Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut vineri ţărilor care sprijină militar Ucraina în războiul cu Rusia să furnizeze mai multe arme Kievului, considerând că aceasta este modalitatea de a pune capăt acestui război şi a acuzat China că prin sprijinul indirect pe care-l oferă Rusiei contribuie semnificativ la prelungirea conflictului, relatează agenţiile Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

„Ucraina are nevoie de mai mult sprijin militar, acum! Modul cel mai rapid de a pune capăt acestui război este de a trimite mai multe arme Ucrainei”, a declarat Stoltenberg la o conferinţă de presă la Oslo cu premierul norvegian Jonas Gahr Stare.

De asemenea, el a acuzat China că-şi aduce o contribuţie „decisivă” în susţinerea industriei militare ruse şi a transmis Beijingului că această susţinere continuă oferită Moscovei i-ar putea afecta interesele şi reputaţia.

„Facem apel către China să nu mai susţină războiul ilegal al Rusiei, China nu poate continua să facă acest lucru”, a indicat secretarul general al NATO.

Apelul lui Stoltenberg survine în timp ce la baza militară americană de la Ramstein din vestul Germaniei are loc o nouă reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, din care fac parte ţările ce oferă acestei ţări ajutor militar în războiul cu Rusia, întâlnire la care este prezent şi preşedintele ucrainean. 

În cadrul reuniunii desfășurate la baza americană Ramstein, Volodimir Zelenski a solicitat „mai multe arme” de la aliații Ucrainei pentru a sprijini forțele ucrainene în lupta împotriva invaziei ruse, în special în regiunea Donețk din estul țării. După reuniunea din Germania, Zelenski a anunțat că se va deplasa în Italia pentru a participa la un forum economic și pentru negocieri cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni.

Estonia a acuzat joi Serviciul de informații militare al armatei ruse (GRU) că a lansat atacuri cibernetice asupra Ucrainei și asupra unor state membre NATO și UE, inclusiv Estonia, începând din 2020, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe estonian, citat de AFP, preluat de Agerpres.

În 2020, trei ministere estoniene au fost vizate de atacuri cibernetice majore. „Estonia a atribuit aceste atacuri membrilor unității 29155 a Serviciului de informații militare al armatei ruse”, a subliniat Ministerul de Externe estonian.

„O anchetă națională și internațională întreprinsă în zece țări a arătat că obiectivul Rusiei era de a provoca distrugeri sistemelor informatice naționale, de a obţine informaţii sensibile şi de a da o lovitură sentimentului nostru de securitate”, a declarat ministrul estonian al afacerilor externe Margus Tsahkna.

Parchetul estonian a detaliat că unitatea GRU a achiziționat capabilități cibernetice și a lansat atacuri împotriva Ucrainei și a altor state membre NATO și UE, inclusiv Estonia, încă din 2020.

În cadrul operațiunii comune „Toy Soldier”, desfășurată în cooperare cu 14 servicii din zece state, au fost identificați trei ofițeri ai unității 29155: Iuri Denisov, Vitali Șevcenko și Nikolai Korceaghin, toți aflați în Rusia. Curtea de Justiție a Estoniei a emis mandate internaționale de arestare pe numele lor.

„Unitatea militară 29155 a GRU este responsabilă de o tentativă de lovitură de stat, operațiuni de sabotaj și diversiune, precum și de tentative de asasinat în Europa”, a mai declarat Parchetul estonian, subliniind că scopul Moscovei este „de a distruge și remodela arhitectura de securitate europeană și ordinea mondială”.

Legea aprobată de România prin care va dona un sistem Patriot către Ucraina este “o contribuție semnificativă la consolidarea protecției cerului nostru, a cetățenilor noștri și a infrastructurii civile împotriva terorii rachetelor rusești”, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Într-o reacție difuzată pe Twitter, Zelenski s-a arătat “profund recunoscător președintelui Klaus Iohannis, Guvernului și Parlamentului României pentru decizia lor de a furniza Ucrainei sistemul Patriot“.

Liderul ucrainean a subliniat că această decizie reprezintă și o “dovadă puternică a adevăratei prietenii și a parteneriatului strategic dintre țările noastre“.

“Fiecare acțiune decisivă ca aceasta salvează nenumărate vieți și suntem recunoscători tuturor partenerilor noștri care iau măsuri ferme în combaterea terorismului rusesc. În timp ce lucrăm activ pentru a proteja populația de agresiunea rusă din Ucraina, acest sistem de apărare aeriană nu numai că ne protejează națiunea, ci și sporește securitatea pe termen lung pentru partenerii noștri și pentru întreaga regiune”, a conchis el.

I am deeply grateful to President @KlausIohannis, the Government, and Parliament of Romania for their decision to provide Ukraine with the Patriot system.

This is a significant contribution to strengthening the protection of our skies, our citizens, and civilian infrastructure…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) September 5, 2024

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către terţi.

Legea privind completarea art. 1 din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea “Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial “Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”. a fost adoptată marți de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

Votul din Camera Deputaților a venit la o zi distanță după ce Senatul a aprobat proiectul de lege, în aceeași zi în care Guvernul a adoptat acest proiect de lege pentru a fi trimis Parlamentului. Decizia a fost salutată de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Actul normativ are ca obiect de reglementare aprobarea efectuării unui act de donaţie pentru un sistem de rachete sol-aer Patriot, în configuraţia convenită cu partenerul american.

De asemenea, potrivit legii, “se abilitează Guvernul României să întreprindă demersurile necesare, pentru reconstituirea capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol, aferentă programului de înzestrare esenţial “Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”, prin atribuirea Guvernului Statelor Unite ale Americii a contractelor de stat tip Letter of Offer and Acceptance – (LOA) specifice Programului Foreign Military Sales – (FMS) pentru achiziţionarea a 1 (unu) sistem de rachete sol-aer Patriot configuraţia 3+, respectiv a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă, pachetului de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special”.

Totodată, Ministerul Apărării Naţionale este abilitat să asigure sumele necesare achitării taxelor şi comisioanelor aferente reconstituirii capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis în luna iunie, la reuniunea la care a aprobat obiectivele României pentru summitul NATO, că România va dona Ucrainei un sistem de rachete Patriot, devenind al treilea aliat NATO după SUA și Germania care acordă un astfel de sprijin.

Decizia Bucureștiului a fost întâmpinată cu deschidere de Statele Unite, prin vocea consilierului pentru securitate națională Jake Sullivan, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Potrivit deciziei CSAT, această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create.

Anterior deciziei CSAT, subiectul a fost abordat de președintele Klaus Iohannis pe 7 mai, la Casa Albă, cu președintele american Joe Biden.

La summitul NATO de la Washington, președintele american Joe Biden, președintele român Klaus Iohannis, premierul olandez Dick Schoof, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Giorgia Meloni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-au reafirmat, într-o declarație comună, angajamentul de a oferi Ucrainei capacități suplimentare de apărare aeriană, pe măsură ce aceasta se apără împotriva agresiunii continue a Rusiei, inclusiv atacurile deliberate asupra orașelor ucrainene și infrastructurii civile și critice.