Connect with us

SUA

Ministrul german de externe semnalează că varianta Delta ”nu va fi ultima pe care va trebui să o înfrângem” dacă nu recurgem la solidaritate: Cooperarea BioNTech-Pfizer, povestea transatlantică de succes

Published

on

© Auswartiges Amt/ Facebook

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a atras atenția asupra ”diplomației vaccinurilor”, practicată de China și Rusia, care pun propria influență pe primul loc și nu ”salvarea de vieți”.

Înainte de vizita sa de trei zile în Statele Unite, unde urmează să poposească la fabrica Pfizer din Michigan, oficialul german a semnalat că Beijinul furnizează vaccinuri lansând ”cereri politice clare, ceea ce noi respingem categoric”, potrivit Deutsche Welle.

”Astăzi, în Michigan, vedem ce poate realiza cooperarea germano-americană. Structurile economice transatlantice, puterea comună de inovare în dezvoltarea de vaccinuri – toate acestea contribuie în mod decisiv la realizarea unor progrese tangibile în lupta împotriva pandemiei. Ideea globalizării câștigă și ajunge la oameni doar atunci când beneficiile devin clare pentru cei implicați. Acesta este cazul de față. De aceea, este esențial să afirmăm clar acest lucru: cooperarea transfrontalieră ne ajută, de asemenea, să ne apărăm libertățile într-o lume în schimbare. Și face posibilă o mai bună exploatare a potențialului comun. Trebuie să avem mereu în vedere efectele negative ale schimbărilor structurale și economice asupra vieții oamenilor și să dezvoltăm soluții creative pentru a le contracara”, a precizat Maas, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe.

Șeful diplomației germane a atras atenția că, fără ”solidaritate” în distribuția globală a vaccinurilor, actuala varinată Delta ”nu va fi ultima pe care trebuie să o învingem”.

În acest context, Maas și-a exprimat speranța că va fi folosită ”orice șansă” pentru a stimula livrarea vaccinurilor către țările sărace, care speră că li se va facilita accesul la brevete pentru a produce serul anti-COVID-19 la nivel local.

O astfel de propunere a fost lansată și de Uniunea Europeană către membrii Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), care a făcut apel la începutul lunii iunie la un plan de acțiune comercial multilateral pentru a extinde producția de vaccinuri și tratamente împotriva COVID-19 și pentru a asigura accesul universal și echitabil la acestea. 

Astfel, UE a solicitat guvernelor:

  1. să se asigure că vaccinurile, tratamentele și componentele acestora împotriva COVID-19 pot traversa frontierele în mod liber;
  2. să încurajeze producătorii să își extindă producția, asigurându-se, în același timp, că țările care au cea mai mare nevoie de vaccinuri le primesc la un preț accesibil;
  3. să faciliteze utilizarea licențelor obligatorii în cadrul Acordului existent al OMC privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS). Acordul TRIPS oferă deja această flexibilitate, care este un instrument legitim în timpul pandemiei, care poate fi utilizat rapid atunci când este necesar.

Primul element vizează limitarea utilizării restricțiilor la export și menținerea deschisă a lanțurilor de aprovizionare. Țările producătoare de vaccinuri ar trebui să fie pregătite să exporte o bună parte din producția lor internă. Lanțurile de aprovizionare sunt foarte interconectate și nu ar trebui să fie perturbate. În plus, UE consideră că alimentarea mecanismului COVAX nu ar trebui să fie niciodată restricționată și nicio măsură nu ar trebui să limiteze comerțul cu factori de producție necesari pentru producerea vaccinurilor și a tratamentelor împotriva COVID-19. 

Al doilea element invită guvernele să încurajeze ferm producătorii și dezvoltatorii de vaccinuri să își extindă producția și să asigure aprovizionarea cu vaccinuri la prețuri accesibile în țările cu venituri mici și medii. Astfel de acțiuni ar putea include acorduri de licență, partajare de expertiză, prețuri diferențiate, inclusiv vânzarea fără scop lucrativ către țările cu venituri reduse, producția contractuală și noi investiții în instalațiile de producție din țările în curs de dezvoltare. UE se așteaptă ca toți producătorii și dezvoltatorii de vaccinuri să își asume angajamente concrete pentru aprovizionarea mai bună a țărilor în curs de dezvoltare vulnerabile. În acest sens, UE salută angajamentul unor societăți precum BioNTech și Pfizer, Johnson & Johnson și Moderna, care s-au angajat deja să furnizeze 1,3 miliarde de doze în acest an țărilor cu venituri mici, fără profit, și țărilor cu venituri medii, cu costuri mai mici.

Al treilea element, referitor la proprietatea intelectuală, prevede că licențele voluntare reprezintă cel mai eficient instrument de facilitare a extinderii producției și a partajării expertizei. În cazul în care cooperarea voluntară eșuează, licențele obligatorii, prin care un guvern acordă o licență specifică care permite unui producător interesat să fabrice un vaccin fără consimțământul unui titular de brevet, reprezintă un instrument legitim în contextul unei pandemii. UE consideră că toți membrii OMC ar trebui:

  • să fie de acord că pandemia de COVID-19 este o circumstanță excepțională de urgență națională și că cerința de a negocia cu titularul drepturilor poate fi eliminată în mod legitim atunci când este necesar;
  • să sprijine producătorii care sunt pregătiți să producă vaccinuri și/sau tratamente la prețuri accesibile în baza unei licențe obligatorii, astfel încât nivelul remunerației plătite de producător titularului brevetului să reflecte astfel de prețuri accesibile;
  • să fie de acord ca licența obligatorie să poată acoperi orice exporturi destinate țărilor care nu dispun de capacitate de producție, inclusiv prin intermediul mecanismului COVAX.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

Published

on

© Photo Collage (Emmanuel Macron/ Twitter & White House/ Flickr)

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică în care ‘au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, a informat Casa Albă într-un comunicat în care administrația de la Washington a confirmat și vizita vicepreşedintei Kamala Harris la Paris în perioada 11-12 noiembrie pentru discuții cu Emmanuel Macron “despre importanţa relaţiei transatlantice pentru pace şi securitate în lume”.

Convorbirea dintre cei doi lideri urmează discuției pe care au avut-o luna trecută și culminată cu un comunicat comun care a aplanat diferendele cauzate de criza submarinelor australiene. De asemenea, ei au pregătit terenul pentru o întâlnire bilaterală, la Roma, în perioada 30-31 octombrie, când ambii președinți vor participa la summitul G20. Conversația telefonică a fost anunțată anterior de președintele francez, care a specificat că își scurtează conferința de presă de la finalul Consiliului European de la Bruxelles pentru a participa la o discuție cu omologul american.

Cei doi lideri au trecut în revistă eforturile depuse în prezent de echipele lor pentru a sprijini stabilitatea și securitatea în Sahel și pentru a consolida cooperarea în Indo-Pacific“, arată Casa Albă. SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor pe 22 septembrie, când Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar SUA au reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Această dispută a fost stinsă și prin vizita recentă la Washington a șefului diplomației UE, Josep Borrell, care a decis împreună cu omologul american, Antony Blinken, au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică.

În convorbirea telefonică de vineri, Biden și Macron “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, după ce în comunicatul precedent, SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

Această discuție a fost precedată de o întâlnire, la Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO, între secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și ministrul francez al armelor, Florence Parly, după cum a informat Pentagonul.

La NATO, Parly şi-a îndemnat omologii din Alianța Nord-Atlantică să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa. Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

ROMÂNIA

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică, a declarat David Muniz, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”, potrivit unui mesaj pe Facebook.

„Subliniez cât de mult apreciază Statele Unite parteneriatul cu România. Împreună vom continua să ne adaptăm și să rafinăm eforturile bilaterale de stimulare a securității cibernetice și să ne protejăm economiile și popoarele de această amenințare”, a declarat astăzi David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”.

 

La eveniment au participat experți din sectorul public, privat și din mediul academic, care au discutat despre importanța cooperării în domeniul securității cibernetice, provocările și tendințele din domeniu și despre programe de formare.

„Securitatea cibernetică reprezintă o prioritate de top pentru Guvernul SUA, iar ambasada colaborează susținut cu Guvernul României pe inițiative care țin de securitate cibernetică”, mai transmite Ambasada SUA.

Menționăm că la 14 octombrie, la inițiativa SUA, miniștrii și reprezentanții Uniunii Europene, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că „fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

Declarația, consfințită la finalul evenimentului „Inițiativa internațională privind combaterea fenomenului ransomware” care a avut loc în perioada 13-14 octombrie, sub coordonarea Casei Albe, relevă creșterea alarmantă a fenomenului ransomware, ale cărui efecte cantitative și calitative pot afecta o gamă largă de infrastructuri IT&C cu valențe critice, servicii sociale, viața privată a cetățenilor și chiar dezvoltarea economică. Caracterul global și complex al fenomenului impune atât consolidarea capacităților și a rezilienței statelor și societăților, cât și acțiune coordonată la nivel internațional.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, România abordează domeniul securității cibernetice ca o dimensiune importantă a securității naționale și contribuie constant la eforturile desfășurate la nivel internațional, regional și în cadrul Uniunii Europene.

La nivelul cooperării bilaterale cu SUA, cooperarea în domeniul securității cibernetice se desfășoară în cadrul unui grup de lucru, care activează sub egida Parteneriatului Strategic România-SUA.

Continue Reading

CHINA

Viitorul ambasador al SUA în China avertizează că „nu se poate avea încredere” în Beijing: Genocidul din Xinjiang și hărțuirea Taiwanului trebuie să înceteze

Published

on

© The White House/ Flickr

Diplomatul Nicholas Burns, desemnat de preşedintele Joe Biden ambasador al SUA în China, a declarat miercuri – la audierea sa în Comisia de afaceri externe din Senat, care trebuie să confirme numirea sa la post – că „nu se poate avea încredere” în Beijing în privinţa Taiwanului și a recomandat suplimentarea vânzărilor de arme insulei pentru ca aceasta să-şi poată consolida capacităţile de apărare, informează Agerpres.

Acesta a denunţat recentele incursiuni chineze în zona de identificare a apărării aeriene taiwaneze (ADIZ), calificându-le drept „reprobabile”.

„Este cert că nu putem avea încredere în chinezi în această problemă. Responsabilitatea noastră este de a face din Taiwan un adversar puternic, furnizându-i în continuare armament pentru a-şi consolida capacităţile de apărare”, a afirmat Burns.

Audiat în Comisia pentru afaceri externe din Senat, el a rostit cuvinte dure la adresa regimului chinez, pe care l-a acuzat de „agresiune împotriva Indiei, de-a lungul frontierei himalayene, împotriva Vietnamului, Filipinelor şi altor state riverane mării Chinei de Sud, împotriva Japoniei în Marea Chinei de Est”.

„Beijingul a lansat o campanie de intimidare împotriva Australiei şi chiar recent împotriva Lituaniei, care a acceptat deschiderea pe teritoriul său a unui birou de reprezentare a autorităţilor taiwaneze. Genocidul Republicii Populare Chineze în Xinjiang, violenţele sale în Tibet, reprimarea autonomiei şi a libertăţilor în Hong Kong şi hărţuirea Taiwanului sunt nedrepte şi trebuie să înceteze”, a adăugat el.

Citiți și: Summitul SUA-Rusia și elefantul din încăpere numit “China”. Joe Biden: Ultimul lucru pe care Putin îl dorește este un Război Rece cu SUA. Are o graniță de mii de kilometri cu China, care vrea să devină cea mai mare putere

În luna iunie, președintele american Joe Biden a agreat împreună cu aliații SUA din G7, NATO și UE o serie de declarații comune ale summit-urilor la care a participat în care amenințarea și provocarea reprezentate de China să fie gestionate din perspectiva unei alianțe a democrațiilor aflată în competiție cu modelele autocrațiilor.

Joe Biden a avut, luna trecută, o convorbire telefonică „deschisă și strategică” cu omologul chinez, Xi Jinping, prima între cei doi lideri din luna februarie. Cei doi au discutat despre domeniile „în care interesele converg, dar și despre aspectele în care interesele, valorile și perspectivele” celor două țări sunt divergente.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac2 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac semnalează: România, pe ultimul loc în UE la serviciile publice digitale și competențele digitale

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis, un nou apel către români: Mergeți și vă vaccinați. În vestul Europei, pandemia a fost domolită prin vaccinare

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu: Fitch reconfirmă ratingul României la ”BBB minus”, cu perspectivă negativă

Gheorghe Falcă5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România și SUA au un parteneriat strategic extrem de solid

Alin Mituța5 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța: Sistemul de sănătate din România este un dezastru. Ajutorul european îl poate salva

NATO12 hours ago

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

NATO12 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending