SUA
Ministrul german de externe semnalează că varianta Delta ”nu va fi ultima pe care va trebui să o înfrângem” dacă nu recurgem la solidaritate: Cooperarea BioNTech-Pfizer, povestea transatlantică de succes
Published
10 months agoon
By
Teodora Ion
Ministrul german de externe, Heiko Maas, a atras atenția asupra ”diplomației vaccinurilor”, practicată de China și Rusia, care pun propria influență pe primul loc și nu ”salvarea de vieți”.
Înainte de vizita sa de trei zile în Statele Unite, unde urmează să poposească la fabrica Pfizer din Michigan, oficialul german a semnalat că Beijinul furnizează vaccinuri lansând ”cereri politice clare, ceea ce noi respingem categoric”, potrivit Deutsche Welle.
”Astăzi, în Michigan, vedem ce poate realiza cooperarea germano-americană. Structurile economice transatlantice, puterea comună de inovare în dezvoltarea de vaccinuri – toate acestea contribuie în mod decisiv la realizarea unor progrese tangibile în lupta împotriva pandemiei. Ideea globalizării câștigă și ajunge la oameni doar atunci când beneficiile devin clare pentru cei implicați. Acesta este cazul de față. De aceea, este esențial să afirmăm clar acest lucru: cooperarea transfrontalieră ne ajută, de asemenea, să ne apărăm libertățile într-o lume în schimbare. Și face posibilă o mai bună exploatare a potențialului comun. Trebuie să avem mereu în vedere efectele negative ale schimbărilor structurale și economice asupra vieții oamenilor și să dezvoltăm soluții creative pentru a le contracara”, a precizat Maas, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe.
Wir sehen heute in #Michigan was 🇩🇪-🇺🇸Zusammenarbeit leisten kann: Gemeinsame Innovationskraft bei der Impfstoffenentwicklung bringt Fortschritte im Kampf gegen die #Pandemie. Wir müssen jetzt weltweit mehr hochwertigen #Impfstoff herstellen: https://t.co/2Fpco6mYto pic.twitter.com/EaX1PK4S0e
— Heiko Maas 🇪🇺 (@HeikoMaas) July 13, 2021
Șeful diplomației germane a atras atenția că, fără ”solidaritate” în distribuția globală a vaccinurilor, actuala varinată Delta ”nu va fi ultima pe care trebuie să o învingem”.
În acest context, Maas și-a exprimat speranța că va fi folosită ”orice șansă” pentru a stimula livrarea vaccinurilor către țările sărace, care speră că li se va facilita accesul la brevete pentru a produce serul anti-COVID-19 la nivel local.
Astfel, UE a solicitat guvernelor:
- să se asigure că vaccinurile, tratamentele și componentele acestora împotriva COVID-19 pot traversa frontierele în mod liber;
- să încurajeze producătorii să își extindă producția, asigurându-se, în același timp, că țările care au cea mai mare nevoie de vaccinuri le primesc la un preț accesibil;
- să faciliteze utilizarea licențelor obligatorii în cadrul Acordului existent al OMC privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS). Acordul TRIPS oferă deja această flexibilitate, care este un instrument legitim în timpul pandemiei, care poate fi utilizat rapid atunci când este necesar.
Primul element vizează limitarea utilizării restricțiilor la export și menținerea deschisă a lanțurilor de aprovizionare. Țările producătoare de vaccinuri ar trebui să fie pregătite să exporte o bună parte din producția lor internă. Lanțurile de aprovizionare sunt foarte interconectate și nu ar trebui să fie perturbate. În plus, UE consideră că alimentarea mecanismului COVAX nu ar trebui să fie niciodată restricționată și nicio măsură nu ar trebui să limiteze comerțul cu factori de producție necesari pentru producerea vaccinurilor și a tratamentelor împotriva COVID-19.
Al doilea element invită guvernele să încurajeze ferm producătorii și dezvoltatorii de vaccinuri să își extindă producția și să asigure aprovizionarea cu vaccinuri la prețuri accesibile în țările cu venituri mici și medii. Astfel de acțiuni ar putea include acorduri de licență, partajare de expertiză, prețuri diferențiate, inclusiv vânzarea fără scop lucrativ către țările cu venituri reduse, producția contractuală și noi investiții în instalațiile de producție din țările în curs de dezvoltare. UE se așteaptă ca toți producătorii și dezvoltatorii de vaccinuri să își asume angajamente concrete pentru aprovizionarea mai bună a țărilor în curs de dezvoltare vulnerabile. În acest sens, UE salută angajamentul unor societăți precum BioNTech și Pfizer, Johnson & Johnson și Moderna, care s-au angajat deja să furnizeze 1,3 miliarde de doze în acest an țărilor cu venituri mici, fără profit, și țărilor cu venituri medii, cu costuri mai mici.
Al treilea element, referitor la proprietatea intelectuală, prevede că licențele voluntare reprezintă cel mai eficient instrument de facilitare a extinderii producției și a partajării expertizei. În cazul în care cooperarea voluntară eșuează, licențele obligatorii, prin care un guvern acordă o licență specifică care permite unui producător interesat să fabrice un vaccin fără consimțământul unui titular de brevet, reprezintă un instrument legitim în contextul unei pandemii. UE consideră că toți membrii OMC ar trebui:
- să fie de acord că pandemia de COVID-19 este o circumstanță excepțională de urgență națională și că cerința de a negocia cu titularul drepturilor poate fi eliminată în mod legitim atunci când este necesar;
- să sprijine producătorii care sunt pregătiți să producă vaccinuri și/sau tratamente la prețuri accesibile în baza unei licențe obligatorii, astfel încât nivelul remunerației plătite de producător titularului brevetului să reflecte astfel de prețuri accesibile;
- să fie de acord ca licența obligatorie să poată acoperi orice exporturi destinate țărilor care nu dispun de capacitate de producție, inclusiv prin intermediul mecanismului COVAX.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
-
CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice
-
Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung
-
Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței
-
Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă
-
Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina
-
Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”
SUA
Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței
Published
2 hours agoon
May 18, 2022
Într-un discurs istoric cu prilejul a 200 de ani de parteneriat între Grecia și SUA, primul rostit vreodată de un lider grec în fața unei sesiuni comune a Congresului SUA, premierul Kyriakos Mitsotakis a subliniat că Grecia nu va accepta încălcarea suveranității și a drepturilor sale teritoriale, avertizând că NATO nu mai are nevoie de încă o problemă pe flancul sud-estic al Alianței, pe lângă războiul neprovocat purtat de Rusia în Ucraina, în apropierea flancului estic.
Premierul elen a făcut astfel trimitere la comportamentul asertiv al Turciei în estul Mării Mediterane, o zonă economică cheie din punct de vedere energetic unde ambele state au ambiții concurente și unde au revendicat zone care se suprapun, susținând că acestea aparțin platformelor lor continentale respective.
Luând cuvântul de la tribuna Camerei Reprezentanților, prim-ministrul Mitsotakis a declarat: „Vă aduc astăzi aici promisiunea poporului elen: că vom fi alături de poporul Statelor Unite – oricând și oriunde va fi necesar – pentru a ne asigura că speranțele pe care strămoșii noștri le-au lăsat moștenire lumii acum 25 de secole vor dăinui, iar visul de libertate pentru fiecare ființă umană de pe această planetă nu va muri niciodată.”
De-a lungul discursului său, Mitsotakis a vorbit despre relația comună dintre Grecia și Statele Unite, întrucât fondarea republicii americane s-a inspirat din idealurile și filosofia democrației ateniene.
„Am venit în fața dumneavoastră pentru a celebra un miracol pe care toți oamenii liberi îl prețuiesc, dar care îi leagă pe greci și pe americani într-un mod unic”, a remarcat el. „Acest miracol, ideea greacă care avea să schimbe pentru totdeauna lumea, este că societatea funcționează cel mai bine dacă toți cetățenii săi sunt egali și au dreptul de a participa la conducerea statului lor”.
Premierul grec a subliniat importanța cooperării dintre cele două națiuni în menținerea păcii globale, abordarea schimbărilor climatice și îmbunătățirea drepturilor omului. El a evidențiat o varietate de probleme globale pe care le consideră îngrijorătoare, cum ar fi războiul din Ucraina și disputa teritorială din Cipru.
Flancat de vicepreședintele Kamala Harris și de președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, Mitsotakis a subliniat că „valorile noastre comune sunt din nou testate”, în timp ce Ucraina se confruntă cu agresiunea neprovocată a Rusiei.
În acest sens, a afirmat că „Putin încearcă să creeze o lume în care revendicările teritoriale sunt exprimate pe baza fanteziei istorice și sunt impuse agresiv, mai degrabă decât stabilite prin pace. O lume în care armatele, nu diplomații, rezolvă disputele”. Însă, a subliniat premierul elen, Putin „nu trebuie să reușească”. „Nu numai de dragul Ucrainei, ci pentru a transmite un mesaj tuturor liderilor autoritari că revizionismul istoric și agresiunea deschisă, prin încălcarea dreptului internațional, nu vor fi tolerate de comunitatea mondială a democrațiilor”.
Mitsotakis a precizat că Grecia este „alături de Ucraina în fața agresiunii lui Putin”. „Am trimis ajutor umanitar. I-am sprijinit pe ucraineni cu arme pentru a-i ajuta să-și apere patria. Și am primit, cu brațele deschise, refugiații care și-au părăsit patria în căutarea siguranței pentru ei și familiile lor”, a afirmat premierul grec.
Vorbind despre acțiuni agresive, el le-a cerut apoi membrilor Congresului să nu uite „rana deschisă care a provocat o durere nesfârșită elenismului: invazia și divizarea ulterioară a Ciprului”, o „problemă care trebuie rezolvată în conformitate cu dreptul internațional și cu deciziile relevante ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”.
De asemenea, fără a menționa Turcia, Mitsotakis a subliniat provocările de securitate cu care se confruntă Grecia, inclusiv survolarea teritoriului său.
„Același lucru este valabil și pentru toate celelalte diferende regionale. (…) Vreau să fiu absolut clar. Nu vom accepta acțiuni agresive care ne încalcă suveranitatea și drepturile noastre teritoriale. Acestea includ zborurile peste insulele grecești, care trebuie să se oprească imediat”, a punctat premierul grec.
În acest sens, el a avertizat Congresul SUA că „ultimul lucru de care NATO are nevoie într-un moment în care ne concentrăm pe a ajuta Ucraina să învingă agresiunea rusă este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței”. „Și vă rog să aveți în vedere acest lucru atunci când luați decizii privind achizițiile de apărare pentru estul Mediteranei”, a adăugat Mitsotakis, cu trimitere la încercările Turciei de a-și moderniza flota învechită de avioane F-16 și de a achiziționa aeronave suplimentare din SUA.
„Statele Unite au interese vitale în această parte a lumii. Este foarte important să rămâneți concentrați și să lucrați cu parteneri cu care împărtășiți nu numai priorități strategice comune, ci și valori comune și o istorie comună”, a mai subliniat premierul elen.
Întâlnirea cu Joe Biden
Luni, după întâlnirea de la Casa Albă cu președintele Joe Biden, în care liderii au evidențiat că relația dintre Statele Unite și Grecia „este în prezent mai puternică ca niciodată, Mitsotakis a anunțat că țara sa va lansa procesul de achiziție a unei escadrile de avioane F-35. „Sperăm într-adevăr să putem adăuga acest avion fantastic la Forțele Aeriene grecești înainte de sfârșitul acestui deceniu”, a declarat premierul grec, la o recepție găzduită de președintele SUA.
Saptămâna trecută, Parlamentul grec a ratificat noul Acord de cooperare în domeniul apărării reciproce între Grecia și SUA, considerat „o demonstrație puternică a parteneriatului nostru strategic puternic și a angajamentului nostru de a menține pacea și de a promova prosperitatea în estul Mediteranei”, a afirmat Mitsotakis.
Acesta a mai spus că Grecia va continua să investească în forțele sale armate, nu doar pentru a se întări pe sine, ci și pentru a întări flancul sud-estic al NATO. Făcând trimitere la comportamentul asertiv al Turciei în Mediterana, Mitsotakis a subliniat că „nu vom accepta nicio încălcare a suveranității noastre și a drepturilor noastre suverane”.
În context, el a apelat la președintele american Joe Biden „să vă folosiți toată influența pentru a readuce procesul de negociere (privind Ciprul de Nord) pe calea cea bună, în conformitate cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU”. „Nimeni – nimeni nu poate sau nu va accepta o soluție cu două state în Cipru”, a punctat Mitsotakis.
Dincolo de legăturile importante de securitate, premierul elen a menționat și cooperarea energetică cu SUA, în special în contextul reducerii dependenței Europei de gazul și petrolul din Rusia, mulțumind președintelui Biden pentru sprijinul „fără echivoc” acordat de administrația sa proiectelor privind producția de energie electrică din surse regenerabile și ieftine, din Orientul Mijlociu și Africa, pentru care Grecia intenționează „să joace un rol important ca poartă de acces”.
Totodată, Mitsotakis a amintit relevanța energetică a portului Alexandroupolis, din nord-estul Greciei, care devine rapid un hub energetic pentru întreaga regiune. „Pe măsură ce căutăm să obținem rapid surse alternative de gaze rusești, investiția în infrastructura necesară care va permite importul de cantități mari de gaz natural lichefiat devine crucială. Nu numai pentru Grecia, ci și pentru vecinii noștri din Balcani. Și vom conecta rețelele electrice grecești cu Cipru, Israel și Egipt, pentru a transfera energie ieftină din surse regenerabile din Orientul Mijlociu și Africa către sistemul electric european”, a mai afirmat șeful guvernului elen.
SUA
Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă
Published
4 hours agoon
May 18, 2022By
Teodora Ion
Departamentul de Stat al SUA anunță lansarea unui nou Observator al conflictului pentru a colecta, analiza și pune la dispoziția publicului larg dovezile privind ”crimele de război și alte atrocități comise de Rusia în Ucraina”.
Potrivit unui comunicat al instituției americane, ”programul cuprinde documentarea, verificarea și diseminarea dovezilor din surse deschise cu privire la acțiunile forțelor Rusiei în timpul războiului brutal ales de președintele Putin”.
Observatorul va analiza și va păstra informațiile publice disponibile, inclusiv imaginile din satelit și informațiile împărtășite prin intermediul rețelelor de socializare, în conformitate cu standardele juridice internaționale, pentru a fi utilizate în cadrul mecanismelor de urmărire actuale și viitoare.
Aceasta include menținerea unor proceduri riguroase privind lanț de custodie pentru viitoarele procese juridice civile și penale în cadrul jurisdicțiilor corespunzătoare. O platformă online va face publică documentația documentația Observatorului conflictului pentru a contribui la respingerea eforturilor de dezinformare ale Rusiei și pentru a face lumină asupra abuzurilor.
Programul va beneficia de o investiție inițială de 6 milioane de dolari, urmând ca finanțarea viitoare să provină din partea Inițiativei europene de reziliență democratică (EDRI).
În martie, Casa Albă a anunțat fonduri de cel puțin 320 de milioane de dolari pentru EDRI, pentru a consolida reziliența democratică, a avansa eforturile anticorupție și a promova respectarea drepturilor omului în Ucraina și în regiunea sa. Acest nou program al Observatorului conflictului face parte dintr-o serie de eforturi ale guvernului SUA, atât la nivel național, cât și internațional, menite să tragă la răspundere Rusia pentru acțiunile oribile.
Observatorul conflictului este un efort de colaborare cu Esri, o companie lider în domeniul sistemelor de informații geografice, Laboratorul de cercetare umanitară al Universității Yale, Inițiativa de salvare culturală Smithsonian și PlanetScape Ai.
De asemenea, guvernul SUA a contribuit la aceste eforturi cu imagini din satelit.
Statele Unite se așteaptă ca și alte organizații partenere internaționale să se alăture pe măsură ce programul avansează. Rapoartele și analizele vor fi disponibile online prin intermediul site-ului ConflictObservatory.org.
Observatorul conflictului este o nouă demonstrație a sprijinului ferm al Statelor Unite pentru poporul ucrainean, care își apără cu curaj țara și libertatea ca răspuns la războiul premeditat și nejustificat al președintelui Putin.
În contextul acestor proceduri, România se va coordona cu alte state like minded care au luat o decizie similară și va colabora strâns cu reprezentanții Ucrainei implicați în procedurile din fața CIJ.
Decizia autorităților române a fost comunicată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu colegilor europeni și omologului ucrainean, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Europene, care s-a desfășurat la Bruxelles, la 16 mai 2022, ca expresie a susținerii constante și principiale a autorităților de la București pentru cauza Ucrainei.
CONSILIUL DE SECURITATE
Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina
Published
4 hours agoon
May 18, 2022
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa, în perioada 18-19 mai 2022, la New York, la invitația Secretarului de Stat american Antony Blinken, la două reuniuni privind securitatea alimentară globală, inițiate de Statele Unite ale Americii, ca stat care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) pentru luna în curs, informează Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Participarea ministrului român de externe la evenimentele de la New York vine în continuarea dialogului său cu Secretarul de Stat al SUA pe tema menționată, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).
Astfel, șeful diplomației române va participa astăzi, 18 mai 2022, la reuniunea ministerială „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală (“Global Food Security Call to Action)”, organizată și găzduită de Secretarul de Stat american Antony Blinken.
De asemenea, la 19 mai 2022 ministrul Bogdan Aurescu va lua parte la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, în calitate de președinte al CS ONU pentru luna mai.
La cele două reuniuni vor mai lua parte Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, înalți oficiali ai ONU, experți, miniștri și demnitari din statele membre ale Consiliului de Securitate, ale G7 și alte state membre ONU – și anume state care sunt sau ar putea fi impactate de insecuritatea alimentară, cu accent pe țările cele mai afectate de agravarea crizei alimentare la nivel global din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, cum este România.
Reuniunile de nivel ministerial organizate de SUA pe tematica securității alimentare sunt menite să găsească și să determine implementarea de soluții pentru reducerea efectelor la nivel global ale crizei alimentare.
În cadrul celor două reuniuni, ministrul Bogdan Aurescu va atrage atenția asupra deteriorării situației umanitare din Ucraina și va evidenția implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia împotriva acestui stat, inclusiv din perspectiva securității alimentare.
Șeful diplomației române va prezenta eforturile susținute, multidimensionale, întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare prin facilitarea și oferirea de rute alternative de transport pentru exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. În acest context, va reitera apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg, din partea cât mai multor state la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusive maritim, cu implicarea rutelor și a porturilor românești amintite, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinațiile lor.
Totodată, ministrul român de externe va evidenția importanța eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.
Prezența ministrului afacerilor externe la cele două evenimente organizate la nivelul ONU oferă oportunitatea reafirmării poziției României de stat susținător al multilateralismului eficient și al ordinii internaționale bazate pe norme.
Totodată, prin participarea la aceste reuniuni de nivel înalt, România continuă să se implice în eforturile internaționale de contracarare a impactului negativ al consecințelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv în domeniul securității alimentare globale.
Insecuritatea alimentară reprezintă un fenomen de amploare, exacerbat de pandemia de COVID-19, conflicte și impactul schimbărilor climatice. Potrivit estimărilor oficiale, în 2019 numărul persoanelor care se confruntau cu acest fenomen ajunsese la 161 de milioane, iar 44 de milioane de persoane din 38 de state sunt în prag de foamete. Totodată, estimările experților arată că impactul devastator al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea aduce încă aproape 40 de milioane de persoane în pragul sărăciei și al foametei până la sfârșitul anului 2022.

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin


Team2Share


Trending
-
INTERNAȚIONAL1 week ago
La 77 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Olaf Scholz amintește cum rușii și ucrainenii au luptat împreună pentru a învinge Germania nazistă, avertizând că nu poate exista “pace sub dictatura rusă” în Ucraina
-
CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron propune crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE
-
PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago
Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European
-
U.E.1 week ago
România, printre cele 13 state membre UE care se opun încercărilor “necugetate” de revizuire a tratatelor: Avem deja o Europă care funcționează
-
ROMÂNIA1 week ago
La 77 de ani la capitularea Germaniei naziste, premierul Nicolae Ciucă denunță pactul dintre Germania nazistă și Rusia sovietică care a pregătit declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial