Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul justiției, Ana Birchall: România, printre susținătorii fermi ai aderării UE la GRECO. În mandatul președinției române a Consiliului, UE a devenit observator în cadrul organizației

Published

on

© Ministerul Justiției/Facebook

România este printre susținătorii fermi ai aderării UE la GRECO, iar în mandatul președinției române a Consiliului, UE a devenit observator în cadrul organizației, a transmis ministrul justiției Ana Birchall în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), de la Luxemburg.

Ministrul justiției, Ana Birchall, a participat la reuniunea Consiliului JAI, care a avut loc la Luxemburg, în contextul exercitării de către Finlanda a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Miniștrii prezenți la reuniune au abordat o gamă largă de aspecte referitoare la: prevenirea și combaterea corupției în cadrul UE, consolidarea Eurojust, probele electronice, instituirea Parchetului European, aderarea UE la CEDO, problematica drepturilor fundamentale, combaterea discursurilor de incitare la ură în mediul online, protecția datelor cu caracter personal, promovarea egalității în drepturi și combaterea discriminării, precum și relația dintre democrație, stat de drept și drepturile fundamentale.

,,Temele dezbătute în cadrul acestei reuniuni a Consiliului JAI prezintă un interes deosebit din perspectiva consolidării spațiului de libertate, securitate și justiție al Uniunii Europene, a continuării discuțiilor inițiate de Președinția română și a îndeplinirii obiectivelor Trio-ului de Președinții la Consiliul UE. Pentru România sunt deosebit de importante aspectele legate de combaterea criminalității transfrontaliere prin intermediul Eurojust, probele electronice, precum și instituirea Parchetului European. Toate aceste măsuri prin care dorim să consolidăm încrederea reciprocă între autoritățile judiciare din statele membre au constituit, la rândul lor, priorități ale Președinției României a Consiliului UE”, a subliniat ministrul Ana Birchall în intervenția sa.

© Ministerul Justiției/Facebook

Ministrul Ana Birchall a salutat demersul Președinției de a aborda problematica măsurilor UE împotriva corupției, un subiect foarte important, cu ramificații în multe dintre politicile Uniunii.

„România se numără printre susținătorii cei mai constanți ai aderării UE la GRECO ca membru cu drepturi depline al acestei organizații. De altfel, în mandatul Președinției României la Consiliu, Uniunea Europeană a aderat la GRECO în calitate de observator. Nu este însă suficient: dacă Uniunea își dorește să fie un lider mondial în combaterea corupției, atunci UE trebuie să devină membru cu drepturi depline la GRECO, să poată participa la evaluarea statelor membre, dar să și poată fi evaluată”, a menționat ministrul român în cadrul schimbului de opinii privind măsurile UE în combaterea corupției.

Totodată, ministrul justiției, Ana Birchall, a salutat adoptarea Concluziilor Consiliului privind Eurojust, astfel cum au fost propuse de Președinția finlandeză, și a constatat cu satisfacție că acestea sunt nu doar complementare Concluziilor Consiliului privind Sinergiile dintre Eurojust și rețelele înființate de Consiliu în domeniul cooperării judiciare în materie penală, adoptate la precedenta reuniune, la inițiativa Președinției române a Consiliului, ci și fac trimitere la acestea.

Ministrul justiției a arătat că, având în vedere rezultatele palpabile ale activității sale în lupta împotriva formelor grave ale criminalității, Eurojust merită o finanțare adecvată. De asemenea, Ana Birchall a felicitat Eurojust și Danemarca pentru încheierea Acordului de cooperare dintre acestea.

În cadrul aceleiași reuniuni, miniștrii justiției au adoptat Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. Directiva a fost negociată în timpul Președințiilor anterioare ale Consiliului UE, Președinția română obținând mandatul de negociere cu Parlamentul European, precum și acordul final dintre cei doi co-legislatori, în urma trialogurilor purtate în semestrul I 2019. Directiva urmează să fie publicată în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea un termen de doi ani pentru transpunerea noului instrument legislativ. Ministrul român al justiției a salutat adoptarea acestui nou instrument legislativ deosebit de important pentru prevenirea corupției și promovarea integrității în exercitarea funcțiilor publice și private.

Totodată, în marja reuniunii Consiliului JAI, ministrul Ana Birchall, a avut întrevederi cu omologii săi din Danemerca și Suedia, Nick Haekkerup și, respectiv, Morgan Johansson, precum și cu Comisarul european pentru Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie, Dimitros Avramopoulos.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Pedro Sanchez. Palatul Cotroceni va fi iluminat vineri în culorile drapelului Spaniei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, joi, o convorbire telefonică cu preşedintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sanchez, în cadrul căreia au fost abordate criza epidemiologică generată de noul coronavirus, precum şi modalităţile de cooperare pentru contracararea răspândirii pandemiei COVID-19, al cărei impact este vizibil la nivel global, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, cei doi lideri au transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti înregistrate în Spania şi România, precum şi urări de însănătoşire grabnică celor infectaţi cu SARS-CoV-2.

“Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România este alături de autorităţile spaniole în eforturile pe care le fac pentru depăşirea situaţiei actuale dificile şi este pe deplin solidară cu poporul spaniol, greu încercat în această perioadă. Preşedintele României a evocat importanţa numeroasei comunităţi de români stabiliţi în Regatul Spaniei, care a ajutat în ultimii ani la crearea unor strânse punţi de legătură între cele două state. Din această perspectivă, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat aprecierea deosebită pentru tratamentul medical acordat de autorităţile spaniole reprezentanţilor comunităţii române afectaţi de noul coronavirus”, arată Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, şeful statului a prezentat măsurile adoptate de autorităţile de la Bucureşti pentru identificarea şi tratarea persoanelor bolnave de COVID-19, precum şi pentru prevenirea transmiterii virusului.

“Preşedintele României a apreciat că, în aceste momente dificile, solidaritatea şi responsabilitatea asumate la nivelul statelor membre UE şi al instituţiilor europene sunt esenţiale pentru depăşirea crizei cauzate de pandemia COVID-19, prin identificarea de soluţii echitabile şi echilibrate, care să permită abordarea coerentă a impactului inevitabil al crizei asupra economiilor statelor membre şi asupra cetăţenilor europeni”, indică Administraţia Prezidenţială.

În cadrul discuţiilor, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele Guvernului spaniol de sprijinul său pentru continuarea dezvoltării, consolidării şi diversificării relaţiilor bilaterale excelente dintre cele două state, susţinute de un Parteneriat Strategic solid, precum şi de determinarea de consolidare a schimburilor economice după depăşirea crizei sanitare.

Administraţia Prezidenţială anunţă că vineri, începând cu ora 20:00, Palatul Cotroceni va fi iluminat în culorile drapelului spaniol, în semn de solidaritate cu Regatul Spaniei şi poporul spaniol.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu, la ministeriala NATO: România, primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul Bogdan Aurescu a participat joi, prin sistem videoconferinţă, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO, şedinţă în cadrul căreia s-a vorbit despre sprijinul forţelor aliate în contextul pandemiei COVID-19, dar şi despre situaţia din Irak şi Afganistan. În cadrul reuniunii, prima din istorie desfășurată în sistem de videoconferință, şeful diplomaţiei române a subliniat rolul important al Alianţei în asigurarea unei platforme de schimb de informaţii, bune practici şi lecţii învăţate în ceea ce priveşte gestionarea crizei actuale generate de pandemia de COVID-19, inclusiv în privinţa utilizării forţelor armate în sprijinul eforturilor celorlalte autorităţi naţionale.

El a evidenţiat utilitatea valorificării mecanismelor şi instrumentelor aflate la dispoziţia NATO pentru susţinerea demersurilor de oferire de asistenţă statelor aliate în nevoie. Totodată, ministrul român a subliniat rolul important al misiunilor aeriene de urgenţă în asigurarea transportului de echipamente medicale şi a arătat, în acest sens, că România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian la dispoziţia NATO pentru transportul unor astfel de echipamente şi materiale necesare ţării noastre, din Republica Coreea, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Secretarul general al NATO salută eforturile României în combaterea COVID-19: Forțele armate române sunt mobilizate în sprijinul autorităților

De asemenea, acesta a indicat necesitatea acordării unei atenţii speciale contracarării activităţilor de dezinformare, care s-au intensificat în contextul pandemiei.

Discuţiile miniştrilor de Externe au reliefat angajamentul ferm al tuturor statelor membre pentru asigurarea unităţii şi solidarităţii aliate în faţa acestei pandemii, ministrul Bogdan Aurescu subliniind necesitatea continuării eforturilor coordonate, inclusiv prin intermediul Alianţei, pentru depăşirea crizei actuale, precizează sursa citată.

Ministrul român a salutat adoptarea, cu prilejul reuniunii, de către miniştrii aliaţi, a unui set de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina, care vin în completarea pachetului existent de măsuri privind securitatea în regiunea Mării Negre, care vizează aspecte precum consolidarea rezilienţei acestor parteneri în faţa provocărilor de tip hibrid, intensificarea participării lor în exerciţii militare alături de aliaţi, îmbunătăţirea cunoaşterii situaţiei regionale.

Ministrul Bogdan Aurescu a apreciat atenţia sporită acordată de aliaţi evoluţiilor din această regiune şi partenerilor din vecinătatea estică. A evaluat că, în condiţiile menţinerii unei situaţii de securitate fluide şi complexe în regiunea Mării Negre, adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina reprezintă un demers necesar.

El a subliniat că situaţia de securitate impune, totodată, continuarea implementării deciziilor privind prezenţa aliată înaintată în regiunea Mării Negre.

Totodată, Aurescu a evidenţiat importanţa consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare, pe baza deciziilor şi politicilor existente, de o manieră susţinută şi coerentă, inclusiv pe flancul estic.

În ceea ce priveşte vecinătatea sudică a continentului european, ministrul român de Externe a exprimat sprijin pentru consolidarea rolului NATO în Irak şi în regiune, cu accent pe combaterea terorismului. El a subliniat importanţa unei abordări coordonate şi flexibile cu privire la misiunea aliată din Afganistan, care să ia permanent în considerare evoluţiile din teren.

Cu prilejul reuniunii a fost adoptată decizia de consolidare a Misiunii NATO din Irak, prin preluarea unor activităţi curente desfăşurate de Coaliţia Globală împotriva Daesh. A fost reiterat totodată angajamentul faţă de asumarea de către NATO a unui rol sporit în regiunea Orientului Mijlociu şi în Nordul Africii şi a avut loc un schimb de evaluări privind situaţia politică şi de securitate din Afganistan.

Bogdan Aurescu a salutat, de asemenea, participarea, pentru prima dată, la reuniunea miniştrilor de Externe aliaţi, a Republicii Macedonia de Nord, în calitate de membru NATO.

Continue Reading

ROMÂNIA

România și Comisia Europeană au semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Cluj. Investiția de 500 de milioane de euro va fi realizată prin fonduri europene

Published

on

Premierul Ludovic Orban a anunţat în deschiderea şedinţei de Guvern de joi, 2 aprilie, că a fost semnat contractul pentru finanţarea construcţiei Spitalului Regional Cluj.

“Aş vrea să felicit Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Sănătăţii pentru faptul că au reuşit accelerarea procedurilor şi s-a ajuns la un deznodământ fericit şi anume semnarea contractului de finanţare pentru Spitalul Regional Cluj, o investiţie de aproximativ 500 de milioane de euro. La nivelul Comisiei Europene a fost aprobat şi contractul de finanţare pentru construcţia Spitalului Regional Iaşi”, a declarat Orban.

“Astăzi vă anunţ că am semnat contractul de finanţare pentru demararea construcţiei Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, una dintre cele mai mari investiţii din zona de vest a ţării. Investiţia este realizată din fonduri europene, prin Program Operaţional Regional, Axa 14”, a precizat şi ministrul Dezvoltării, Ion Ştefan.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, contractul de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 are ca principale obiective specifice:

  • construcția și dotarea Spitalului Regional de Urgență Cluj;
  • crearea unei rețele de spitale regionale de urgență integrate fizic și funcțional către pacienți;
  • restructurarea spitalelor regionale de urgență din România, astfel încât acestea să trateze cele mai complexe cazuri într-o abordare multidisciplinară, eficientă și sigură din punct de vedere clinic;
  • reducerea inegalităților în starea de sănătate a populației, în special în zonele rurale și în zonele izolate sau defavorizate din punct de vedere economic (de exemplu, Regiunea Nord-Vest și Cluj), prin diagnosticarea precoce și tratarea cu succes a condițiilor mai puțin grave.

Toate aceste obiective vor conduce la scăderea numărului de persoane cu nevoi medicale, la îmbunătățirea accesului populației, în special pentru grupurile de pacienți vulnerabili, la servicii de spital acut secundar și terțiar de înaltă calitate, sporind, astfel, starea generală de sănătate a populației din județul Cluj și din regiunea de nord-vest a României.

Spitalul Regional Cluj, cea mai mare investiție realizată cu fonduri europene care se realizează în regiunea Ardealului, va fi construit în cartierul Comuna Florești, cu o durată de implementare de 107 luni, se va constitui într-un complex de construcții cu 7 etaje (inclusiv subsolul, parterul și 5 etaje superioare) și va avea 849 de paturi. Obiectivul va beneficia de un heliport și de o parcare subterană independentă (cu două etaje), care adaugă un subsol suplimentar la întreaga construcție. Suprafața totală construită a spitalului va fi de aproximativ 151,891 m2, iar amprenta clădirii este de 27.340 m2.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending