Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ministrul justiției și comisarul european pentru justiție au discutat despre desființarea Secției Speciale și operaționalizarea Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat, joi, în sistem videoconferinţă, cu Didier Reynders, comisarul UE pentru Justiţie, în cadrul întrevederii oficialul român comunicând decizia Guvernului de a adopta cu prioritate, până la sfârşitul lunii februarie, proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, temele de discuţie au vizat Mecanismul privind Statul de Drept şi legătura acestuia cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare, operaţionalizarea Parchetului European, transpunerea şi implementarea unor directive UE, respectiv digitalizarea justiţiei. În urmă cu câteva zile, Ion a discutat și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. Atât Stelian Ion, cât și cei doi membri ai Comisiei Europene, fac parte din familia politică Renew Europe.

În cadrul întrevederii, comisarul Reynders şi-a manifestat disponibilitatea de a coopera cu autorităţile române în scopul asigurării predictibilităţii şi sustenabilităţii procesului de reformă a justiţiei din România.

Totodată, a fost exprimată deschiderea Comisiei Europene către un dialog constructiv şi permanent la nivel tehnic în procesul de transpunere şi implementare a directivelor UE.

“Apreciem angajamentul noului Guvern în scopul consolidării şi asigurării stabilităţii reformelor, precum şi sprijinul valoros acordat de autorităţile române în contextul Mecanismului privind Statul de Drept. Este important ca iniţiativele Guvernului să fie susţinute de sistemul judiciar şi adoptate de Parlament, în urma unei dezbateri aplicate şi orientate spre stabilitate şi predictibilitate normativă”, a declarat comisarul Didier Reynders.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a subliniat importanţa instituirii, la nivelul Uniunii Europene, a Mecanismului privind Statul de Drept şi a exprimat sprijinul deplin acordat de către autorităţile române Comisiei Europene în acest exerciţiu.

Conform MJ, oficialul român a comunicat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, puse în dezbatere publică în septembrie 2020.

Proiectul de lege de desfiinţare a SIIJ va fi adoptat cu prioritate, în Guvern, până la sfârşitul lunii februarie 2021, şi transmis spre adoptare, în procedură de urgenţă, în Parlament.

De asemenea, ministrul Justiţiei a reiterat susţinerea pentru operaţionalizarea Parchetului European, prezentând cele mai recente demersuri întreprinse în scopul adaptării legislaţiei naţionale şi selectării procurorilor europeni delegaţi.

“Proiectele de lege care vor fi transmise Parlamentului se bazează inclusiv pe recomandările Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO. Stabilitatea, predictibilitatea şi coerenţa legilor justiţiei sunt prioritare pentru Ministerul Justiţiei. Transpunerea corectă şi completă a tuturor directivelor UE reprezintă o prioritate a Programului de Guvernare în domeniul justiţiei, la fel ca şi procesul de digitalizare a sistemului judiciar”, a declarat Stelian Ion, conchide sursa citată.

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Aprobarea cererii de plată de 10 mld. euro către Spania trimite „un semnal de încredere” privind implementarea PNRR-ului său ambițios

Published

on

Comisia Europeană a adoptat vineri o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a Spaniei pentru subvenții în valoare de 10 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), instrumentul-cheie care constituie elementul central al NextGenerationEU. Aceasta este prima evaluare preliminară a unei cereri de plată din partea unui stat membru aprobată de Comisie și reprezintă un punct de reper important în punerea în aplicare a Mecanismului.

„Astăzi, atingem o nouă etapă importantă în punerea în aplicare a Planului nostru de redresare NextGenerationEU. În opinia noastră, primul stat membru – și acesta este Spania – este pregătit să primească o plată din partea NextGenerationEU. Așadar, de îndată ce aceasta va fi aprobată și de statele membre, Spania va primi 10 miliarde de euro. Acest lucru se datorează faptului că Spania a făcut progrese bune în implementarea NextGenerationEU. Și vor urma și mai multe. Prin planul nostru de redresare, contribuim la modernizarea economiilor noastre și la crearea de locuri de muncă bune pentru europeni”, a declarat președinta Ursula von der Leyen.

,,Evaluarea preliminară pozitivă de astăzi este o recunoaștere a faptului că Spania a adoptat o gamă foarte largă de reforme: măsuri pentru a îmbunătăți educația și formarea profesională pentru toți spaniolii, pentru a sprijini gospodăriile cele mai vulnerabile, pentru a stimula competențele digitale și competitivitatea IMM-urilor și pentru a trasa calea către o energie electrică bazată în proporție de 100% pe surse regenerabile. În această perioadă de incertitudine, trimitem astăzi un semnal de încredere privind punerea în aplicare a planului ambițios al Spaniei de a obține o o creștere economică mai puternică, mai favorabilă incluziunii și mai durabilă”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

La 11 noiembrie 2021, Spania a transmis Comisiei o cerere de plată bazată pe realizarea celor 52 de etape selectate în decizia de punere în aplicare a Consiliului privind prima tranșă. Acestea acoperă reformele din domeniile mobilității durabile, eficienței energetice, decarbonizării, conectivității, administrației publice, competențelor, educației și politicii sociale, cercetării și dezvoltării, muncii și politicii fiscale, precum și sistemul de audit și control al Spaniei pentru punerea în aplicare a MRR. Prezentarea primei cereri de plată din partea Spaniei a fost precedată de o perioadă de cooperare strânsă între autoritățile spaniole și Comisie în ceea ce privește pregătirea dovezilor care să demonstreze îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor de referință incluse în cererea de plată.

