Connect with us

U.E.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, discuție cu Laura Codruța Kovesi privind numărul procurilor delegați de România la Parchetul European

Published

on

© Catalin Predoiu/ Facebook

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat vineri, 10 iulie, în cadrul unei reuniuni organizate la nivel înalt între autorităţile române și Procurorul-şef european, Laura Codruţa Kovesi, unde au fost discutate mai multe aspecte privind funcționarea viitorului Parchet European, dar și numărul de procurori europeni delegați de România, se arată în comunicatul remis Caleaeuropeana.ro. 

Întâlnirea a avut loc în aplicarea art. 13 alin. 2 din Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), potrivit căruia Procurorul-șef european, după consultarea autorităților relevante ale statului membru și ajungerea la un acord, aprobă numărul de procurori europeni delegați, precum și diviziunea funcțională și teritorială a competențelor între procurorii europeni delegați din fiecare stat membru.

Reuniunea a avut pe agendă demersurile legislative şi instituţionale necesare operaţionalizării EPPO, precum şi susţinerea EPPO pentru creşterea bugetului şi operaţionalizarea acestuia la nivel european, la sfârşitul acestui an.

Astfel, discuţiile s-au concentrat pe stabilirea numărului procurorilor europeni delegați pentru România și competența teritorială a acestora, la cazuistica de până acum a DNA privind dosarele ce au ca obiect protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, dar şi la noile competenţe pe care procurorii europeni delegaţi le vor avea în România, în numele Parchetului European, şi alocarea bugetară existentă pentru această structură europeană.

Ministerul Justiției va comunica în perioada imediat următoare numărul procurorilor europeni delegați de România.

În România, procurorii europeni delegaţi vor beneficia de sprijinul unei structuri organizate la nivel central în cadrul DNA, având un număr de 20 de posturi – poliţişti, specialişti, grefieri. În ceea ce privește structura de sprijin a EPPO, Guvernul român va face eforturi pentru alocarea de resurse umane, logistice şi financiare suficiente pentru susținerea activității procurorilor europeni delegați în România. Procurorii europeni delegaţi își vor desfășura activitatea în integralitate pentru Parchetul European, fiind remunerați de către acesta, urmând ca statul român să plătească contribuțiile de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate aferente remunerației primite.

Referitor la bugetul EPPO, Ministrul Justiţiei şi Ministrul Finanţelor Publice au reiterat sprijinul României pentru alocarea în viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene a unui buget adecvat funcționării eficiente a Parchetului European, care să țină seama de statutul şi rolul acestui organ independent al UE.


Parchetul European este programat să devină operațional la finalul anului 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre.

Crearea EPPO marchează o dezvoltare fundamentală în lupta împotriva crimelor care afectează bugetul UE. De asemenea, este un pas important spre crearea unei zone comune de justiție penală în Uniunea Europeană în ansamblu. În prezent, numai autoritățile naționale pot investiga și judeca fraudele din bugetul UE, însă competențele lor se opresc la frontierele naționale și instrumentele lor de combatere a fraudei financiare la scară largă, în mai multe țări, sunt limitate. EPPO va putea acționa rapid peste granițe fără a fi nevoie de proceduri îndelungate de cooperare judiciară. Acest lucru ar trebui să conducă la urmărirea penală mai eficientă și să ajute la recuperarea mai rapidă a banilor fraudați.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

Published

on

© European Union

Atacurile ruseşti cu drone şi rachete asupra infrastructurii Ucrainei şi riscul unui nou val de refugiaţi de război dinspre această ţară ar putea avea un impact asupra dezbaterii privind extinderea spaţiului Schengen, a declarat luni preşedintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit Reuters.

Cu câteva luni în urmă eram mai optimist cu privire la un acord unanim al statelor europene asupra intrării Croaţiei, României şi Bulgariei” în spaţiul Schengen, dar ”acum, când chestiunea urmează să fie decisă, atmosfera este diferită”, a remarcat Michel într-un interviu acordat unui grup de publicaţii europene şi apărut luni în cotidianul ceh Hospodarske Noviny, relatează Agerpres.

Punctul de vedere al șefului Consiliului European devine cunoscut publicului în ajunul summitului UE – Balcanii de Vest de la Tirana, unde o temă centrală de discuție va fi chestiunea migrației ilegale, evocată de unele state membre precum Austria pentru a se împotrivi aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

Published

on

© Alina Gorghiu/ Facebook

Președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, aflată în vizită de lucru la Viena, a avut o întâlnire cu președintele Consiliului Federal al Austriei, Korinna Schumann, dar și cu președintele Grupului de Prietenie Austria – România şi Bulgaria, Harald Troch, cărora le-a prezentat argumentele pentru care România merită să adere la spațiul Schengen.

”Argumentele României trebuie explicate până în ultima secundă. Două întrevederi azi la Viena, cu președinta Consiliului Federal, Camera Superioară a Parlamentului, Korinna Schumann, și cu președintele Grupului de Prietenie Austria – România şi Bulgaria, Harald Troch. Aderarea țării noastre la spațiul Schengen, subiectul principal. Schengen e un adevărat proiect de țară, susținut de întreaga clasă politică românească. Bifăm toate criteriile tehnice. Iar în această perioadă cu război la graniță, România a dovedit din plin că poate securiza frontierele UE”, a precizat Gorghiu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Problematica socială s-a aflat, de asemenea, pe agendă, oficialul român semnalând că ”este nevoie de salarii mai mari și mai multe drepturi pentru muncitorii români din Austria”.

”Cea mai frumoasă întâlnire însă a fost cu românii din Austria. O comunitate respectată și foarte bine integrată. Unul dintre ei, Daniel, chiar lucrează în Parlamentul Austriac, în structurile de securitate”, a mai spus Gorghiu.

Vizita sa vine în aceeași zi în care Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordărilor comune, cu accept pe migrație, document care urmărește să răspundă îngrijorărilor Vienei cu privire la migrația ilegală, problematică ridicată pentru a-și argumenta opoziția față de primirea României în Schengen.

Planul a fost salutat de Guvernul României, care reiterează disponibilitatea sa de a contribui activ și consistent la măsurile propuse de instituția europeană.

De altfel, același executiv de la Bruxelles și-a exprimat luni așteptarea ca statele membre să ofere un vot pozitiv aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale.

Bucureștiul a reușit să risipească îndoielile pe care le aveau Țările de Jos și Suedia, astfel că singurul stat care mai trebuie convins este Austria, care, prin vocea cancelarului său austriac, Karl Nehammer, a spus că va susține aderarea Croației, dar va avea o atitudine critică la adresa României și Bulgariei, în pofida demersurilor întreprinse de ministrul de interne, Lucian Bode, pe lângă omologul său austriac

Prezent săptămâna trecută la București pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, Gordan Grlic Radman, ministrul de externe croat, și-a exprimat optimismul cu privire la o decizie pozitivă din partea Consiliului referitoare la acceptarea țării sale în spațiul Schengen și a reiterat sprijinul pentru adoptarea aceleiași decizii și în cazul României și Bulgariei.

Consiliul Uniunii Europene, sub președinție cehă, urmează să se pronunțe joi cu privire la aderarea țării noastre la cel mai mare spațiu de liberă circulație, decizia trebuind să fie adoptată cu unanimitate de voturi.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE5 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE6 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO6 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA7 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA7 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO8 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN9 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA9 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA7 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO3 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO5 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO5 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO5 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO5 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending