Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul german de externe, critici la adresa lui Putin: Refuză să accepte o pace justă pentru Ucraina și trimite în fiecare zi un nou semnal în favoarea războiului și a distrugerii

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a reacționat în urma unui sondaj YouGov realizat la comanda DPA care relevă că mai mult de 50% dintre germani sunt în favoarea ideii ca Olaf Scholz și Valdimir Putin să discute la telefon după aproape doi ani de la ultima conversație telefonică pe care cei doi au avut-o, informează Reuters.

”Ucraina este pregătită pentru o pace justă”, a declarat Annalena Baerbock la Berlin, unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să discute vineri cu Scholz.

Luând cuvântul alături de ministrul de externe al Slovaciei, Baerbock l-a criticat pe Putin pentru respingerea disponibilității față de discuții de pace.

”El refuză să accepte pacea și trimite în fiecare zi un nou semnal în favoarea războiului și a distrugerii. În aceste zile, el nu mai este dispus nici măcar să vorbească la telefon cu cancelarul german”, a spus ea.

Majoritatea germanilor doresc ca Olaf Scholz, cancelarul german, să discute cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit unui sondaj publicat vineri. Sondajul a fost realizat de YouGov în numele agenției de presă germane DPA, conform Deutsche Welle. 

Rezultatele au arătat că 59% dintre respondenți au fost în favoarea ca cei doi lideri să discute la telefon, în timp ce 26% s-au opus, iar 15% nu au oferit un răspuns.

Cifra a crescut în estul Germaniei, unde 68% dintre respondenți au declarat că doresc ca cei doi lideri să discute, față de 19% care s-au declarat împotrivă.

Într-un interviu pentru Politico Europe acordat la începutul anului, cancelarul german Olaf Scholz mărturisea că ultima discuție telefonică cu Vladimir Putin a avut-o în decembrie 2022. 

Cu doar câteva zile înainte ca Rusia să arunce în aer odinea internațională bazată pe reguli și să pornească un război pe scară largă în Ucraina, la 24 februarie 2022, cancelarul german a fost primit de Vladimir Putin la Moscova unde au stat la o ”masă nesfârșit de lungă”, a rememorat atunci Scholz, completând că, după declanșarea războiului, Rusia și Ucraina au încercat să negocieze, dar Moscova nu a dat dovadă de seriozitate în aceste discuții.

În dialogul din decembrie 2022 care, conform Cancelariei germane, a durat o oră, Olaf Scholz a promis că nu va întrerupe ajutorul militar destinat Armatei ucrainene, ignorând atitudinea denunțătoare a lui Putin conform căreia Berlinul și Occidentul ”inundă” Ucraina cu arme, informează The New York Times.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, spune că România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid cibernetic pornit de Rusia împotriva oricărei țări” și că Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 din NATO, care prevede discuții cu aliații atunci când integritatea, independența politică sau securitatea unui membru este amenințată.

Adrian Zuckerman a declarat pentru Știrile Pro TV că, în opinia sa, decizia CCR de anulare al primului tur al prezidențialelor din România este cea corectă, pentru a proteja poporul și integritatea alegerilor democratice. Numește acțiunile Rusiei “cel mai mare atac hibrid cibernetic pornit împotriva orice țări, lucru care s-a dovedit cu claritate, cu documente care au fost desecretizate de Guvernul Român și date Curții Constituționale“.

“Aceasta influență statală a Rusiei, poate și cu ajutor chinez, prin TikTok și poate în alte feluri, nu trebuie să aibă loc în alegerile democratice din nicio altă țară“. Trebuie oprită influența, iar rezultatele obținute prin proces corupt, să fie, de asemenea, oprite, a mai spus Zukerman.

Fostul ambasador consideră că atacul asupra României a fost unul “absolut masiv, care a venit principal prin TikTok, dar și prin alte rețele și cu sprijin de la entități și persoane fizice. (…) Mi s-a spus că în ultimul an sau așa ceva au fost vreo 30 și ceva de atacuri similare în alte țări europene. Dar nu a fost niciodată unul de mărimea și ferocitatea celui de acum, și asta e o problemă”.

Zuckerman vorbește de surse, inclusiv externe, care au spus că documente nedeclasificate încă arată că “atacul ăsta e ceva absolut enorm, cu proporții de necrezut și șocante. (…) România trebuie să invoce articolul 4 din NATO, trebuie să aibă discuții imediat cu aliații, inclusiv cu America, și să vadă cum se protejează membrii NATO împotriva acestor fel de atacuri“.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea BritanieEstoniaPolonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.

Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.

Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina: Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO, afirmă șeful diplomației de la Kiev

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andri Sîbiha, și-a exprimat solidaritatea cu România în contextul atacului hibrid fără precedent al Rusiei împotriva democrației românești, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, publicat și pe pagina de Facebook a Ambasadei Ucrainei la Bucureşti.

”Interferenţa flagrantă a Rusiei în afacerile interne ale României este o încercare de a priva poporul român de dreptul său constituţional de a-şi exprima liber voinţa. Acesta este încă un episod din agresiunea hibridă mai amplă a Rusiei împotriva Europei şi a restului lumii libere, care s-a manifestat recent prin eforturile active ruseşti de a submina situaţia din Georgia, Moldova şi în alte ţări. Interferenţa Rusiei în afacerile interne ale României confirmă declaraţiile anterioare ale Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, potrivit cărora planurile agresive ale Kremlinului depăşesc cu mult Ucraina şi se extind la UE şi ţările NATO, printre altele”, precizează sursa citată.

 

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui RomânieiÎn motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.

Continue Reading

NATO

România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale

Published

on

© Magnus Tsahkna/ X

Estonia s-a alăturat sâmbătă aliaților din NATO și partenerilor din Uniunea Europeană care și-au manifestat solidaritatea cu România după după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

Românii sunt singurii care au dreptul să decidă pe cine aleg. Apreciez că România a rămas fermă în fața ingerințelor străine maligne și a redat vocea poporului. Încercările Rusiei de a se amesteca în democrații nu vor reuși. Sprijinul Estoniei pentru aliatul nostru România este ferm“, a afirmat șeful diplomației de la Tallinn, Margus Tsahkna.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui RomânieiÎn motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA2 hours ago

Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ucraina: Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO, afirmă șeful diplomației de la Kiev

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România

NATO9 hours ago

România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale

MAREA BRITANIE9 hours ago

Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev

NATO11 hours ago

EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

POLITICĂ6 days ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat

Trending