Citiți și Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

Etapele îndeplinite demonstrează pași importanți în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Spaniei și a programului său amplu de reforme. Printre acestea se numără măsuri importante, cum ar fi Legea privind schimbările climatice și tranziția energetică (care consacră neutralitatea climatică până în 2050), reforma venitului minim de sprijin, măsurile de sprijinire a digitalizării IMM-urilor și de stimulare a competențelor digitale, precum și reformele care consolidează capacitatea de a efectua și de a urmări revizuirea cheltuielilor.

Întrucât majoritatea etapelor legate de această primă cerere de plată fuseseră deja realizate până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al acestui an, Comisia a putut să își încheie evaluarea mai repede decât perioada de două luni prevăzută în Regulamentul privind MRR.

Planul spaniol de redresare și reziliență include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă structurate în treizeci de componente tematice. Acesta are o valoare de 69,5 miliarde EUR sub formă de granturi, din care 13 % (9 miliarde EUR) au fost deja plătite Spaniei sub formă de prefinanțare la 17 august 2021.

Citiți și 

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul Spaniei în valoare de 69,5 mld. de euro. Statul UE cu cea mai grav afectată economie în urma COVID va primi 9 mld. de euro prefinanțare pentru redresare

#NextGenEU Spania și Lituania primesc 9 miliarde, respectiv 289 milioane de euro de la UE pentru implementarea primelor măsuri de redresare

Plățile în cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și reformelor descrise în planurile lor respective de redresare și de reziliență.

Comisia a trimis acum evaluarea preliminară pozitivă a îndeplinirii de către Spania a etapelor necesare pentru această plată către Comitetul Economic și Financiar (CEF), solicitând avizul acestuia. Avizul CEF, care urmează să fie emis în termen de maximum patru săptămâni, ar trebui luat în considerare în evaluarea Comisiei. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, va avea loc plata către Spania.

Comisia va evalua alte cereri de plată din partea Spaniei pe baza îndeplinirii etapelor și a obiectivelor menționate în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor. Statele membre pot depune astfel de cereri de două ori pe an.

Sumele plătite statelor membre vor fi publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența până la sfârșitul anului, care va prezenta în mod transparent progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: Cetățenii din zona euro sprijină puternic moneda unică, programul SURE și Mecanismul de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru realizat de Comisia Europeană, sprijinul publicului pentru moneda euro este puternic și stabil. Majoritatea respondenților (78%) din întreaga zonă euro consideră că moneda euro este benefică pentru UE. În plus, 69% dintre aceștia consideră că moneda euro este pozitivă pentru propria lor țară.

De asemenea, 82% dintre respondenți consideră că euro facilitează comparațiile de preț între statele membre, iar 79% sunt de părere că moneda facilitează desfășurarea afacerilor. 

Mai mult, 53% dintre respondenți consideră că euro a facilitat călătoriile și le-a făcut mai puțin costisitoare, iar 44% sunt de părere că a redus taxele bancare în timpul călătoriile. 

Rezultatele arată, de asemenea, un sprijin puternic pentru instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în caz de urgență (SURE), 82% dintre respondenți fiind de acord cu relevanța acordării de împrumuturi pentru a ajuta statele membre să mențină persoanele pe piața forței de muncă.

De asemenea, sprijinul financiar oferit de Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) a fost perceput pozitiv de 77% dintre respondenți.

În ceea ce privește coordonarea politicilor economice și realizarea de reforme, 64% dintre respondenți sunt de părere că este nevoie de mai multă coordonare, în timp ce 80% dintre aceștia consideră că sunt necesare reforme semnificative pentru îmbunătățirea performanței economice. De asemenea, 53% sunt de părere că reformele de succes din alte țări ale zonei euro au facilitate reforme în propriile lor țări. 

În cele din urmă, 65% dintre respondenți au fost în favoarea eliminării monedelor de un cent și doi cenți prin rotunjirea obligatorie a sumei finale a cumpărăturilor la cei mai apropiați cinci cenți.

Aceste rezultate indică al doilea cel mai mare sprijin pentru euro de la începutul sondajelor anuale, în 2002. Acest sondaj Eurobarometru a fost realizat în rândul a aproximativ 17 600 de respondenți din cele 19 state membre ale zonei euro, în perioada 25 octombrie – 9 noiembrie 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prelungește programul de monitorizare a dezinformării privind COVID-19 pentru încă șase luni

Published

on

© euvsdisinfo.eu

Comisia Europeană a anunțat vineri prelungirea programului său de monitorizare a dezinformării cu privire la COVID-19 pentru încă șase luni, până în iunie 2022, odată cu publicarea celor mai recente rapoarte ale platformelor online privind acțiunile întreprinse de acestea în perioada septembrie-octombrie, conform unui comunicat de presă. 

„Pandemia nu s-a încheiat încă, iar de aceea dorim ca platformele să își intensifice eforturile pentru a aborda dezinformarea privind COVID-19, inclusiv cu privire la vaccinuri. Ne așteptăm, de asemenea, ca platformele să transpună lecțiile învățate din programul de monitorizare într-un cadru mai puternic pentru noul Cod de combatere a dezinformării”, a transmis Věra Jourová, vicepreședintele pentru valori și transparență.

Cele mai recente rapoarte arată că YouTube și-a extins politica de dezinformare medicală pentru a include afirmații despre vaccinuri care contrazic consensul autorităților locale de sănătate sau al OMS. TikTok a mărit numărul de cuvinte-cheie / hashtag-uri care pot declanșa tag-uri și bannere legate de COVID-19 și de vaccinuri.

Twitter și-a actualizat politica privind informațiile înșelătoare despre vaccinuri. Facebook și-a actualizat politicile la nivel mondial privind vaccinarea COVID-19 pentru copii, de exemplu conținutul fals care susține că vaccinurile sunt nesigure și netestate.

Google a anunțat că lucrează cu autoritățile pentru a se asigura că în căutare apar informații suplimentare despre disponibilitatea vaccinului COVID-19 atunci când utilizatorii caută informații legate de vaccinuri. Pe lângă faptul că le oferă utilizatorilor mai multe informații despre disponibilitatea generală a vaccinului, această funcție, disponibilă acum în Franța, permite accesul ușor la rezervarea vaccinării.

Recent, 26 de noi potențiali semnatari s-au alăturat procesului de redactare pentru consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea, care este așteptat până la sfârșitul lunii martie 2022.

„Semnatarii actuali și cei potențiali trebuie să colaboreze eficient și să realizeze un cod solid. Așteptările sunt mari, având în vedere mizele, iar timpul presează. Acest cod va schimba în mod clar regulile jocului pentru a adapta responsabilitatea platformelor online, asigurând măsuri oportune, adecvate și eficiente de combatere a dezinformării în UE. Spațiul informațional nu ar trebui să fie un vest sălbatic care să expună cetățenii la un flux de dezinformare neîmblânzit”, a declarat Thierry Breton, comisarul  european pentru piața internă.

Termenul prelungit va permite semnatarilor să elaboreze un instrument solid, cu angajamente adaptate. Comisia Europeană îndeamnă semnatarii să efectueze rapid revizuirea, respectând orientările acesteia, și să își intensifice eforturile în ceea ce privește programul de monitorizare, ținând seama de recomandările recente ale Grupului european al autorităților de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale (ERGA).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
SUA5 hours ago

Secretarul Apărării din SUA: Activitatea militară a Chinei în apropierea Taiwanului pare a fi o „repetiție” pentru operațiuni viitoare

RUSIA6 hours ago

Joe Biden și Vladimir Putin vor discuta telefonic despre masarea forțelor Rusiei la granița cu Ucraina. Casa Albă pregătește o serie de inițiative menite să descurajeze o invazie rusă

U.E.9 hours ago

Liderii partidelor naționaliste și de extremă dreapta din UE nu au reușit să formeze alianța suveranistă în PE după reuniunea de la Varșovia

U.E.11 hours ago

Orașul Luxemburg câștigă premiul “2022 Access City Award” pentru angajamentul său de a fi mai accesibil pentru persoanele cu dizabilități

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor: Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor: Din perspectiva guvernanților din Republica Moldova, viitorul poporului de pe ambele maluri are Prutului este în UE

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor, concluzii după vizita în R. Moldova: Opțiunea pentru Europa, sprijinită de o largă majoritate parlamentară, iar viteza cu care se încearcă schimbările, extrem de mare

U.E.1 day ago

Înaintea părăsirii funcției de cancelar, Angela Merkel face un ultim apel la germani să se vaccineze împotriva COVID-19

U.E.1 day ago

Global Gateway: UE și partenerii din G7 stabilesc o nouă abordare și măsuri concrete pentru reducerea decalajului în materie de investiții în infrastructura de la nivel mondial

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron anunță eforturi concertate la nivelul UE pentru deschiderea unei misiuni diplomatice comune în Afganistan

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.6 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending