Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul german de Finanţe: Americanii dau dovadă de o “prostie care te face să plângi”

Published

on

schaubleMinistrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a apreciat, joi, că Statele Unite dau dovadă de o “prostie care te face să plângi”, după descoperirea a două posibile cazuri de spionaj al agenţilor germani în favoarea agenţiilor de informaţii americane.

“Este extrem de prostesc ca Statele Unite să recruteze la noi persoane de a mâna a treia. Iar în faţa unei asemenea prostii, nu poţi decât să plângi”, a declarat ministrul pentru postul german Phoenix, potrivit Mediafax.

Pentru a doua oară în cinci zile, justiţia germană a deschis o anchetă, miercuri, în privinţa unui presupus spion care lucrează, potrivit presei, pentru Washington, un caz care tensionează şi mai mult relaţiile dintre Statele Unite şi Germania.

De această dată, presa a vorbit despre un ofiţer al Bundeswehr, care ar lucra pentru Statele Unite. Cazul este considerat “mai grav” decât primul, potrivit surselor citate.

 

 

 

.

MAREA BRITANIE

Londra acuză Moscova că urmărește să instaleze un lider pro-rus la Kiev și prezintă o listă cu politicieni din Ucraina suspectați că mențin legătura cu serviciile ruse de informații

Published

on

© Liz Truss/Twitter

Marea Britanie a acuzat sâmbătă Rusia că urmărește să instaleze un lider pro-rus la Kiev și să ocupe Ucraina, la o zi după ce discuțiile dintre secretarul de stat american, Antony Blinken, și omologul rus, Serghei Lavrov, de la Geneva, păreau să schițeze o anumită detensionare a situației, anunță AFP, citat de Agerpres.

Într-o declarație săracă în detalii cu privire la presupusul complot, Ministerul Afacerilor Externe britanic a menționat sâmbătă seara târziu că Moscova ”îl consideră pe fostul deputat ucrainean Evgheni Muraev drept un potențial candidat”, informează Politico Europe.

Informațiile ”pun în lumină amploarea activității rusești menite să submineze Ucraina și reprezintă o perspectivă asupra gândirii Kremlinului. Rusia trebuie să recurgă la dezescaladeze, să pună capăt campaniilor sale de agresiune și dezinformare și să urmeze calea diplomației. Așa cum Marea Britanie și partenerii noștri au spus în repetate rânduri, orice incursiune militară rusă în Ucraina ar fi o greșeală strategică masivă cu costuri grave”, a menționat ministrul de externe birtanic, Liz Truss în comunicatul care mai atenționează că serviciile ruse de informaţii ”au legături cu mulţi foşti politicieni ucraineni”.

”Unii dintre ei sunt în contact cu agenţi ai serviciilor ruseşti de informaţii implicaţi în prezent în planificarea unui atac împotriva Ucrainei”, acuză Londra.

Astfel, diplomaţia britanică menţionează astfel numele lui Serghei Arbuzov (viceprim-ministru în perioada 2012 – 2014, apoi prim-ministru interimar), Andrii Kluev (care a condus administraţia prezidenţială sub Viktor Ianukovici), Volodimir Sivkovici (fostul secretar adjunct al Consiliului naţional de securitate şi apărare al Ucrainei) sau chiar Mikola Azarov (prim-ministrul Ucrainei în perioada 2010 – 2014).

Într-o primă reacție, Statele Unite au apreciat că acuzațiile britanice potrivit cărora Moscova încearcă să instaleze un lider pro-rus în Ucraina sunt ”profund îngrijorătoare”, a menționat Casa Albă sâmbătă, ca răspuns la o declarație a Ministerului de Externe de la Londra, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Acest tip de complot este profund îngrijorător. Poporul ucrainean are dreptul suveran de a-şi hotărî propriul viitor şi suntem alături de partenerii noştri aleşi democratic în Ucraina”, a declarat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate.

Anterior acestui moment, o sursă din Ministerul Apărării britanic a indicat că ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, şi-a dat acordul pentru a se întâlni, la Moscova, cu omologul său britanic, Ben Wallace, pentru a discuta despre criza ruso-occidentală legată de Ucraina, informează Agerpres.

Declarațiile ministrului britanic de externe par să fi agitat spiritele din tabăra rusă. Într-un mesaj pe Twitter, Ministerul rus de Externe le-a calificat absurde și a cerut Londrei ”să nu mai răspândească absurdități”.

Acestea vin pe fondul observării unei oarecare relaxări între Occident şi Rusia după mai multe săptămâni de escaladare la nivel declarativ. 

În urma discuțiilor dintre Antony Blinken și Serghei Lavrov, de la Geneva, Washingtonul urmează să-i prezinte săptămâna viitoare Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

Continue Reading

RUSIA

Șeful Marinei germane demisionează după afirmațiile ”necugetate” potrivit cărora Vladimir Putin ”merită respect” iar Crimeea nu va mai aparține niciodată Ucrainei

Published

on

© Bundeswehr/Marcel Kröncke

Șeful Marinei germane, Kay-Achim Schönbach, a demisionat pe fondul scandalului creat de comentariile sale de vineri, conform cărora preşedintele rus Vladimir Putin merită respect iar Peninsula Crimeea nu va mai aparţine niciodată Ucrainei, transmite DPA, citat de Agerpres.

”Ceea ce îşi doreşte cu adevărat este respect”, a spus Schönbach despre Putin.”Şi, Doamne, să acorzi cuiva respect are un cost redus, este chiar gratuit. Dacă aş fi întrebat, (aş spune că) este uşor să i se acorde respectul pe care îl cere cu adevărat şi pe care, probabil, îl merită”, a completat acesta.

Acesta a mai spus că Peninsula Crimeea ”nu va mai reveni niciodată” Ucrainei și a pledat în favoarea cooperării cu Rusia pentru a limita ascensiunea Rusiei.

Comentariile vice-amiralului, care a opinat că temerile privind o incursiune rusă în Ucraina sunt ”un nonsens”, au declanșat o dispută diplomatică cu Kievul, atmosfera fiind deja tensionate din cauza refuzului Berlinului de a trimite arme în această țară, potrivit Politico Europe.

Guvernul german a fost astfel nevoit să se distanțeze de comentariile făcute de șeful Marinei germane. ”Conținutul și alegerea cuvintelor din declarații nu corespund în niciun fel poziției Ministerului Federal al Apărării”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al guvernului.

Schönbach a revenit asupra lor, explicând că și-a exprimat o opinie privată, chiar dacă purta uniformă.

În cele din urmă, oficialul Marinei germane a fost nevoit să își anunțe demisia, precizând într-o declarație publicată de Ministerul Apărării că ”afirmațiile sale necugetate” afectează din ce în ce mai tare imaginea funcției pe care o deține, motiv pentru care a considerat că acesta este pasul necesar pentru a ”evita daune suplimentare”.

Ambasadorul Ucrainei în Germania, Andrij Melnyk, a declarat că demisia șefului Marinei nu este suficientă pentru a repara răul făcut, declarând pentru Die Welt că incidentul ”a lăsat întregul public ucrainean în stare de șoc profund” și ”pune semnificativ sub semnul întrebării credibilitatea și fiabilitatea internațională a Germaniei – nu doar din punctul de vedere al Ucrainei”.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a reacționat sâmbătă la acest incident prin convocarea ambasadorului german la Kiev.

De asemenea, el a criticat aspru abordarea extinsă a Germaniei în ceea ce privește criza, în special refuzul acesteia de a trimite sau de a permite transferul de arme de apărare către Kiev.

”Ucraina este recunoscătoare Germaniei pentru sprijinul său din 2014, precum și pentru eforturile sale diplomatice în vederea soluționării conflictului armat ruso-ucrainean. Dar declarațiile actuale ale Germaniei sunt dezamăgitoare și contravin acestui sprijin și efort”, a scris el pe Twitter.

“Partenerii germani trebuie să renunțe la astfel de declarații și acțiuni care subminează unitatea și îl încurajează pe Vladimir Putin la un nou atac asupra Ucrainei”, a mai spus acesta.

Refuzul Germaniei de a furniza arme Ucrainei pe fondul crizei de securitate de la granița cu Rusia are ca scop evitarea escaladării tensiunilor, a declarat ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, într-un interviu publicat sâmbătă.

”Pot să înțeleg că vrem să sprijinim Ucraina și exact asta facem deja”, a declarat Lambrecht pentru Welt am Sonntag, precizând că Germania va furniza un spital de campanie și va oferi pregătire medicală în februarie, amintind că Armata germană ”tratează deja soldați ucraineni grav răniți în spitalele” sale.

Dar trimiterea de arme ”nu va ajuta la dezamorsarea crizei în acest moment”, a completat Lambrecht, a cărei idee este împărtășită și de ministrul german de externe, Annalena Baerbock.

De asemenea, Berlinul a blocat alte țări, inclusiv Estonia, să trimită Kievului artilerie de proveniență germană, refuzând să emită autorizațiile necesare, ceea ce i-a înfuriat pe oficialii ucraineni.

