigă alegerile prezidențiale din SUA

Published

on

© US Botschaft Berlin/ Flickr

O eventuală victorie a lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din SUA nu înseamnă că Europa se va putea baza pe Statele Unite în privința securității ca înainte, a declarat ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, într-un interviu citat de Politico Europe.

Ministrul apărării din Germania a argumentat că Statele Unite vor rămâne concentrate pe provocările reprezentate de China chiar dacă un candidat democrat îl va învinge pe Donald Trump la alegerile prezidențiale din noiembrie, iar în acest context Europa trebuie să continue să își dezvolte propria politică externă și de securitate.

Chiar dacă Joe Biden câștigă – ceea ce înseamnă că ne vom interacționa diferit unii cu ceilalți – nu trebuie să uităm că există anumită viziuni care sunt împărtășite de o mare parte a clasei politice americane, cu privire la China sau Rusia, unde aș menționa Nord Stream 2“, a spus Kramp-Karrenbauer, referindu-se la gazoductul prin care Rusia va transporta gaz către Europa prin Germania, un proiect intens criticat de SUA și obiect al unor sancțiuni din partea administrației americane.

Kramp-Karrenbauer a spus că, pe baza declarațiilor date de Biden până în prezent, rivalitatea economică și geopolitică dintre Statele Unite și China va continua dacă acesta ar deveni președinte. De altfel, ea a dublat un mesaj similar pe care l-a transmis și ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas declarând că schimbările structurale pe plan global sunt prea profunde pentru ca o înfrângere a lui Donald Trump în SUA să fie suficientă pentru redresarea relațiilor transatlantice.

“Și asta va conduce inevitabil la întrebarea, având în vedere și capacitățile Statelor Unite și sarcinile pe care trebuie să și le asume, dacă este în măsură să aibă o prezență la fel de mare în două zone și să suporte costurile implicate. – cu alte cuvinte, atât în spațiul european, cât și în zona Indo-Pacific”, a spus Kramp-Karrenbauer, făcând astfel trimitere la decizia recentă a președintelui SUA de a retrage 9.500 de militari din contingentul american staționat în Germania și posibilitatea desfășurării acestuia în alte zone din Europa, dar și în zona Indo-Pacific.

Ea a mai spus că președinția germană a Consiliului UE, care a început săptămâna trecută, “lucrează foarte mult” pentru a finaliza lucrările în următoarele șase luni la o propunere care să permită țărilor din afara UE să participe la proiecte militare derulate în cadrul Programul de cooperare structurată permanentă (PESCO) al Uniunii Europene

“Acest lucru este important pentru cooperarea viitoare cu Regatul Unit, dar și pentru cooperarea cu Statele Unite”, a spus ea. De altfel, SUA au criticat în ultimii ani eforturile europene în cadrul PESCO întrucât nu facilitează implicarea altor state terțe.

Kramp-Karrenbauer a mai precizat că o orientare a atenției SUA către Asia înseamnă că “este în interesul nostru real să facem progrese mai rapide și mai bune în Europa” în consolidarea politiciii externe și de apărare.

Programul președinției Germaniei la Consiliul UE subliniază că relația cu Statele Unite rămâne cea mai importantă pe plan extern pentru Uniunea Europeană, cancelarul Angela Merkel exprimându-și susținerea pentru comunitatea transatlantică de apărare și pentru umbrela de securitate nucleară. În egală măsură, Germania urmărește să abordeze și relațiile UE cu Rusia și cu China, cu aceasta din urmă Berlinul solicitând reciprocitate și dorind un acord de protejare a investițiilor.

Relația transatlantică este tensionată în mare parte pe axa Berlin – Washington, având în vedere că președintele Donald Trump este un critic de lungă durată al faptului că Germania nu contribuie suficient din punct de vedere financiar în cadrul NATO, dar în schimb dezvoltă o cooperare energetică cu Rusia, țară care este percepută ca amenințare pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending