Într-un discurs istoric cu prilejul a 200 de ani de parteneriat între Grecia și SUA, primul rostit vreodată de un lider grec în fața unei sesiuni comune a Congresului SUA, premierul Kyriakos Mitsotakis a subliniat că Grecia nu va accepta încălcarea suveranității și a drepturilor sale teritoriale, avertizând că NATO nu mai are nevoie de încă o problemă pe flancul sud-estic al Alianței, pe lângă războiul neprovocat purtat de Rusia în Ucraina, în apropierea flancului estic. 

Premierul elen a făcut astfel trimitere la comportamentul asertiv al Turciei în estul Mării Mediterane, o zonă economică cheie din punct de vedere energetic unde ambele state au ambiții concurente și unde au revendicat zone care se suprapun, susținând că acestea aparțin platformelor lor continentale respective.

Luând cuvântul de la tribuna Camerei Reprezentanților, prim-ministrul Mitsotakis a declarat: „Vă aduc astăzi aici promisiunea poporului elen: că vom fi alături de poporul Statelor Unite – oricând și oriunde va fi necesar – pentru a ne asigura că speranțele pe care strămoșii noștri le-au lăsat moștenire lumii acum 25 de secole vor dăinui, iar visul de libertate pentru fiecare ființă umană de pe această planetă nu va muri niciodată.”

De-a lungul discursului său,  Mitsotakis a vorbit despre relația comună dintre Grecia și Statele Unite, întrucât fondarea republicii americane s-a inspirat din idealurile și filosofia democrației ateniene.

„Am venit în fața dumneavoastră pentru a celebra un miracol pe care toți oamenii liberi îl prețuiesc, dar care îi leagă pe greci și pe americani într-un mod unic”, a remarcat el. „Acest miracol, ideea greacă care avea să schimbe pentru totdeauna lumea, este că societatea funcționează cel mai bine dacă toți cetățenii săi sunt egali și au dreptul de a participa la conducerea statului lor”.

Premierul grec  a subliniat importanța cooperării dintre cele două națiuni în menținerea păcii globale, abordarea schimbărilor climatice și îmbunătățirea drepturilor omului. El a evidențiat o varietate de probleme globale pe care le consideră îngrijorătoare, cum ar fi războiul din Ucraina și disputa teritorială din Cipru.

Flancat de vicepreședintele Kamala Harris și de președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, Mitsotakis a subliniat că „valorile noastre comune sunt din nou testate”, în timp ce Ucraina se confruntă cu agresiunea neprovocată a Rusiei.

În acest sens, a afirmat că „Putin încearcă să creeze o lume în care revendicările teritoriale sunt exprimate pe baza fanteziei istorice și sunt impuse agresiv, mai degrabă decât stabilite prin pace. O lume în care armatele, nu diplomații, rezolvă disputele”. Însă, a subliniat premierul elen, Putin „nu trebuie să reușească”. „Nu numai de dragul Ucrainei, ci pentru a transmite un mesaj tuturor liderilor autoritari că revizionismul istoric și agresiunea deschisă, prin încălcarea dreptului internațional, nu vor fi tolerate de comunitatea mondială a democrațiilor”. 

Mitsotakis a precizat că Grecia este „alături de Ucraina în fața agresiunii lui Putin”. „Am trimis ajutor umanitar. I-am sprijinit pe ucraineni cu arme pentru a-i ajuta să-și apere patria. Și am primit, cu brațele deschise, refugiații care și-au părăsit patria în căutarea siguranței pentru ei și familiile lor”, a afirmat premierul grec. 

Vorbind despre acțiuni agresive, el le-a cerut apoi membrilor Congresului să nu uite „rana deschisă care a provocat o durere nesfârșită elenismului: invazia și divizarea ulterioară a Ciprului”, o „problemă care trebuie rezolvată în conformitate cu dreptul internațional și cu deciziile relevante ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”. 

De asemenea, fără a menționa Turcia, Mitsotakis a subliniat provocările de securitate cu care se confruntă Grecia, inclusiv survolarea teritoriului său.

„Același lucru este valabil și pentru toate celelalte diferende regionale. (…) Vreau să fiu absolut clar. Nu vom accepta acțiuni agresive care ne încalcă suveranitatea și drepturile noastre teritoriale. Acestea includ zborurile peste insulele grecești, care trebuie să se oprească imediat”, a punctat premierul grec.

În acest sens, el a avertizat Congresul SUA că „ultimul lucru de care NATO are nevoie într-un moment în care ne concentrăm pe a ajuta Ucraina să învingă agresiunea rusă este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței”. „Și vă rog să aveți în vedere acest lucru atunci când luați decizii privind achizițiile de apărare pentru estul Mediteranei”, a adăugat Mitsotakis, cu trimitere la încercările Turciei de a-și moderniza flota învechită de avioane F-16 și de a achiziționa aeronave suplimentare din SUA. 

„Statele Unite au interese vitale în această parte a lumii. Este foarte important să rămâneți concentrați și să lucrați cu parteneri cu care împărtășiți nu numai priorități strategice comune, ci și valori comune și o istorie comună”, a mai subliniat premierul elen. 

Întâlnirea cu Joe Biden

Luni, după întâlnirea de la Casa Albă cu președintele Joe Biden, în care liderii au evidențiat că relația dintre Statele Unite și Grecia „este în prezent mai puternică ca niciodată, Mitsotakis a anunțat că țara sa va lansa procesul de achiziție a unei escadrile de avioane F-35. „Sperăm într-adevăr să putem adăuga acest avion fantastic la Forțele Aeriene grecești înainte de sfârșitul acestui deceniu”, a declarat premierul grec, la o recepție găzduită de președintele SUA.

Saptămâna trecută, Parlamentul grec a ratificat noul Acord de cooperare în domeniul apărării reciproce între Grecia și SUA, considerat „o demonstrație puternică a parteneriatului nostru strategic puternic și a angajamentului nostru de a menține pacea și de a promova prosperitatea în estul Mediteranei”, a afirmat Mitsotakis. 

Acesta a mai spus că Grecia va continua să investească în forțele sale armate, nu doar pentru a se întări pe sine, ci și pentru a întări flancul sud-estic al NATO. Făcând trimitere la comportamentul asertiv al Turciei în Mediterana, Mitsotakis a subliniat că  „nu vom accepta nicio încălcare a suveranității noastre și a drepturilor noastre suverane”. 

În context, el a apelat la președintele american Joe Biden „să vă folosiți toată influența pentru a readuce procesul de negociere (privind Ciprul de Nord) pe calea cea bună, în conformitate cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU”. „Nimeni – nimeni nu poate sau nu va accepta o soluție cu două state în Cipru”, a punctat Mitsotakis. 

Dincolo de legăturile importante de securitate, premierul elen a menționat și cooperarea energetică cu SUA, în special în contextul reducerii dependenței Europei de gazul și petrolul din Rusia, mulțumind președintelui Biden pentru sprijinul „fără echivoc” acordat de administrația sa proiectelor privind producția de energie electrică din surse regenerabile și ieftine, din Orientul Mijlociu și Africa, pentru care Grecia intenționează „să joace un rol important ca poartă de acces”.

Totodată, Mitsotakis a amintit relevanța energetică a portului Alexandroupolis, din nord-estul Greciei, care devine rapid un hub energetic pentru întreaga regiune. „Pe măsură ce căutăm să obținem rapid surse alternative de gaze rusești, investiția în infrastructura necesară care va permite importul de cantități mari de gaz natural lichefiat devine crucială. Nu numai pentru Grecia, ci și pentru vecinii noștri din Balcani. Și vom conecta rețelele electrice grecești cu Cipru, Israel și Egipt, pentru a transfera energie ieftină din surse regenerabile din Orientul Mijlociu și Africa către sistemul electric european”, a mai afirmat șeful guvernului elen.

Departamentul de Stat al SUA anunță lansarea unui nou Observator al conflictului pentru a colecta, analiza și pune la dispoziția publicului larg dovezile privind ”crimele de război și alte atrocități comise de Rusia în Ucraina”.

Potrivit unui comunicat al instituției americane, ”programul cuprinde documentarea, verificarea și diseminarea dovezilor din surse deschise cu privire la acțiunile forțelor Rusiei în timpul războiului brutal ales de președintele Putin”.

Observatorul va analiza și va păstra informațiile publice disponibile, inclusiv imaginile din satelit și informațiile împărtășite prin intermediul rețelelor de socializare, în conformitate cu standardele juridice internaționale, pentru a fi utilizate în cadrul mecanismelor de urmărire actuale și viitoare. 

Aceasta include menținerea unor proceduri riguroase privind lanț de custodie pentru viitoarele procese juridice civile și penale în cadrul jurisdicțiilor corespunzătoare. O platformă online va face publică documentația documentația Observatorului conflictului pentru a contribui la respingerea eforturilor de dezinformare ale Rusiei și pentru a face lumină asupra abuzurilor.

Programul va beneficia de o investiție inițială de 6 milioane de dolari, urmând ca finanțarea viitoare să provină din partea Inițiativei europene de reziliență democratică (EDRI). 

În martie, Casa Albă a anunțat fonduri de cel puțin 320 de milioane de dolari pentru EDRI, pentru a consolida reziliența democratică, a avansa eforturile anticorupție și a promova respectarea drepturilor omului în Ucraina și în regiunea sa.  Acest nou program al Observatorului conflictului face parte dintr-o serie de eforturi ale guvernului SUA, atât la nivel național, cât și internațional, menite să tragă la răspundere Rusia pentru acțiunile oribile.

Observatorul conflictului este un efort de colaborare cu Esri, o companie lider în domeniul sistemelor de informații geografice, Laboratorul de cercetare umanitară al Universității Yale, Inițiativa de salvare culturală Smithsonian și PlanetScape Ai. 

De asemenea, guvernul SUA a contribuit la aceste eforturi cu imagini din satelit. 

Statele Unite se așteaptă ca și alte organizații partenere internaționale să se alăture pe măsură ce programul avansează. Rapoartele și analizele vor fi disponibile online prin intermediul site-ului ConflictObservatory.org.

Observatorul conflictului este o nouă demonstrație a sprijinului ferm al Statelor Unite pentru poporul ucrainean, care își apără cu curaj țara și libertatea ca răspuns la războiul premeditat și nejustificat al președintelui Putin.

Și România s-a alăturat acestui sprijin internațional, luând decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Rusiei. 

În contextul acestor proceduri, România se va coordona cu alte state like minded care au luat o decizie similară și va colabora strâns cu reprezentanții Ucrainei implicați în procedurile din fața CIJ.

Decizia autorităților române a fost comunicată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu colegilor europeni și omologului ucrainean, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Europene, care s-a desfășurat la Bruxelles, la 16 mai 2022, ca expresie a susținerii constante și principiale a autorităților de la București pentru cauza Ucrainei.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa, în perioada 18-19 mai 2022, la New York,  la invitația Secretarului de Stat american Antony Blinken, la două reuniuni privind securitatea alimentară globală, inițiate de Statele Unite ale Americii, ca stat care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) pentru luna în curs, informează Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Participarea ministrului român de externe la evenimentele de la New York vine în continuarea dialogului său cu Secretarul de Stat al SUA pe tema menționată, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).

Astfel, șeful diplomației române va participa astăzi, 18 mai 2022, la reuniunea ministerială „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală (“Global Food Security Call to Action)”, organizată și găzduită de Secretarul de Stat american Antony Blinken.

De asemenea, la 19 mai 2022 ministrul Bogdan Aurescu va lua parte la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, în calitate de președinte al CS ONU pentru luna mai. 

La cele două reuniuni vor mai lua parte Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, înalți oficiali ai ONU, experți, miniștri și demnitari din statele membre ale Consiliului de Securitate, ale G7 și alte state membre ONU – și anume state care sunt sau ar putea fi impactate de insecuritatea alimentară, cu accent pe țările cele mai afectate de agravarea crizei alimentare la nivel global din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, cum este România. 

Reuniunile de nivel ministerial organizate de SUA pe tematica securității alimentare sunt menite să găsească și să determine implementarea de soluții pentru reducerea efectelor la nivel global ale crizei alimentare.

În cadrul celor două reuniuni, ministrul Bogdan Aurescu va atrage atenția asupra deteriorării situației umanitare din Ucraina și va evidenția implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia împotriva acestui stat, inclusiv din perspectiva securității alimentare. 

Șeful diplomației române va prezenta eforturile susținute, multidimensionale, întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare prin facilitarea și oferirea de rute alternative de transport pentru exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. În acest context, va reitera apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg, din partea cât mai multor state la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusive maritim, cu implicarea rutelor și a porturilor românești amintite, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinațiile lor.  

Totodată, ministrul român de externe va evidenția importanța eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.

Prezența ministrului afacerilor externe la cele două evenimente organizate la nivelul ONU oferă oportunitatea reafirmării poziției României de stat susținător al multilateralismului eficient și al ordinii internaționale bazate pe norme. 

Totodată, prin participarea la aceste reuniuni de nivel înalt, România continuă să se implice în eforturile internaționale de contracarare a impactului negativ al consecințelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv în domeniul securității alimentare globale.

Insecuritatea alimentară reprezintă un fenomen de amploare, exacerbat de pandemia de COVID-19, conflicte și impactul schimbărilor climatice. Potrivit estimărilor oficiale, în 2019 numărul persoanelor care se confruntau cu acest fenomen ajunsese la 161 de milioane, iar 44 de milioane de persoane din 38 de state sunt în prag de foamete. Totodată, estimările experților arată că impactul devastator al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea aduce încă aproape 40 de milioane de persoane în pragul sărăciei și al foametei până la sfârșitul anului 2022.