”Gravitatea situației impune guvernului de coaliție să își reconsidere poziția și să schimbe cursul în problema livrărilor de arme către Ucraina”, a declarat sâmbătă ambasadorul ucrainean în Germania, Andrij Melnyk, pentru Handelsblatt, care a completat că țara sa ”nu va avea odihnă în a convinge guvernul german să livreze Ucrainei arme defensive”.

Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, David Helmbold, a confirmat că ”a existat o solicitare din partea guvernului estonian cu privire la livrarea sau transferul obuzierelor”. Acesta a adăugat că ministerul este “în curs de coordonare a departamentelor noastre pe această temă”.

Între timp, Estonia și celelalte țări baltice, Letonia și Lituania, au anunțat că vor trimite Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene fabricate în SUA.

”În lumina creşterii presiunii militare a Rusiei în Ucraina şi în regiune, ţările baltice au decis să răspundă nevoilor Ucrainei şi să furnizeze un ajutor suplimentar pentru apărare”, se menţionează în comunicatul comun.

În egală măsură, Ambasada Statelor Unite la Kiev a anunțat printr-un mesaj publicat pe Twitter că primul din cele câteva transporturi din pachetul de asistenţă de securitate în valoare de 200 milioane de dolari acordat de Washington armatei ucrainene, autorizat în decembrie de preşedintele Joe Biden, a sosit la Kiev.

”Donaţia, constând în 90 de tone de asistenţă letală de securitate şi care include muniţie pentru apărătorii din prima linie ai Ucrainei, demonstrează angajamentul puternic al Statelor Unite faţă de dreptul suveran al Ucrainei la autoapărare”, se arată într-o postare pe Facebook a ambasadei americane.

Acest ajutor se adaugă celui furnizat de Regatul Unit, format din arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

Continue Reading

NATO

NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria cu avioane Eurofighter și F-35

Published

on

© NATO/ Flickr

Spania și Țările de Jos și-au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria, pe fondul creșterii tensiunilor regionale și a temerilor aliaților occidentali legate de o eventuală intervenție militară rusă în Ucraina, anunță DPA, citat de Agerpres.

Cele două ţări occidentale menţionate vor trimite avioane de vânătoare în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană în Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran Mării Negre.

Ministrul apărării bulgar Stefan Ianev a explicat că rotaţia forţelor spaniole este avută în vedere pentru luni de guvernul bulgar, iar cea a forţelor armate olandeze este planificată pentru aprilie-mai.

”Este vorba despre o rotaţie de cinci până la şapte avioane, în primul caz, şi două avioane, în celălalt caz, întrucât acestea sunt avioane din a patra şi a cincea generaţie, pe care Bulgaria nu le are. Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35. Întrucât Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective”, a menţionat ministrul apărării bulgar.

Aceste misiuni apar după recenta declarație a Rusiei, care a cerut SUA şi NATO garanţii că Alianţa nu se va mai extinde către Est şi retragerea trupelor şi a echipamentelor militare desfăşurate în statele care au aderat la NATO după 1997.

Preşedintele bulgar Rumen Radev a descris insistenţa Moscovei cu privire la o retragere a trupelor NATO din Bulgaria drept ”inacceptabilă şi fără sens”. ”Ţara noastră nu acceptă cereri tranşante din partea nimănui”, a subliniat Radev.

Ele au fost respinse înclusiv de România, care a calificat solicitările drept inadminisibile și lipsite de orice fundament.

Părerea este împărtășită și de Alianța Nord-Atlantică care, prin vocea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și purtătorului de cuvânt, Oana Lungescu, a exclus orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

De altfel, pe fondul temerilor exprimate de Washington că acesta ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă

În plus, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu

În egală măsură, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Consolidarea flancului estic, temă aflată pe lista obiectivelor de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București, se numără printre chestiunile care vor fi abordate în cadrul reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ce va avea loc miercuri

Aceste cerințe ale Moscovei fac parte dintr-un pachet mai larg de solicitări privind securitatea europeană, ce cuprinde inclusiv excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, și încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic, respins categoric de țările occidentale. 

Washingtonul urmează să-i prezinte săptămâna viitoare Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

 

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE1 hour ago

Londra acuză Moscova că urmărește să instaleze un lider pro-rus la Kiev și prezintă o listă cu politicieni din Ucraina suspectați că mențin legătura cu serviciile ruse de informații

RUSIA2 hours ago

Șeful Marinei germane demisionează după afirmațiile ”necugetate” potrivit cărora Vladimir Putin ”merită respect” iar Crimeea nu va mai aparține niciodată Ucrainei

NATO4 hours ago

NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria cu avioane Eurofighter și F-35

CONSILIUL UE19 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.20 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA21 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA22 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO24 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA1 day ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda3 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE4 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.4 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE4 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.4 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending