Miniștrii de externe din G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell ”condamnă în cei mai puternici termeni atacul direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”, din 13-14 aprilie, și anunță că sunt pregătiți ”să adopte noi sancțiuni sau să adopte alte măsuri” contra Teheranului, ca răspuns la inițiativele curente sau viitoare ale acestuia de stabilizare a regiunii.

”Israelul și poporul său au toată solidaritate și sprijinul nostru și ne reafirmăm angajamentul față de securitatea Israelului. Acțiunile Iranului marchează un pas fără precedent către destabilizarea regiunii și viitoare escaladare, care trebuie evitate”, este precizat în comunicat G7 dat publicității la finalul reuniunii miniștrilor de externe, desfășurate în insula italiană Capri.

Ca urmare a atacurilor din 19 aprilie, aceștia solicită ”tuturor părților să lucreze pentru a preveni o nouă escaladare”, lansând un apel la adresa celor din regiune și dincolo de ea de a-și aduce contribuția pozitivă la acest efort colectiv.

”Solicităm Iranului să se abțină de la acordarea de sprijin pentru Hamas și de la alte acțiuni care destabilizează Orientul Mijlociu, inclusiv de la susținerea Hezbollahului libanez și a altor actori nestatali. Facem apel la toate țările să împiedice furnizarea de componente sau de alte articole pentru programele iraniene de rachete și de vehicule aeriene fără pilot (UAV).  Cerem Iranului și grupurilor afiliate acestuia să înceteze atacurile. Vom trage la răspundere guvernul iranian pentru acțiunile sale malițioase și destabilizatoare și suntem pregătiți să adoptăm sancțiuni suplimentare sau să luăm alte măsuri, acum și ca răspuns la alte inițiative destabilizatoare”, este avertismentul transmis de șefii diplomațiilor țărilor din G7 la adresa Teheranului.

Ei și-au exprimat îngrijorarea față de informațiile conform cărora Iranul ia în calcul să transfere rachete balistice și tehnologice conexă către Rusia, cerând Teheranului să nu facă acest lucru deoarece ar ”reprezenta o escaladare substanțială a sprijinului material pentru războiul Rusiei în Ucraina”.

Miniștrii amenință că, în cazul în care Iranul va sfida acest avertisment, vor fi pregătiți să răspundă într-o ”manieră coordonată și rapidă”, inclusiv prin ”noi și consistente măsuri”.

Făcând referire la situația din Gaza, aceștia au făcut apel la o ”acțiune urgentă” pentru a răspuns ”crizei umanitare devastatoare și în creștere” din Fâșie, reiterând opoziția lor față de ”o operațiune militară pe scară largă în Rafah care ar avea consecințe catastrofice asupra populației civile”, care trebuie protejată.

În egală măsură, ei cer Israelului să respecte dreptul internațional și să trateze ”oamenii cu umanitate și demnitate”.

De altfel, miniștrii de externe din G7 au subliniat că este nevoie ”urgent” de ”pași specifici, concreți” pentru a spori semnificativ fluxul de ajutor umanitar în Gaza, în lumina ”riscului de foamete”.

Poziția șefilor diplomațiilor țărilor membre G7 este în armonie cu cea exprimată de liderii ale căror state fac parte din acest format, reuniți în sesiune de urgență prin videoconferință, în cadrul căreia au condamnat ”fără echivoc”, ”în cei mai fermi termeni”, atacul ”direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”.

Între timp, liderii UE, care s-au întâlnit la Bruxelles, au decis să impună sancțiuni contra Iranului, fiind urmați de SUA și Marea Britanie, care au adoptat măsuri similare, conform Politico Europe. 

Tensiunile în Orientul Mijlociu par să crească după ce Iranul a atacat direct Israelul cu drone și rachete la mijlocul acestei luni, ca formă de retorsiune față de bombardamentele asupra unui consultat iranian din Damasc, deși Israelul a negat orice formă de implicare în această acțiune. 

Conform AFP, citat de Agerpres, vineri dimineața, Iranul a raportat ”explozii puternice” în provincia Isfahan (centru) și trei explozii în apropierea unei baze militare şi doborârea unor drone, deși domnește confuzia în jurul autorului.

Miniștrii de externe din țările G7, reuniți în Italia, s-au angajat să ajute Ucraina să își consolideze apărarea aeriană și să încerce să folosească activele rusești înghețate pentru a sprijini Kievul.

Întruniți pe insula italiană Capri, în Marea Mediterană, pe fondul îngrijorărilor legate de un conflict regional mai amplu în Orientul Mijlociu și în timp ce războiul din Ucraina se prelungește, șefii diplomațiilor celor mai puternice democrații occidentale au promis să “consolideze capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei”.

În urma atacului cu drone și rachete al Iranului asupra Israelului și a exploziilor din Iran din noaptea de vineri spre sâmbătă, dezescaladarea situației în regiune s-a numărat printre celelalte subiecte discutate. Miniștrii de externe au abordat, de asemenea, mișcările tot mai asertive ale Chinei în Oceanul Indian și în regiunea Pacificului.

Țările din Grupul celor Șapte (G7) analizează dacă pot folosi activele rusești înghețate deținute în Occident pentru a ajuta Ucraina, a declarat vineri ministrul italian de externe Antonio Tajani, după reuniunea de la Capri, citat de Deutsche Welle. În comunicatul final al reuniunii, miniștrii de externe au declarat că vor examina utilizarea activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina.

Statele Unite și Marea Britanie au declarat că doresc ca cele aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele rusești suverane să fie folosite pentru a plăti pentru apărarea Ucrainei, dar statele membre ale UE au pus anterior la îndoială legalitatea unei astfel de acțiuni.

Tajani a declarat că utilizarea dobânzilor din fonduri ar fi posibilă din punct de vedere legal, dar că experții nu au stabilit încă dacă utilizarea capitalului propriu-zis ar putea avea, de asemenea, o bază legală.

În declarația lor finală, miniștrii de externe au promis să “consolideze capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei”, în timp ce la reuniunea din Capri au participat și ministrul de externe ucrainean Dmitri Kuleba și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

“Ne exprimăm în special hotărârea de a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei pentru a salva vieți și a proteja infrastructura critică. De asemenea, vom colabora cu partenerii în acest scop”, au afirmat miniștrii de externe ai Italiei, Statelor Unite, Marii Britanii, Franței, Canadei și Germaniei și Înaltul Reprezentant al UE în declarația finală.

“Reafirmăm hotărârea noastră de neclintit de a sprijini Ucraina democratică în timp ce își apără libertatea, suveranitatea, independența și integritatea teritorială, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Aducem un omagiu curajului și rezilienței poporului ucrainean, care luptă pentru libertatea și viitorul său democratic”, au mai precizat miniștrii de externe.

Decizia G7 vine după ce și liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.

Decizia a fost precedată de o discuție în regim videoconferință în cadrul summitului între cei 27 de lideri europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a solicitat în partea sa de Europă nivelul de apărare aeriană din Orientul Mijlociu, referindu-se la respingerea de către Israel, cu ajutorul SUA, Marii Britanii și Franței, a rachetelor și dronelor iraniene.

“Cerul nostru ucrainean și cerul vecinilor noștri merită același nivel de securitate“, a subliniat Zelenski.

Înaintea reuniunii de la Bruxelles, președintele Iohannis, candidat la șefia NATO, a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, cadru în care înaltul oficial aliat a transmis că îi încurajează pe toți aliații “să sape adânc pentru a furniza mai multă muniție și apărare aeriană”. 

De altfel, premierii a trei țări UE și NATO – Cehia, Danemarca și Olanda – s-au întâlnit miercuri cu secretarul general al NATO pentru a discuta sprijinul european și occidental pentru Ucraina.

În ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vilnius, cu prilejul summitului Inițiativei celor Trei Mări, cei doi discutând necesitatea de a consolida apărarea aeriană ucraineană și de a crea un scut aerian fiabil.

Liderii G7, reuniți în sesiune de urgență, au condamnat ”fără echivoc”, ”în cei mai fermi termeni”, atacul ”direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”.

”Ne exprimăm solidaritatea și sprijinul deplin față de Israel și poporul său și ne reafirmăm angajamentul față de securitatea acestuia”, au dat asigurări liderii celor mai industrializate şapte state în cadrul unui summit organizat prin videoconferință de către președinția italiană a acestui format, conform unui comunicat publicat de Casa Albă. 

Aceștia au criticat Iranul care, ”prin acțiunile sale, a făcut un pas în plus spre destabilizarea regiunii și riscă să provoace o escaladare regională incontrolabilă”.

”Acest lucru trebuie să fie evitat. Vom continua să depunem eforturi pentru a stabiliza situația și a evita o nouă escaladare. În acest spirit, cerem Iranului și reprezentanților săi să înceteze atacurile și suntem pregătiți să luăm măsuri suplimentare acum și ca răspuns la alte inițiative destabilizatoare”, solicită oficialii.

Aceștia dau asigurări că ”îl vor consolida cooperarea pentru a pune capăt crizei din Gaza, inclusiv prin continuarea eforturilor în vederea unei încetări imediate și durabile a focului și a eliberării ostaticilor de către Hamas, precum și prin furnizarea unei asistențe umanitare sporite palestinienilor aflați în dificultate”.

Sâmbătă, Iranul a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului.

Sâmbătă, Iranul a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului.

Conform Politico Europe, atacul aerian al Iranului a fost aproape în întregime contracarat de sistemele de apărare aeriană ale Israelului, care au fost sprijinite de colaborarea acestuia cu aliații săi, SUA, Marea Britanie și Franța. Iordania a interceptat, de asemenea, drone și rachete care au intrat în spațiul său aerian , potrivit Reuters.

Atacurile cu drone și rachete, lansate din Iran, Irak și Yemen, ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas, în vreme ce unii oficiali americani au considerat că atacul a fost o modalitate prin care Iranul a salvat aparențele și că Teheranul nu a dorit o escaladare.