Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul fondurilor europene, Ioan Boloș: Grija noastră pe termen scurt este să salvăm cele 300 milioane de euro în risc de dezangajare și care fac parte din bugetul României

Published

on

© Raluca Turcan/Facebook

Grija noastră pe termen scurt este să salvăm cele 300 milioane de euro în risc de dezangajare și care fac parte din bugetul României, a declarat marți ministrul fondurilor europene, Ioan Boloș, citat de Digi24. 

Ministrul a declarat că ,,discutăm de o sumă mare de bani, 300 milioane de euro, pentru care există risc de dezangajare, şi trebuie să luăm toate măsurile, deoarece riscăm să pierdem acești bani”.

Dezangajarea reprezintă un principiu aplicat de Comisia Europeană în implementarea programelor operaționale (PO), prin care se urmărește urgentarea punerii în aplicare a programelor și monitorizarea operațiunilor de finanțare a acestora. Dezangajarea reprezintă „pierderea” (imposibilitatea utilizării) sumelor alocate anual în cadrul PO, care nu sunt acoperite de prefinanțare sau de o cerere de plată a Statului Membru către Comisia Europeană, pe o perioadă definită.

Astfel, în prezent, în cazul în care Statul Membru nu solicită la plată Comisiei Europene sumele aferente cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene, timp de 3 ani de la angajamentul bugetar, apare riscul de dezangajare.

Efectul direct al dezangajării este pierderea fondurilor europene neutilizate, conform angajamentelor bugetare aprobate.

,,La nivelul CE, în fiecare an acţionează acest risc de pierdere de bani europeni: dacă nu îi foloseşti, dacă nu faci plăţi către beneficiari, îi pierzi”, a explicat ministrul, adăugând că ,,grija noastră pe termen scurt e să salvăm aceşti bani, ei fac parte din bugetul României. Orice pierdere este îngrijorătoare şi purtăm responsabilitatea”, a declarat Ioan Boloş.

Potrivit acestuia, direcţia fondurilor este cea conform programelor operaţionale, infrastructura fiind vizată în special.

„Este vorba atât de cea la nivelul autorităţilor locale, cât şi despre proiecte mari de infrastructură de care România are nevoie: autostrăzi, căi ferate, parte de transport naval”, a explicat șeful de la Fonduri Europene. 

Cu ocazia preluării oficiale a mandatului de ministru, Ioan Boloș s-a aflat alături de vicepremierul Raluca Turcan care preciza că fondurile europene trebuie să fie o prioritate zero pentru guvernare, reprezentând o prețioasă sursă pentru investiții în contextul în care veniturile încasate la bugetul de stat nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile de dezvoltare ale țării.

Citiți și Vicepremierul Raluca Turcan, constată ,,o situație incredibilă”: România se confruntă cu riscul de dezangajare a 300 miloane de euro și cu ,,probleme uriașe” în atragerea fondurilor europene

Turcan a făcut această afirmație în contextul în care, pe lângă riscul de dezangajare a celor 300 milioane de euro, există ,,probleme uriașe” care pot apărea în atragerea fondurilor europene în perioada 2021-2027.

Înainte de a fi propus ministru al fondurilor europene, Ioan Boloș a fost directorul ADR Nord-Vest în perioada 2017-2019, anterior deținând funcția de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. De asemenea, în perioada 2013-2015 a fost director general și coordonatorul Autorității de Management Programul Operaţional Sectorial “Transport” și al Direcției Generale Management și Strategii, precum și secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în anii 2012 și 2013.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Coronavirus: Șase români de pe nava Diamond Princess, din Japonia, repatriați într-o misiune specială a Forțelor Aeriene Române

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

O aeronavă de tip C-27J Spartan aparținând Forțelor Aeriene Române a efectuat sâmbătă, 22 februarie, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul Afacerilor Interne, un zbor pe ruta București – Berlin și retur, pentru aducerea în țară a șase cetățeni români repatriați din Japonia, potrivit unui comunicat.

Cei șase cetățeni au fost transportați din Japonia în Germania cu zboruri de evacuare medicală desfășurate în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene.

Anterior îmbarcării, aceştia au fost testaţi de către echipa medicală mobilă, rezultatele testărilor fiind negative pentru infecţia cu COVID-19 (coronavirus).

Cei şase au aterizat în cursul nopţii trecute la Berlin, cu zboruri de evacuare medicală desfăşurate în cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene. 

© Ministerul Apărării Naționale

Aeronava, configurată pentru misiuni de evacuare medicală și având instalată o cameră specială de izolare, a fost operată de un echipaj condus de locotenent-comandorul Romeo Gârz și a avut la bord o echipă medicală aparținând SMURD București.

Transportul a fost realizat cu respectarea întocmai a măsurilor pentru protecția personalului și a tehnicii, obligatorii în astfel de situații.

Potrivit șefului DSU, Raed Arafat, toţi cei şase vor intra în carantină pentru două săptămâni „într-un loc sigur” şi vor fi duşi la spital în caz că apar simptome de boală. De asemenea, acesta a mai precizat că ei vor fi din nou testaţi pentru infecţia cu COVID-19 (coronavirus) la finalul perioadei de carantină, înainte de a fi lăsaţi să meargă acasă, relatează Agerpres.

Cu privire la cei doi cetățeni români infectați cu COVID-19, MAE menționează că aceștia sunt în continuare spitalizați în Japonia, iar starea acestora de sănătate este bună.

Ambasada României la Tokyo este în legătură cu cei doi cetățeni români spitalizați, cât și cu ceilalți nouă cetățeni români, membri ai echipajului, care au decis să rămână pe vasul de croazieră.

Continue Reading

NEWS

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă (Cartel ALFA)

Published

on

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă, atrage atenția CNS ”Cartel ALFA”.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ”acoperirea prin contracte colective a scăzut în 22 din cele 27 de state membre ale UE din 2000, ca urmare a politicilor deliberate implementate de statele membre și avizate de Comisia Europeană, deseori din cauza unei idei greșite că nivelurile ridicate ale negocierii colective ar avea un impact negativ asupra economiei.”

Citiți și:
Bogdan Hossu, președintele Cartel ALFA: Contractul Colectiv de Muncă este un instrument de blocare a dumpingului social, la care România este sursă principală în Europa

Astfel, milioane de lucrători sunt perdanți din cauză că statele membre ale Uniunii Europene nu reușesc să protejeze negocierile colective, mai spune sursa precizată anterior. 

În comunicatul amintit mai sus este precizat că cea mai mare scădere a procentului de lucrători acoperiți de prevederile unui contract colectiv a fost în România (de la 100%, procent înregistrat în perioada 2000-2002, la 23%, în intervalul 2016-2018), Grecia (de la 100% la 25%) și Bulgaria (de la 56% la 23%), potrivit datelor de la Universitatea din Amsterdam.

Există, de asemenea, o discrepanță în ceea ce privește acoperirea între țările din Uniunii Europeană: doar 7% din lucrători beneficiind de negocieri colective în Lituania, comparativ cu 98% în Austria.

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

Avertismentul privind aceste statistici apare în contextul în care Comisia Europeană a lansat în luna ianuarie a acestui an o consultare cu privire la salariile minime juste.

Confederația Europeană a Sindicatelor, din care face parte și Confederația Națională Sindicală ”Cartel ALFA” consideră că inițiativa Comisiei pentru stabilirea de salarii minime juste este o ocazie care trebuie utilizată pentru a proteja negocierile colective în cazul în care acoperirea prin contracte colective este deja ridicată și să le extindă în țările unde negocierile colective sunt la un nivel scăzut, pentru a reduce inegalitățile, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și a crește productivitatea.

”Creșterea salariilor minime naționale este minimul necesar pentru a menține oamenii deasupra pragului sărăciei, dar negocierea colectivă este cea mai bună metodă de a permite lucrătorilor să primească în mod real salarii echitabile, precum și de a oferi condiții bune pentru lucrătorii atipici. Eșecul statelor membre de a acționa pentru a promova dreptul lucrătorilor și capacitatea de negociere colectivă ține salariile jos. Negocierea colectivă scăzută înseamnă și salarii minime mai mici: salarii minime corecte pot fi create doar acolo unde piața muncii include sisteme de negociere colectivă eficiente și care asigură un proces adecvat de acoperire.”, a precizat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor, Esther Lynch.

Aceasta a salutat ”faptul că Comisia Europeană a recunoscut că negocierile colective sunt esențiale pentru o economie echitabilă”.

”Acum este logic ca aceasta să promoveze negocierile colective, în special în cazul în care numărul de lucrători acoperit de contracte colective este redus. Acest lucru poate începe cu cerința ca cele 2 trilioane de euro (14% din PIB) pe an care reprezintă cheltuielile publice pentru servicii, lucrări și achiziții să meargă către firme care au un contract de negociere colectivă.”, a completat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la București, primit de Majestatea Sa Margareta la Palatul Elisabeta

Published

on

© romaniaregala.ro

Adrian Zuckerman, noul ambasador al SUA la București, a fost primit de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, la Palatul Elisabeta, potrivit comunicatului familiei regale.

De asemenea, la întâlnire a participat Alteța Sa Regală Principele Radu.

Custodele Coroanei și Principele Radu au purtat cu ambasadorul SUA la București un dialog pe teme legate de cooperarea româno-americană în domeniul economiei și educației, științelor și artelor, precum și despre acțiunile și contribuția României în plan internațional.

România și Statele Unite ale Americii au stabilit relații diplomatice acum  140 de ani, la 14 iunie 1880, în vremea Principelui Suveran Carol I și a Președintelui Rutherford B. Hayes.

Familia Regală reamintește că Regele Mihai a primit la Palatul Elisabeta trimișii Statelor Unite ale Americii în anii 1944-1947.

În timpul întrevederii, Majestatea Sa Margareta a ținut să arate ambasadorului Zuckerman încăperile istorice ale palatului, cu precădere Biroul Regal, Salonul Alb și Sala Regilor unde, s-au defășurat întâlniri care au marcat destinul României în secolul XX.


Adrian Zuckerman a fost confirmat  la 21 noimebrie de Senatul american în funcția de ambasador în România, avocatul propus de președintele Statelor Unite Donald Trump pentru această funcție devenind astfel cel l-a succedat pe Hans Klemm.

Adrian Zuckerman, de profesie avocat, a fost admis în Baroul din New York în 1984, şi partener în cadrul firmei internaţionale de avocatură Seyfarth Shaw LLP.

Acesta a ocupat în trecut funcția de co-președinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

În plus, acesta a fost, de asemenea, și judecător în cadrul Real Estate Board – New York. Activ în ceea ce priveşte iniţiativele filantropice şi educaţionale, Zuckerman este membru în board-ul Kids Corp. şi în board-ul absolvenţilor Facultăţii de Drept din New York.

Potrivit Casei Albe, Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română. El are diplomă de absolvire de la Massachusetts Institute of Technology (1979), iar diploma în drept este obţinută la New York Law School (1983).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending