Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș: Banii europeni nu se cheltuiesc, ci se investesc. Finanțarea cercetării trebuie să aibă utilitate concretă în mediul comercial

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Banii europeni pentru cercetare trebuie să producă un impact real în economia românească, este mesajul transmis de Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene, după seria de întâlniri cu reprezentanți ai institutelor și întreprinderilor din domeniul cercetare-dezvoltare și inovare (CDI) unde s-au discutat prioritățile de finanțare pentru perioada următoare de programare, informează un comunicat.

Întâlnirile au avut loc în perioada 4-6 martie, , în contextul în care domeniul CDI va beneficia de finanțări substanțiale în exercițiul financiar 2021-2027.

Logica consultărilor publice din domeniul CDI a pornit de la consultarea comunității științifice, a continuat cu identificarea posibilităților de transfer tehnologic în zona comercială și pragmatică, apoi ne-am așezat la aceeași masă cu reprezentanții întreprinderilor active în România ce pot valorifica rezultatele cercetărilor finanțate prin fonduri nerambursabile”, a explicat ministrul Marcel Boloș demersurile consultărilor publice. „Aceeași abordare logică și unitară o avem în vedere pe toate domeniile aflate în consultare publică în această perioadă, fie că vorbim de finanțarea educației sau a programelor sociale”.

Prima etapă a consultărilor dedicate mediului științific a debutat la sediul Ministerului Fondurilor Europene în data de 4 martie 2020, reprezentanții principalelor institute tehnologice și de cercetare prezentând proiectele românești implementate cu fonduri europene. Participanții au avut ocazia de a prezenta pe rând conducerii MFE idei concrete de finanțare pentru următorii 7 ani (detalii: http://bit.ly/FonduriEuropeneCercetare).

Strategia de consultare publică a continuat în aceeași zi de miercuri, precum și joi, cu vizite de lucru la sediul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT București), respectiv la Centrul pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie din cadrul Universității Politehnice din București (CSSNT-UPB), pentru a discuta aplicat cu cercetătorii români despre modalitățile prin care banii europeni pot contribui la dezvoltarea proiectelor de cercetare și inovare cu potențial economic.

Plecând de la deviza mandatului meu, și anume că banii europeni nu se cheltuie, ci se investesc, avem în vedere ca finanțarea cercetării românești să aibă utilitate concretă în mediul comercial. Vorbim de alocări financiare de aproximativ un miliard de euro în 7 ani de zile, bani care trebuie folosiți cu cap”, a spus ministrul fondurilor europene în timpul consultărilorEste șansa României să își revitalizeze cercetarea și institute prestigioase precum Cantacuzino, și chiar să încurajăm creierele să revină în țară, fie în domeniul cercetării, fie în implementarea concretă în business a ideilor”.

Seria consultărilor s-a încheiat cu reuniunea de lucru din data de 6 martie (http://mfe.gov.ro/category/agenda-ministru/), în cadrul căreia ministrul Fondurilor Europene s-a întâlnit cu reprezentanți ai întreprinderilor din România care derulează activități în domeniul cercetării și dezvoltării de produse. La întâlnire au participat și reprezentanți ai unor centre private de cercetare active în domenii reprezentative precum informatică, fizică, industria prelucrătoare, utilaje de construcții, construcții,  și transporturi. Pentru ca discuțiile să aibă aplicabilitate dincolo de stadiul de simple idei, la întâlnire au participat și reprezentanți ai Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. În urma dezbaterilor concrete pe situațiile specifice prezentate de reprezentanții mediului de business au fost creionate principalele teme ce vor sta la baza ghidurilor viitoarelor apeluri de proiecte din domeniul cercetării:

  1. Proiectele mari de cercetare trebuie să aibă aplicabilitate în economia românească.
  2. Se urmărește sprijinirea conectării mai bune între institutele de cercetare, universități și studenți prin încurajarea inițiativelor de tip spin-off.
  3. Se are în vedere replicarea modelelor de bune practici în domeniul transferului tehnologic conform uzanțelor la nivelul Uniunii Europene.

Logica acestor consultări publice prin care cercetarea românească este ajutată să devină una din locomotivele dezvoltării economice prin transfer tehnologic are în vedere crearea de locuri de muncă cu o înaltă calificare, încurajarea inițiativelor antreprenoriale, dar și readucerea în țară a elitelor academice și științifice.

Întâlnirile se înscriu în seria de consultări publice propuse de ministrul Fondurilor Europene în contextul pregătirii viitorului exercițiu financiar multianual (2021-2027).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

COVID-19: Germania a actualizat lista județelor din România considerate zone de risc. Bucureștiul și alte 17 județe incluse în zona roșie

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Autoritățile germane au actualizat, miercuri, lista județelor din România considerate drept „zone de risc”, informează Ministerului Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ca urmare a acestei actualizări, municipiul București, alături de alte 10 județe din România, respectiv Bacău, Brăila, Brașov, Dâmbovița, Galați, Gorj, Ilfov, Prahova, Vaslui, Vrancea au fost adaugate pe lista zonelor de risc. Această măsură a intrat în vigoare de la data publicării deciziei, respectiv din 12 august 2020.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că șapte județe (Argeș, Bihor, Buzău, Neamț, Ialomița, Mehedinți și Timiș) sunt deja declarate zone de risc din 7 august 2020. Astfel, în total, la acest moment, 17 județe alături de municipiul București se află pe lista zonelor de risc.

Conform informațiilor comunicate public de autoritățile germane, toate persoanele, indiferent de cetățenie, care intră în Republica Federală Germania după ce s-au aflat într-una din zonele de risc trebuie să prezinte un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii (tradus în germană sau engleză) sau, alternativ, să se supună testării, în mod gratuit, într-o perioadă de cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul german.

Testarea se poate efectua direct pe aeroport sau, în cel mult 72 de ore de la intrarea în Germania, la medicul de familie ori la autoritățile locale de sănătate. În acest sens, călătorii trebuie să contacteze telefonul de urgență medical 116 117. În cazul neîndeplinirii obligației de testare, autoritățile germane pot aplica sancțiuni în valoare de până la 25.000 EUR. Testarea este obligatorie pentru persoanele care vin din „zone de risc” și recomandată tuturor celorlalți călători care intră pe teritoriul german.

Dacă testul este efectuat la momentul sosirii în Republica Federală Germania, călătorii au obligația de a se autoizola până la primirea unui rezultat negativ al testării. Măsura autoizolării la domiciliu nu se aplică celor care prezintă un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii pe teritoriul Republicii Federale Germania.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis: România lucrează la o legislație specială pentru a preveni intrarea pe piața 5G a unor firme asupra cărora planează suspiciuni

Published

on

© Administrația Prezidențială

România lucrează la elaborarea unei legislații speciale privind implementarea tehnologiei 5G pentru a preveni intrarea pe piață a unor firme asupra cărora planează anumite suspiciuni, a declarat, miercuri seară, președintele Klaus Iohannis.

Într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, șeful statului a fost întrebat care este poziția România în contextul în care ambasadorul SUA Adrian Zuckerman a spus că singura soluție pentru România este implementarea sistemului 5G cu companii de renume, altele decât companiile chineze.

Poziția României este exact poziția exprimată și în memorandumul care a fost semnat anul trecut, când am fost în vizită la Președintele Trump. Noi ne dorim rețele sigure, rețele care nu sunt sub controlul unor state cu alte interese decât cele declarate și dorim rețele care satisfac nevoia și a firmelor și a cetățenilor din România. Se lucrează pe o legislație specială pe această temă, pentru a preveni intrarea pe piața 5G a unor firme asupra cărora planează anumite suspiciuni“, a răspuns Iohannis.

Recent, secretarul de Stat al SUA, care efectuează un turneu diplomatic în Europa, a nominalizat România între țările care au decis să permită numai furnizori de încredere pentru tehnologia 5G.

În ce privește România, menționarea țării noastre vine în contextul în care anul trecut, cu ocazia unei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, Bucureștiul și Washington-ul au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G în care sunt afirmate principii potrivit cărora sistemele critice nu pot fi operate de firme care nu sunt de încredere. 

De asemenea, poziția României în ce privește tehnologia 5G a fost apreciată de Mike Pompeo și în luna iunie, în cadrul unei reuniuni informale cu miniștrii de externe din țările UE. Mai mult, Statele Unite au arătat că îș doresc ca statele UE să colaboreze cu furnizori de încredere precum Ericsson, Nokia sau Samsung în privința tehnologiei 5G.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a afirmat la 28 aprilie că România va lua o decizie la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind licitația pentru rețeaua 5G, însă o hotărâre ca avea drept “criteriu prevalent” aspectele de securitate națională, care este asigurată împreună cu SUA și NATO.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, despre vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Rusia: România este parte din UE și încheie precontracte cu entități din UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, că “nu există nicio validare externă pentru vaccinul anti-COVID” anunțat de Rusia și că România este parte din Uniunii Europene și încheie precontracte cu entități din UE.

Anunțul șefului statului, făcut într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, a fost făcut în contextul în care Rusia a anunțat marți că a înregistrat primul vaccin anti-COVID, veste care a ridicat multe semne de întrebare în rândul comunității experților internaționali din sănătate. 

“Este important pentru români să știe că în UE nu există un vaccin acceptat, aprobat însă UE sprijină mai multe proiecte de cercetare și sperăm ca într-un viitor apropiat să beneficiem de un vaccin COVID-19. România este parte din acest efort și s-a înscris în prima etapă pentru 10 milioane de doze, atunci când primul vaccin va fi disponibil în UE. Dar la acest moment în care discutăm nu există un vaccine aprobat în UE”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Întrebat despre vaccinul anunțat de Rusia, președintele a răspuns: “România este parte din Uniunea Europeană și încheie precontracte cu entități din Uniunea Europeană. Nu există nicio validare externă pentru acel vaccin pe care l-ați menționat”.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Rusia a devenit prima ţară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19, după mai puţin de două luni de testare pe oameni şi înaintea testelor finale, anunţ primit cu rezerve de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de comunitatea ştiinţifică.

În schimb, Comisia Europeană a încheiat la 3 august discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

În baza acestui cadru, România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19 când acesta va fi disponibil.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending