Ministrul german de externe Annalena Baerbock a evidențiat importanța ajutorului acordat Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, înaintea unei întâlniri a miniștrilor de externe din UE, care se desfășoară la Bruxelles, anunță DPA, citat de Agerpres.

Într-un editorial pentru publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, care a apărut în ediţia online duminică, Baerbock a făcut trimitere la ”oboseala” din Europa privind sprijinirea Ucrainei, care a început să domine discuțiile, în vreme ce unii se întreabă dacă nu cumva acest ajutor se apropie încet-încet de sfârșit.

”Nu susţinem Ucraina doar din loialitate faţă de un prieten”, spune ea. ”O sprijinim ca ea să-şi poată elibera poporul de iad. Şi pentru că este în interesul nostru de securitate”, adaugă Baerbock.

”Bărbaţii şi femeile curajoase din Ucraina” sunt cei care au împiedicat războiul să se extindă în alte ţări europene, cum ar fi Republica Moldova, afirmă ministrul de externe german. Afirmaţia că sprijinul internaţional a fost ineficient este falsă, consideră ea.

Apelul ministrului german de externe pare să fie îndreptat spre Ungaria. Liderul de la Budapesta i-a scris președintelui Consiliului European, Charles Michel, pentru a-l îndemna să elimine de pe agenda discuțiilor prilejuite de summitul șefilor de stat sau de guvern tema referitoare la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cea care face trimitere la sprjinul financiar de 50 de miliarde de euro destinat Kievului, pentru ambele fiind nevoie de unanimitate, doar că Viktor Orban pare pregătit să năruie intenția UE de a face noi pași pentru extindere și de a continua sprjinul pentru Ucraina, fapt ce a atras revolta Germaniei, exprimată prin vocea ministrului de externe Annalena Baerbock.

Din dorința de a ridica opoziția lui Orban, președintele francez l-a primit pe acesta la Paris pentru discuții, iar țările membre UE au au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, așteptându-se ca executivul european să decidă deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta.

Șefii de stat sau de guvern se reunesc în perioada 14-15 decembrie la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, despre politica de extindere a UE, în speță deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, dar și pentru a aborda chestiunile legate de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina prin pachetul de 50 de miliarde de euro, care cuprinde granturi și împrumuturi în condiții avantajoase ce ar urma să fie acordate, dacă trece de votul liderilor europeni, începând cu anul 2024, timp de trei ani.

Reuniunea miniștrilor de externe din U prefațează acest summit care se anunță unul agitat. 

Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni concluziile privind politica de securitate și apărare comună (PSAC) civilă, subliniind valoarea adăugată a misiunilor civile ale PSAC în mediul geostrategic actual, confirmată de înființarea a trei noi misiuni în Armenia, Moldova și Golful Guineea în 2023, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Consiliul salută primii pași făcuți în vederea sporirii eficacității PSAC civile, în conformitate cu Pactul PSAC civilă 2023, precum și instituirea unui proces de dezvoltare a capacităților civile (CCDP) în 2024. Se prevede organizarea unei prime conferințe anuale a capacităților civile în cadrul CCDP în primul semestru al anului 2024.

Concluziile evidențiază activitatea esențială desfășurată de EUAM Ucraina în sprijinul reformei sectorului de securitate ucrainean, al gestionării integrate a frontierelor, precum și eforturile depuse în domeniul investigării și urmăririi penale a crimelor internaționale și al restabilirii statului de drept în teritoriile eliberate și adiacente, ca urmare a adaptării mandatului misiunii ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. De asemenea, Consiliul reiterează importanța activității desfășurate de Misiunea de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova și de Misiunea UE în Armenia.

Consiliul salută lansarea Inițiativei UE în materie de securitate și apărare în sprijinul țărilor din Africa de Vest din Golful Guineea, cu scopul de a consolida capacitățile serviciilor și forțelor de securitate și de apărare pentru a răspunde la presiunea teroristă.

În plus, concluziile subliniază apelul Consiliului de a depune eforturi continue pentru a asigura coerența PSAC civilă cu alte instrumente ale UE, precum și necesitatea de a îmbunătăți modularitatea și scalabilitatea misiunilor PSAC civile.

Consiliul îl invită pe Înaltul Reprezentant să organizeze o discuție anuală privind PSAC civilă în cadrul Consiliului Afaceri Externe.

La 21 martie 2022, Consiliul a aprobat “O busolă strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internațională”.

În urma Busolei Strategice, noul Compact civil PSAC, a fost aprobat în mai 2023. Acest nou cadru de politică pentru PSAC civilă se bazează pe primul Compact adoptat în noiembrie 2018 și sporește eficacitatea și capacitățile misiunilor PSAC civile prin angajamente concrete, rezultate și termene semnate de statele membre și instituțiile UE.

Patru lideri europeni i-au transmis președintelui Consiliului European, Charles Michel, o scrisoare prin care îi cer ca la summitul european ce are loc în perioada 14-15 decembrie să fie inclusă o dezbatere pentru a stabili o poziție clar asupra situației din Gaza și asupra soluției a două state, israelian și palestinian, în perspectiva rezolvării conflictului din Orientul Mijlociu, conform EFE, citat de Agerpres.  

Scrisoarea este semnată de patru premieri din diferite familii politice: liberalul belgian Alexander de Croo, conservatorul irlandez Leo Varadkar, socialistul Pedro Sanchez şi social-democratul maltez Robert Abela.

Surse din guvernul spaniol au declarat pentru EFE că cei patru semnatari explică care este motivul care a impulsionat această inițiativă, și anume decizia secretarului general al ONU, Antonio Guterres de a cere Consiliului de Securitate al ONU să abordeze urgent catastrofa umanitară din Gaza, pe care a descris-o drept alarmantă, hotărâre sprijinită de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Cei patru premieri consideră imperativ ca ca întreaga comunitate internaţională să adopte măsuri urgente şi să existe o dezbatere serioasă asupra situaţiei la reuniunea Consiliului European din 14 şi 15 decembrie de la Bruxelles.

Ei solicită ca cei 27 de lideri să convină asupra unei poziții clare și ferme asupra conflictului dintre Israel și Hamas și cu privire la consecințele umanitare ale acestuia.

Premierii condamnă atacurile organizației teroriste Hamas din 7 octombrie, recunosc dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul internațional și își arată mulțumirea față de pauza umanitară care a permis eliberarea ostaticilor capturați de Hamas și livrarea ajutorului umanitar către civilii palestinieni.

În viziunea lor, UE ar trebui să meargă mai departe și ar trebui să solicite o încetare a focului din motive umanitare. În plus, premierii nsistă asupra oportunităţii convocării unei conferinţe internaţionale de pace – o propunere asumată de Cei 27 după ce a fost prezentată de Sanchez la Consiliul European din octombrie – despre care amintesc că a fost susţinută şi de Liga Arabă.

Ei consideră, potrivit surselor citate, că o perspectivă serioasă şi credibilă pentru recunoaşterea statului palestinian, împreună cu cea a Israelului, reprezintă baza necesară pentru a avansa către pace şi securitate în regiune.

Cei patru lideri europeni cer ca Autoritatea Naţională Palestiniană să recâştige controlul efectiv asupra Gaza şi, pentru a preveni escaladarea violenţei în Cisiordania, propun impunerea interdicţiilor de călătorie şi îngheţarea activelor coloniştilor violenţi care atacă palestinieni.