Connect with us

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba, în plenul Parlamentului European: Sistemele antirachetă din România și Polonia au scop defensiv, iar mesajul a fost transmis foarte clar

Published

on

Sistemele antirachetă din Polonia şi România au scop defensiv, iar acest mesaj a fost transmis “foarte clar”, a declarat, miercuri, în plenul Parlamentului European, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la finalul dezbaterii “Viitorul Tratatului INF şi impactul asupra UE”.

Ministrul delegat a transmis mesajul Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Federica Mogherini. Ciamba a participat, marţi şi miercuri, la reuniuni de la Strasbourg, în calitate de reprezentant al Preşedinţiei Consiliului UE.

Cred că nimeni nu a vorbit îndeajuns aici despre declaraţiile potrivit cărora Federaţia Rusă a început să producă noi rachete ce ar putea ţinti spre state membre, nu respectă obligaţiile tratatului, iar acest aspect trebuie să fie abordat cu mai multă seriozitate şi să fie rezolvat. Acest lucru ar trebui obţinut prin intermediul unui dialog responsabil, inclusiv la cele mai înalte niveluri. Mizele sunt prea mari“, a afirmat el, citat de Agerpres.

Ciamba a reiterat că sistemele antirachetă din România şi Polonia au scop defensiv.

Cred că este clar, am făcut acest lucru public şi a fost foarte transparent – ceea ce nu se poate spune despre rachetele ruseşti – am transmis foarte clar ce avem în aceste locuri. Am transmis foarte clar că nu e vorba de o violare a unei interdicţii de a avea rachete. Au scop defensiv şi mesajul a fost transmis foarte clar“, a explicat Ciamba.

Viitorul Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare se află miercuri și joi și pe agenda reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO, care au reiterat că Alianța Nord-Atlantică nu își dorește o nouă cursă a înarmărilor, cerând Rusiei să revină la respectarea completă și verificabilă a acordului.

”NATO a fost și este foarte unită în legătură cu problema INF, ceea ce înseamnă că transmitem un mesaj Rusiei pentru a reveni în conformitate, dar suntem, de asemenea, uniți ca în planul nostru și ne pregătim pentru o lume cu mai multe rachete rusești și fără INF”, a spus secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, subliniind că nu există în Europa noi rachete nucleare americane.

Anterior reuniunii, Jens Stoltenberg a oferit clarificări suplimentare în condițiile în care a fost întrebat de o jurnalistă din Rusia, de la publicația Kommersant, dacă recunoaște acuzațiile Moscovei la adresa Washington-ului cu privire la încălcarea Tratatului INF prin existența unor lansatoare MK-41 la facilitatea Aegis Ashore din România.

”Eforturile Rusiei de a încerca să se concentreze pe sistemul de apărare antirachetă al NATO sunt o încercare de distragere a atenției față de problema reală. Aceea că Rusia desfășoară noi rachete capabile să transporte încărcătură nucleară în Europa. Fac asta de câțiva ani, într-o încălcare flagrantă a Tratatului INF. Când Rusia începe să vorbească despre altceva, atunci o face pentru a muta atenția de la problema adevăratăNu există noi rachete americane în Europa, dar sunt din ce în ce mai multe rachete rusești în Europa, dotate cu capabilitate nucleară. Acesta este motivul pentru care Tratatul INF este într-un real pericol și din același motiv solicităm Rusiei să revin la respectare în această perioadă de șase luni, salvând tratatul. Sistemul antibalistic al NATO este un sistem defensiv, nu avem rachete acolo, ci interceptori care nu sunt înarmați și sunt parte a acordului cu România și Polonia că nu vom desfășura rachete ofensive acolo. Este o încercare de a amesteca lucrurile, de a distrage atenția de la problema reală, și anume rachetele ruse”, a detaliat Jens Stoltenberg.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Abordare constructivă cu rezultate tangibile a Președinției României la Consiliul UE, înaintea reuniunii informale a ECOFIN de la București: Acord politic cu PE pe 9 dosare din domeniul Uniunii Piețelor de Capital

Published

on

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Mihai-Eleodor Mandreș, a prezentat astăzi, în ședința Comitetului Economic și Financiar al Uniunii Europene (EFC), principalele teme care vor fi dezbătute la reuniunea informală de a Consiliului UE pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) care va avea loc la București, în perioada 5-6 aprilie a.c.. Agenda reuniunii informale include discuții despre viitorul Cadru Financiar Multianual al UE, prioritățile în domeniul finanțelor în următorul ciclu instituțional, drumul de urmat pentru Uniunea Piețelor de Capital, impozitarea în domeniul muncii, rolul impozitării în asigurarea creșterii economice, pregătirea reuniunilor FMI și G20 de la Washington din 11-14 aprilie 2019, informează un comunicat al Președinției Consiliului.

Pe agenda EFC au figurat și alte teme, precum rezultatele ultimei reuniuni a Comitetului pentru Servicii Financiare, raportul președintelui Comitetului pentru Politici Economice (EPC) privind specificitățile de țară legate de output-gap, pregătirea reuniunii anuale a BERD, din mai 2019, de la Sarajevo.

Secretarul de stat Mihai-Eleodor Mandreș a subliniat în intervenția sa progresele substanțiale făcute pe perioada Președinției române a Consiliului UE în domeniul Uniunii Piețelor de Capital.

,,Am reușit să obținem în cele aproape 3 luni de mandat acord politic cu Parlamentul European pe 9 dosare din domeniul Uniunii Piețelor de Capital, iar pe alte 4 continuă negocierile. Vreau să le mulțumesc tuturor părților implicate pentru ritmul intens în care au lucrat, această abordare constructivă având rezultate tangibile”, a declarat demnitarul român.

La baza discuției din EFC a stat Comunicarea Comisiei Europene din 15 martie 2019, intitulată ”Uniunea Piețelor de Capital: progrese în crearea Uniunii piețelor de capital pentru o Uniune Economică și Monetară mai puternică”.

Comitetul Economic și Financiar are rolul de a promova coordonarea politicilor statelor membre necesare pentru funcționarea pieței interne, contribuind la pregătirea lucrărilor Consiliului UE sau prezentând periodic rapoarte Consiliului UE și Comisiei Europene în privința situației economice și financiare a statelor membre. EFC este format din înalți funcționari ai ministerelor de finanțe și ai băncilor centrale naționale, precum și ai Băncii Centrale Europene și ai Comisiei Europene.

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul Apărării Gabriel Leș: Fondul European de Apărare este una dintre cele mai importante iniţiative ale pachetului european de apărare

Published

on

Fondul European de Apărare este una dintre cele mai importante iniţiative ale pachetului european de apărare care vizează abordarea nevoilor actuale şi viitoare de securitate ale Europei, a declarat marţi ministrul Apărării, Gabriel Leş, în deschiderea Conferinţei privind cercetarea şi inovarea în domeniul capabilităţilor pentru apărare, eveniment organizat de Ministerul Apărării Naţionale în colaborare cu Agenţia Europeană de Apărare (EDA) în marja activităților Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Este o onoare pentru România să găzduiască acest eveniment important dedicat cercetării şi inovării bazate pe capabilităţi, sub preşedinţia română a Consiliului UE, eveniment în care Agenţia Europeană de Apărare (EDA) a jucat un rol foarte important. De la lansarea Strategiei globale pentru Europa în 2016 (EUGS), UE a implementat un proces amănunţit pentru a-şi atinge obiectivele în domeniul securităţii şi apărării, construit în jurul a trei priorităţi strategice convenite: reacţia la conflicte externe şi crize, capabilităţi şi protejarea UE şi a cetăţenilor acesteia, toate acestea consolidând împreună capacitatea Uniunii de a acţiona în calitate de furnizor de securitate şi autonomia sa strategică, precum şi sporind capacitatea acestuia de a coopera cu partenerii săi şi de a-şi proteja cetăţenii. În acest context, cercetarea şi inovarea în domeniul apărării sunt considerate ca bază pentru nivelul necesar de know-how în procesele de dezvoltare a capacităţilor, jucând astfel un rol-cheie în contribuţia la autonomia strategică a UE“, a spus Gabriel Leş, citat de Agerpres.

Deschiderea evenimentului a fost transmisă LIVE de CaleaEuropeană.ro.

Ministrul a punctat, totodată, importanţa Fondului European de Apărare.

“În opinia mea, Fondul European de Apărare este una dintre cele mai importante iniţiative ale pachetului european de apărare (care include şi revizuirea anuală coordonată a apărării – CARD şi cooperarea structurată permanentă – PESCO), care vizează abordarea nevoilor actuale şi viitoare de securitate şi apărare ale Europei, ca element al strategiei globale a Uniunii Europene şi al planului său de implementare privind securitatea şi apărarea (IPSD)”, a menţionat ministrul.

Directorul executiv al EDA, Jorge Domecq, a subliniat, la rândul său, importanţa cercetării în domeniul apărării. El a precizat că în peste 15 ani de activitate EDA a dezvoltat 180 de proiecte în valoare de peste 1 miliard de euro.

De altfel, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, oficialul EDA a afirmat că România este un membru activ al Agenţiei Europene de Apărare şi a precizat că valoarea totală a proiectelor şi programelor la care România a participat la EDA până în prezent depăşeşte 60 de milioane de euro.

Domecq a subliniat că evenimentul urmărește să evalueze ”unde ne aflăm cu cercetarea în domeniul apărării în Europa” și a apreciat rolul pe care România îl joacă în dimensiunea avansării inițiativelor europene pentru apărare.

Citiți mai multe despre dimensiunea apărării europene

Conferința privind cercetarea și inovarea în domeniul capabilităților pentru apărare a avut loc, marți, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în contextul exercitării de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Conferința a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale prin Departamentul pentru Armamente, în colaborare cu Agenția Europeană de Apărare (EDA), iar la activitate au fost invitați să participe reprezentanți din cadrul ministerelor apărării, centrelor de cercetare, precum și din industria de apărare din țările membre ale Uniunii Europene.

Continue Reading

#RO2019EU

Din 2022 vor fi introduse pe piață noi tehnologii de siguranță obligatorii privind dotarea autovehiculelor cu scopul reducerii drastice a accidentelor rutiere și a pierderii de vieți omenești

Published

on

Începând cu 2022, va deveni obligatorie introducerea în vehiculele europene a unor noi tehnologii de siguranță pentru a proteja pasagerii, pietonii și bicicliștii. Instituțiile UE au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la regulamentul revizuit privind siguranța generală, informează Comisia Europeană.

În ultimii ani, UE a introdus o serie de măsuri obligatorii care au contribuit la o reducere anuală de 50 000 a accidentelor rutiere soldate cu decese, conform estimărilor. Aceste măsuri includ sisteme electronice de control al stabilității pentru toate vehiculele, precum și sisteme avansate de frânare de urgență și sisteme de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație, la camioane și autobuze.

Mai precis, în mai 2018, Comisia a propus ca anumite măsuri de siguranță a vehiculelor să fie obligatorii, inclusiv sistemele care reduc unghiurile moarte periculoase la camioane și autobuze și tehnologiile care avertizează conducătorul auto în caz de somnolență sau de neatenție. Aceste măsuri sunt prevăzute de actul legislativ asupra căruia trio-ul legislativ format din Comisie, Parlament și Consiliu și ar trebui să intre în vigoare începând cu 2022, cu excepția unor aspecte privind vizibilitatea directă pentru autobuze și camioane și extinderea zonei de impact a capului la autoturisme și camionete, care vor urma mai târziu din cauza modificărilor structurale de proiectare necesare.

Printre noile elemente de siguranță obligatorii se numără:

  1. Pentru autoturisme, camionete, camioane și autobuze: sisteme de avertizare în caz de somnolență și de neatenție a conducătorului auto (de exemplu, utilizarea telefoanelor inteligente în timpul conducerii), asistență inteligentă pentru controlul vitezei, sisteme de siguranță la mersul în marșarier cu cameră de luat vederi sau cu senzori și dispozitive de înregistrare a datelor în caz de accident („cutia neagră”).
  2. Pentru autoturisme și camionete: asistență pentru menținerea benzii de circulație, sisteme avansate de frânare de urgență și centuri de siguranță îmbunătățite în urma testelor de impact.
  3. Pentru camioane și autobuze: cerințe specifice de îmbunătățire a vizibilității directe a șoferilor de autobuz și de camion și de eliminare a unghiurilor moarte, precum și sisteme frontale și laterale ale vehiculului pentru a detecta și a avertiza cu privire la prezența participanților la trafic vulnerabili, în special la efectuarea virajelor.

În fiecare an, 25 000 de persoane își pierd viața pe drumurile noastre. Marea majoritate a acestor accidente sunt cauzate de erori umane. Putem și trebuie să acționăm pentru a schimba lucrurile. Datorită noilor elemente avansate de siguranță care vor deveni obligatorii, putem avea același impact ca atunci când au fost introduse centurile de siguranță. Multe dintre noile elemente există deja, în special în vehiculele de lux. Acum ridicăm nivelul de siguranță în ceea ce privește toate vehiculele și deschidem calea spre o mobilitate tot mai conectată și mai automatizată în viitor”, a declarat comisarul european pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska.

În urma adoptării noilor măsuri de siguranță, Comisia se așteaptă  ca acestea să ajute la salvarea a peste 25 000 de vieți și la evitarea a cel puțin 140 000 de vătămări corporale grave până în 2038. Acestea vor contribui la obiectivul pe termen lung al UE de a ajunge la aproape zero decese și vătămări corporale grave până în 2050 („Viziunea zero”).

Pe lângă protecția cetățenilor pe drumurile europene, noile elemente avansate de siguranță vor ajuta conducătorii auto să se obișnuiască treptat cu noile sisteme de asistență pentru conducere. Creșterea gradului de automatizare oferă un potențial semnificativ pentru compensarea erorilor umane și asigură noi soluții de mobilitate pentru persoanele în vârstă și pentru cele cu deficiențe fizice. Toate acestea ar trebui să sporească încrederea și acceptarea de către public a automobilelor automatizate, sprijinind tranziția către conducerea autonomă.

Acordul politic la care au ajuns Parlamentul European, Consiliul și Comisia în urma așa-numitelor negocieri din cadrul trilogului face în prezent obiectul unei aprobări formale din partea Parlamentului European și a Consiliului. Noile tehnologii de pe piață care vor fi introduce în mod obligatoriu prin regulament pot contribui la reducerea numărului de decese și de vătămări corporale pe drumurile noastre, 90 % dintre acestea fiind cauzate de erori umane.  Elementele avansate de siguranță vor reduce numărul accidentelor, vor deschide calea spre o mobilitate tot mai conectată și mai automatizată și vor stimula inovarea și avantajul competitiv global al industriei europene a autovehiculelor.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending