Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a subliniat necesitatea implementării rapide a unor măsuri stricte pentru reducerea deficitului bugetar și întărirea credibilității fiscale a țării, în contextul schimbării perspectivei ratingului de țară al României, din stabil în negativ, de către agenția de rating S&P.
„Schimbarea perspectivei reprezintă un semnal cât se poate de clar: avem nevoie de un buget cumpătat, un stat mai suplu și de restabilirea echilibrului bugetar pentru a întări credibilitatea fiscală a țării,” a transmis ministrul într-un mesaj publicat pe Facebook.
Deși perspectiva s-a deteriorat, Tánczos Barna a subliniat că ratingul de țară al României rămâne neschimbat și că țara este în continuare recomandată investitorilor ca fiind sigură.
Ministrul a evidențiat că măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar trebuie implementate fără întârziere, în conformitate cu acordurile stabilite cu partenerii europeni. „Deciziile asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar și consolidarea creșterii economice trebuie implementate în ritm alert, în forma deja convenită cu partenerii noștri europeni,” a spus acesta.
Bugetul pentru anul 2025, care urmează să fie prezentat Guvernului și Parlamentului, reflectă această abordare prudentă. „Măsurile necesare reducerii deficitului trebuie să fie înțelese și respectate de conducătorii tuturor instituțiilor publice, toate companiile de stat și liderii de sindicate, fiecare primar și președinte de CJ, fiecare consilier local și județean,” a subliniat ministrul Finanțelor.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, miercuri, că legea bugetului va fi trecută prin guvern și înaintată Parlamentului până la finele lunii ianuarie, urmând ca bugetul pentru 2025 să fie construit pe o abordare prudentă, care să permită închiderea anului cu un deficit de 7% și un echilibru în investiții. Totodată, suma alocată investiţiilor este majorată nominal de la 120 miliarde la aproximativ 132 miliarde de lei.
În mesajul său, Tánczos Barna a mai atras atenția asupra importanței digitalizării și creșterii capacității instituționale la nivelul ANAF și Autorității Române a Vămii, precum și asupra intensificării colectării taxelor și impozitelor.
De asemenea, ministrul a evidențiat faptul că economia României beneficiază de o creștere constantă, susținută de investiții publice masive planificate pentru 2025. „Așa cum au confirmat partenerii noștri de la Bruxelles săptămâna aceasta, ne putem baza pe o economie robustă, o creștere constantă, care va fi susținută, în 2025, prin investiții publice masive,” a mai declarat acesta.
Consiliul UE a aprobat, săptămâna aceasta, Planul Bugetar-Structural privind consolidarea fiscală graduală de care are nevoie România. Încadrarea ajustării pe un termen de 7 ani, în loc de 4, va permite economiei româneşti să îşi menţină un nivel adecvat al investiţiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor şi prin asigurarea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă.
Tánczos Barna a concluzionat că ratingul de țară și încrederea investitorilor depind în mare măsură de capacitatea României de a-și respecta angajamentele.
Pentru anul 2025 se estimează o creștere economică de 2,5% iar PIB-ul va crește nominal cu aproximativ 150 miliarde. Bugetul este construit pe o inflație de 3,5% și un deflator de 5%.
Agenția de rating S&P a confirmat vineri ratingurile României la ‘BBB-/A-3’, dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor fiscale și externe ridicate, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară, informează Agerpres.
S&P semnalează că mediul politic fragmentat și nesigur din România va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului Guvern și că toate cheltuielile mari înainte de alegeri au împins deficitul fiscal aproape de 8,7% din PIB în 2024, cu mult peste așteptările agenției, ceea ce semnalează, de asemenea, provocări în privința controlului costurilor într-o economie care încetinește.
Politicile fiscale mai laxe vor menține deficitele de cont curent mari și vor fi tot mai mult finanțate prin fluxuri care generează datorii, expunând astfel potențial România la șocuri legate de încrederea investitorilor străini.
„Prin urmare, ne-am revizuit perspectiva de la stabilă la negativă și am confirmat ratingurile noastre de credit suveran ‘BBB-/A-3’ pentru România”, se menționează în comunicat.
Evaluarea S&P confirmă revizuirea perspectivei ratingului de țară de la stabil la negativ anunțată la mijlocul lunii decembrie de Fitch. La acel moment, agenția de rating a transmis menținerea ratingului BBB, dar a subliniat că incertitudinea politică, un parlament mai divizat și deficite bugetare mari reprezintă risc major pentru finanțele țării. În același timp, ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor, finanțele externe și stabilitatea macroeconomică.
