Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ministrul justiției și comisarul european pentru justiție au discutat despre desființarea Secției Speciale și operaționalizarea Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat, joi, în sistem videoconferinţă, cu Didier Reynders, comisarul UE pentru Justiţie, în cadrul întrevederii oficialul român comunicând decizia Guvernului de a adopta cu prioritate, până la sfârşitul lunii februarie, proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, temele de discuţie au vizat Mecanismul privind Statul de Drept şi legătura acestuia cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare, operaţionalizarea Parchetului European, transpunerea şi implementarea unor directive UE, respectiv digitalizarea justiţiei. În urmă cu câteva zile, Ion a discutat și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. Atât Stelian Ion, cât și cei doi membri ai Comisiei Europene, fac parte din familia politică Renew Europe.

În cadrul întrevederii, comisarul Reynders şi-a manifestat disponibilitatea de a coopera cu autorităţile române în scopul asigurării predictibilităţii şi sustenabilităţii procesului de reformă a justiţiei din România.

Totodată, a fost exprimată deschiderea Comisiei Europene către un dialog constructiv şi permanent la nivel tehnic în procesul de transpunere şi implementare a directivelor UE.

“Apreciem angajamentul noului Guvern în scopul consolidării şi asigurării stabilităţii reformelor, precum şi sprijinul valoros acordat de autorităţile române în contextul Mecanismului privind Statul de Drept. Este important ca iniţiativele Guvernului să fie susţinute de sistemul judiciar şi adoptate de Parlament, în urma unei dezbateri aplicate şi orientate spre stabilitate şi predictibilitate normativă”, a declarat comisarul Didier Reynders.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a subliniat importanţa instituirii, la nivelul Uniunii Europene, a Mecanismului privind Statul de Drept şi a exprimat sprijinul deplin acordat de către autorităţile române Comisiei Europene în acest exerciţiu.

Conform MJ, oficialul român a comunicat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, puse în dezbatere publică în septembrie 2020.

Proiectul de lege de desfiinţare a SIIJ va fi adoptat cu prioritate, în Guvern, până la sfârşitul lunii februarie 2021, şi transmis spre adoptare, în procedură de urgenţă, în Parlament.

De asemenea, ministrul Justiţiei a reiterat susţinerea pentru operaţionalizarea Parchetului European, prezentând cele mai recente demersuri întreprinse în scopul adaptării legislaţiei naţionale şi selectării procurorilor europeni delegaţi.

“Proiectele de lege care vor fi transmise Parlamentului se bazează inclusiv pe recomandările Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO. Stabilitatea, predictibilitatea şi coerenţa legilor justiţiei sunt prioritare pentru Ministerul Justiţiei. Transpunerea corectă şi completă a tuturor directivelor UE reprezintă o prioritate a Programului de Guvernare în domeniul justiţiei, la fel ca şi procesul de digitalizare a sistemului judiciar”, a declarat Stelian Ion, conchide sursa citată.

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat vineri, 5 martie, noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor pe piața unică, informează un comunicat

Libera circulație a mărfurilor este o piatră de temelie esențială a pieței unice, de care beneficiază cetățenii și întreprinderile europene. Asigurarea și facilitarea bunei sale funcționări este de o importanță capitală, în special în pandemia actuală și pentru redresarea economică a Europei.

Comisia Europeană a adoptat vineri trei documente orientative care urmăresc să ajute cetățenii europeni, întreprinderile, dar și administrațiile naționale să valorifice pe deplin piața unică pentru bunuri.

Facilitarea liberei circulații a mărfurilor și prevenirea barierelor naționale este și mai importantă în contextul pandemiei de coronavirus, în care anumite state membre au introdus măsuri restrictive care perturbă funcționarea pieței unice.

Piața noastră internă este adevăratul motor al recuperării și prosperității europene, iar pandemia de coronavirus ne-a învățat să-i prețuim valoarea și să nu-i subestimăm vulnerabilitățile. Documentele de orientare publicate levor contribui la asigurarea unei implementări mai uniforme a normelor privind libera circulație a mărfurilor și la îmbunătățirea modului în care funcționează piața unică”, a declarat comisarul Thierry Breton, responsabil pentru piața internă.

În mod specific, Ghidul privind punerea în aplicare a Regulamentului de recunoaștere reciprocă din 2019 oferă informații detaliate cu privire la diferite aspecte ale regulamentului, inclusiv cu privire la declarația de recunoaștere reciprocă pentru operatori, evaluarea mărfurilor pentru autoritățile naționale și serviciile de asistență furnizate de centrele SOLVIT și Punctele de contact pentru produse.

Orientările privind aplicarea dispozițiilor Tratatului privind libera circulație a mărfurilor oferă o imagine de ansamblu asupra jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a UE cu privire la obstacolele care pot afecta bunurile și operatorii de pe piața unică.

Orientările privind supravegherea pieței mărfurilor care clarifică articolul 4 din noul regulament de supraveghere a pieței vizează consolidarea supravegherii pieței în UE și contribuirea la asigurarea faptului că produsele care ajung pe piața UE, în special cele vândute online, respectă normele UE privind produsele.

Documentele furnizate cu privire la acțiunile prevăzute în Planul de acțiune al Comisiei privind consolidare pieței unice, publicat în martie 2020, vor contribui la consolidarea punerii în aplicare a normelor pe piața unică pentru a sprijini calea Europei spre redresare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ziua Internațională a Femeii 2021: Pandemia de COVID-19 a exacerbat inegalitățile între femei și bărbați și a compromis realizări dobândite cu greu în ultimii ani

Published

on

© European Union 2011 - EP

Înaintea Zilei Internaționale a Femeii, Comisia și-a publicat raportul din 2021 privind egalitatea de gen în UE, care arată impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra femeilor. Pandemia a exacerbat inegalitățile existente între femei și bărbați în aproape toate domeniile vieții, atât în Europa, cât și în afara acesteia; ca urmare, au fost compromise realizări cu greu dobândite în ultimii ani.

În același timp, egalitatea de gen nu a ocupat niciodată un loc atât de important pe agenda politică a UE; Comisia a depus eforturi semnificative pentru a pune în aplicare Strategia privind egalitatea de gen, adoptată acum un an.

Pentru a monitoriza și a urmări mai bine progresele înregistrate în fiecare dintre cele 27 de state membre, Comisia lansează astăzi un portal de monitorizare a Strategiei privind egalitatea de gen.

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra femeilor

Raportul de astăzi evidențiază modul în care pandemia de COVID-19 s-a dovedit a fi o provocare majoră pentru egalitatea de gen.

  • În statele membre s-a înregistrat o creștere a violenței domestice: de exemplu, numărul de rapoarte privind violența domestică în Franța a crescut cu 32 % în prima săptămână a măsurilor de izolare, iar în Lituania cu 20 % în primele trei săptămâni. În Irlanda, numărul ordinelor de protecție ca urmare a violenței domestice a crescut de cinci ori, iar autoritățile spaniole au raportat o creștere cu 18 % a apelurilor pe această temă în primele două săptămâni de izolare.
  • Femeile s-au aflat în prima linie în combaterea pandemiei: 76 % din personalul din domeniul sănătății și al asistenței sociale și 86 % din personalul de îngrijire în serviciile de ocrotire a sănătății sunt femei. Din cauza pandemiei, femeile din aceste sectoare au asistat la o creștere fără precedent a volumului de muncă, a riscurilor pentru sănătate și a dificultății de a asigura un echilibru între viața profesională și cea privată.
  • Femeile de pe piața muncii au fost grav afectate de pandemie: femeile sunt suprareprezentate în sectoarele cele mai afectate de criză (comerțul cu amănuntul, ospitalitatea, îngrijirea și activitățile casnice prestate la domiciliul clienților) deoarece aceste activități nu pot fi desfășurate la distanță. De asemenea, femeile au întâmpinat mai multe dificultăți în a se reintegra pe piața forței de muncă în timpul redresării parțiale din vara anului 2020; ratele de ocupare a forței de muncă au crescut cu 1,4 % pentru bărbați, însă numai cu 0,8 % pentru femei între al doilea și al treilea trimestru ale anului 2020.
  • Măsurile de izolare au un impact semnificativ asupra îngrijirii neremunerate și a echilibrului dintre viața profesională și cea privată: femeile au petrecut, în medie, 62 de ore pe săptămână îngrijind copiii (față de 36 ore pentru bărbați) și 23 de ore pe săptămână efectuând activități casnice (15 ore pentru bărbați).
  • O absență flagrantă a femeilor în organismele decizionale legate de COVID-19: un studiu din 2020 a constatat că numărul bărbaților din organismele create pentru a răspunde pandemiei este cu mult mai mare decât numărul femeilor. Din cele 115 grupuri operative naționale dedicate COVID-19 din 87 de țări, inclusiv din 17 state membre ale UE, 85,2 % au fost alcătuite în principal din bărbați, 11,4 % au cuprins în principal femei și doar 3,5 % au avut paritate de gen. La nivel politic, doar 30 % dintre miniștrii sănătății din UE sunt femei. Grupul operativ al Comisiei pentru criza provocată de pandemia de COVID-19 este condus de președinta von der Leyen și include alți cinci comisari, dintre care trei sunt femei.

În pofida provocărilor generate de pandemia de COVID-19, Comisia a depus eforturi semnificative pentru a avansa cu punerea în aplicare a Strategiei privind egalitatea de gen pe parcursul anului trecut. Pentru a urmări în mod mai eficace progresele înregistrate în întreaga UE, Comisia a lansat astăzi portalul de monitorizare a Strategiei privind egalitatea de gen. Portalul este un proiect comun elaborat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei și de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE); grație acestuia, performanțele individuale ale statelor membre ale UE vor putea fi monitorizate și comparate între cele 27 de state membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Platforma „Pregătiți pentru viitor” va contribui prin 15 inițiative la simplificarea normelor UE și la debirocratizare pentru ca redresarea post-pandemie să aducă beneficiile preconizate pentru economie și societate

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Platforma „Pregătiți pentru viitor” a Comisiei Europene a selectat 15 inițiative menite să contribuie la simplificarea legislației UE, la reducerea birocrației pentru cetățeni și întreprinderi și la asigurarea faptului că politicile UE răspund provocărilor noi și emergente. Aceste eforturi vor face parte din primul program anual de lucru al platformei, care urmează să fie adoptat în martie, informează un comunicat.

Noua platformă „Pregătiți pentru viitor” reunește experți cu competențe practice în diverse domenii de politică, proveniți din cadrul autorităților naționale, regionale și locale, al Comitetului Regiunilor, al Comitetului Economic și Social European și al diferitelor părți interesate. Avizele sale vor contribui direct la activitatea în curs a Comisiei de simplificare a legislației UE în vigoare, de reducere a sarcinilor inutile și de asigurare a faptului că politicile Uniunii sunt orientate spre viitor și relevante în lumina provocărilor noi și emergente.

Comisia și-a asumat angajamentul de a simplifica legislația UE în vigoare și de a reduce costurile inutile în cadrul Programului său privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT).

Simplificarea a devenit mai importantă ca niciodată, mai ales în contextul eforturilor de relansare a economiei Europei, lovită de pandemie. Așadar, chiar dacă politica noastră în materie de reglementare este recunoscută ca fiind una dintre cele mai bune din lume, putem ținti mai sus. Trebuie să ne asigurăm că legislația UE oferă beneficiile preconizate pentru economie și societate, dar și să o simplificăm, să reducem sarcina administrativă ori de câte ori este posibil și să anticipăm provocările viitoare. Astfel de acțiuni pot avea un impact concret pe teren”, a declarat Maroš Šefčovič, vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă și, totodată, președintele platformei „Pregătiți pentru viitor”.

Platforma va emite avize cu privire la cele 15 tematici selectate, care acoperă o gamă largă de domenii, de la concurență, finanțe, sănătate, mediu, statistică și transport la vamă și piața internă. Comisia va folosi aceste avize în cadrul analizelor sale și pentru a-și fundamenta evaluările generale sau evaluările impactului.

Atunci când formulează un aviz, membrii platformei țin seama de următoarele principii directoare:

  • Digitalizarea: sprijinirea întreprinderilor în vederea adoptării de soluții digitale și accelerarea modernizării sectorului public pentru a reduce sarcinile de reglementare;
  • Obligații eficiente de etichetare, autorizare și raportare: identificarea blocajelor cauzate de disparitățile dintre statele membre, depunerea de eforturi în vederea simplificării procedurilor pentru a facilita investițiile în infrastructura viitoare și în inovare și găsirea unui echilibru adecvat între eforturile de raportare și evaluarea eficacității legislației UE pentru a veni în special în ajutorul întreprinderilor mici și mijlocii;
  • Simplificarea legislației UE: asigurarea faptului că actele legislative ale UE sunt previzibile, lipsite de ambiguități și evită suprapunerile între domenii.

Exprimați-vă părerea – Simplificați!

Toți cetățenii și toate părțile interesate sunt invitați să contribuie la activitatea platformei accesând portalul Exprimați-vă părerea – Simplificați!. Toate ideile de simplificare și de reducere a sarcinii administrative primite până la 30 aprilie 2021 cu privire la cele 15 tematici selectate vor fi luate în considerare de platformă la elaborarea avizelor sale din 2021. Orice alte sugestii vor fi luate în considerare pentru elaborarea programului anual de lucru pentru 2022.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în martie

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Președintele Iranului, după întâlnirea cu șeful diplomației irlandeze: Soluționarea problemelor cu semnatarii europeni ai acordului nuclear, posibilă doar prin negociri întemeiate pe respect reciproc și pe evitarea amenințărilor și presiunilor

MAREA BRITANIE9 hours ago

Post-Brexit: Marea Britanie pregătește relaxarea controalelor vamale pentru produsele alimentare și alte importuri din UE pentru a evita o criză a aprovizionării

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Corina Crețu13 hours ago

Corina Crețu: Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni

U.E.1 day ago

Angela Merkel avertizează că pandemia Covid-19 ar putea pune în pericol progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru vrea să afle opinia factorilor interesați asupra temelor cu impact social din UE: Dialogul social european este ceva ce mi-am propus să întrețin de la începutul mandatului

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul unei tendințe globale accelerate de pandemia COVID-19

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

ROMÂNIA1 day ago

Primarul Emil Boc: Abecedarul politicii de locuire la Cluj-Napoca și zona sa metropolitană se bazează pe calitate, coerență și integrare

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE2 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending