Connect with us

FONDURI EUROPENE

Ministrul Marcel Boloș: Implementarea PNRR este testul nostru de maturitate administrativă și economică. Trebuie să acționăm ferm și rapid pentru a maximiza absorbția fondurilor

Published

on

© Marcel Boloș - Faceboook

În contextul discuțiilor intense din aceste zile cu Comisia Europeană privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, concluzia este că țara noastră trebuie să acționeze ferm și rapid pentru a maximiza absorbția fondurilor și a evita blocajele administrative, a declarat miercuri ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

„Implementarea PNRR este testul nostru de maturitate administrativă și economică. Este pentru noi momentul în care trebuie să arătăm că nu avem avem voie să ne împiedicăm de birocrație, de întârzieri sau de lipsa de asumare”, a scris Marcel Boloș, pe Facebook.

 

Acesta a amintit că suma totală pusă în joc de Uniunea Europeană prin acest mecanism depășește 28 de miliarde de euro, dintre care 14,9 miliarde de euro sunt sub formă de împrumuturi și 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi.

„Am ajuns într-un punct în care trebuie să luăm decizii ferme pentru a asigura absorbția totală a fondurilor și pentru a evita pierderea unor sume importante”, a adăugat Marcel Boloș.

În acest sens, ministrul a prezentat o serie de obiective esențiale, pe care le-a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene.

Primul obiectiv este mutarea proiectelor care au un ritm de implementare bun din segmentul de împrumut în cel de grant. „Nu putem accepta ca România să rămână cu granturi necheltuite și să acumuleze împrumuturi pe care le puteam evita. Avem nevoie de o absorbție inteligentă, care să maximizeze beneficiile pentru economie și pentru cetățeni”, a spus Boloș.

Al doilea obiectiv vizează eficiența în utilizarea fondurilor. „În multe cazuri, valoarea contractată a unui grant sau a unui împrumut este mai mică decât suma bugetată inițial, ceea ce înseamnă că avem bani disponibili care trebuie realocați. Acești bani vor merge cu prioritate către alte programle, cum este de exemplu Valul Renovării, un program esențial pentru eficiența energetică a blocurilor de locuințe, clădirilor rezidențiale și IMM-urilor. De asemenea, plănuim să direcționăm fonduri suplimentare către digitalizarea mediului de afaceri, un sector cheie pentru noi”, a explicat acesta.

Al treilea obiectiv este reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții, astfel încât să fie evitate penalitățile. „Mutarea termenelor către sfârșitul perioadei de implementare a PNRR ne oferă mai mult timp pentru finalizarea proiectelor, reducând astfel riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor. Dacă nu luăm această măsură, riscăm ca unele investiții să fie invalidate doar pentru că nu au fost gata la timp, ceea ce ar însemna o pierdere majoră pentru România”, a detaliat Marcel Boloș.

Al patrulea obiectiv este revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare. „Dacă în planul inițial era prevăzută eficientizarea energetică a 5.000 de școli, dar realitatea arată că putem finaliza doar 2.000, atunci trebuie să ne ajustăm așteptările și să ne asumăm obiective realiste. Mai bine să recalibrăm acum decât să ratăm jaloanele și să fim penalizați”, a precizat acesta.

„În paralel, analizăm posibilitate comasării cererilor de plată. Această măsură ne ajută să gestionăm mai eficient procesul și să avem mai mult timp pentru jaloanele cele mai dificile sau cu risc de neimplementare”, a mai spus Marcel Boloș.

Ministrul a subliniat că există măsuri care trebuie să vină în completarea unui efort mai amplu de accelerare a implementării Planului Național de Redresare și Reziliență.

„Este un test pentru România. Un test de seriozitate, de competență, de voință politică. Un test pe care nu ne permitem să-l picăm. De aceea, mesajul către Comisie a fost că nu vom mai permite amânări sau jumătăți de măsură”, a concluzionat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

FONDURI EUROPENE

Realizare istorică: La “majoratul” aderării la UE, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro fonduri europene primite de la bugetul UE

Published

on

© Guvernul României

Într-un context în care discursurile extremiste pun sub semnul întrebării avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană, realitatea economică arată contrariul: la 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană România a trecut pragul de 100 de miliarde de euro fonduri europene primite de la bugetul UE. Anunțul a fost făcut miercuri într-o postare pe Facebook de către Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

“România nu a crescut din nimic, nu s-a transformat peste noapte și, cu siguranță, nu s-a dezvoltat prin refuzul oportunităților. De la aderare, România a primit peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, valoare brută. Este motorul care a schimbat fundamental structura economiei noastre. România nu mai este o periferie economică, ci o țară care recuperează rapid decalajele și care a depășit Polonia, Ungaria, Croația și Grecia la PIB per capita – un indicator esențial al nivelului de trai”, a scris Marcel Boloș.

 

“Cifra spune foarte multe, valoarea investițiilor realizate este aproximativ egală cu valoarea PIB-ului la momentul aderării. Dacă suntem inconștienți, blamăm blocul european, dar faptul că ne aflăm în cel mai bun moment al dezvoltării țării noastre este un lucru care se datorează apartenenței la comunitatea europeană și NATO”, a continuat el.

Ministrul de resort a detaliat și ce proiecte au fost realizate în România cu cele 100 de miliarde de euro.

“În infrastructură, aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii. Peste 2 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare. Peste 100.000 de companii au primit granturi pentru dezvoltare. Mii de școli și spitale au fost renovate, dotate sau extinse. S-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi. Toate acestea sunt fapte, nu opinii. Investițiile au antrenat economia, iar ritmul anual al investițiilor private din economie s-a triplat in anul 2024, față de momentul aderării, de la circa 100 miliarde lei, la peste 350 miliarde lei. Fără banii europeni, România ar fi fost blocată într-un ciclu nesfârșit de subdezvoltare, dependentă doar de un buget național insuficient pentru investiții strategice. Să ne uităm la vecinii care nu au avut acces la aceste fonduri – rămași semnificativ în urmă. Realitatea e una singură: UE a fost și rămâne partenerul nostru în dezvoltare. Prin apartenența la blocul european, România a ales progresul”, a detaliat Marcel Boloș.

Depășirea acestui prag psihologic vine în contextul în care Călin Georgescu, fostul candidat anti-NATO și anti-UE la funcția de președinte al României, a susținut că România nu are nevoie de banii oferiți de Uniunea Europeană, pentru că “îl avem pe Dumnezeu”.

De la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a beneficiat de 100 de miliarde de euro din fonduri europene între 2007 și 2025. Potrivit celei mai recente (31.01.2025) balanțe a fluxurilor financiare România – UE, realizată de Ministerul Finanțelor, România a contribuit cu 32,6 miliarde de euro la bugetul UE în 17 ani și a primit în schimb 100,6 miliarde de euro, rezultând o balanță financiară pozitivă de peste 67,7 miliarde de euro care au intrat în economia românească. 

Citiți și “ROEXIT”: Ce pierd românii, din țară și din diaspora, dacă România iese din Uniunea Europeană și NATO

România a marcat anul trecut 20 de ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică, iar la 1 ianuarie 2025, în ziua în care a aderat deplin la spațiul Schengen, România a împlinit “majoratul” în Uniunea Europeană, respectiv 18 ani de la aderare.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE investește 230 milioane de euro, bani europeni, pentru îmbunătățirea serviciilor medicale și accesul la tratamente moderne

Published

on

© MIPE

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) anunță că, printr-un nou apel de proiecte, lansat în cadrul Programului Sănătate, investeşte 230 de milioane de euro în soluţii inovatoare ce vizează îmbunătățirea serviciilor medicale și accesul la tratamente moderne, cercetare aplicată, investiţii productive în domeniul sănătăţii, inclusiv echipamente, dispozitive sau componente utilizate pentru cercetare aplicată, dezvoltare şi producţie de medicamente critice enumerate în Pachetul Farmaceutic al UE, în vederea creşterii rezilienţei sistemului de sănătate și îmbunătăţirea accesului populaţiei la îngrijiri medicale.

Reamintim faptul că Uniunea Europeană a lansat Platforma Tehnologiilor Strategice pentru Europa (STEP) pentru a sprijini industria europeană și a stimula investițiile în tehnologii critice, precum: tehnologii digitale și inovație deep-tech, tehnologii curate și eficiente din punct de vedere al resurselor și biotehnologiei.

„Proiectele finanțate vor revoluționa modul în care sunt furnizate serviciile medicale: de la utilizarea inteligenței artificiale pentru diagnosticare rapidă, până la tehnologii avansate pentru tratamente personalizate și producția de medicamente inovatoare. Astfel, spitalele, centrele de cercetare și companiile din domeniu sănătății vor putea accelera implementarea unor tehnologii care vor eficientiza sistemul medical și vor îmbunătăți viața pacienților”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, potrivit comunicatului oficial

Concret, vor fi finanțate: cercetarea aplicată, dezvoltarea/ producția de tehnologii critice, dar și infrastructura necesară pentru dezvoltarea acestora.

Mai mult, beneficiarii vor putea construi centre de cercetare, linii de producție medicamente critice, cu condiția ca acestea să fie justificate de obiectivele proiectului. Investițiile vor putea include atât lucrări de construcție, cât și dotări cu echipamente și infrastructură necesară desfășurării activităților de cercetare.

De asemenea, proiectele trebuie să fie în concordanță cu domeniile de specializare inteligentă și să contribuie la dezvoltarea capacităților de cercetare-inovare.

Cine poate depune proiecte

Fondurile sunt destinate IMM-urilor, întreprinderilor mari, organizațiilor de cercetare, unităților medicale publice și instituțiilor care desfășoară activități de cercetare, stimulând colaborarea între sectorul privat și cel public pentru dezvoltarea unor proiecte cu impact real în domeniul sănătății.

Valoarea maximă a unui proiect finanțat va fi de 100 milioane de euro, în limita fișelor de proiect depuse în cadrul apelului de idei de proiecte STEP derulat de MIPE  în perioada mai-iunie 2024.

Cererile de finanțare pot fi depuse în perioada 28 februarie 2025 – 29 august 2025 prin intermediul sistemului MySMIS 2021.

România este printre statele UE care investește cel mai puțin în sănătate, iar această realitate este confirmată anual de rapoartele Comsiei Europene și ale OCDE privind starea sănătății în statele memebre.

Citiți și: Raport OCDE: România este țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate. Doar 5,7% din PIB merg la serviciile medicale, față de 12,6% în Germania

În bugetul pentru 2025 sunt prefigurate fonduri suplimentare pentru implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului, plan care se bazează pe direcțiile europene din Planul European de Combatere a Cancerului. De asemenea, vor fi finanțări suplimentare pentru protejarea sănătății împotriva bolilor transmisibile, pentru screeningul neonatal pentru fenilcetonurie, hipotiroidie, fibroză chistică și alte afecțiuni, dar și pentru testări genetice pentru gravide și persoane cu risc. 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE lansează două apeluri de proiecte, cu finanțare de 160 mil. euro, pentru îngrijirea vârstnicilor și sprijinirea tinerilor din sistemul de protecție socială

Published

on

© Marcel Boloș/ Facebook

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează în consultare publică, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, două apeluri de proiecte care aduc sprijin concret copiilor și tinerilor care ies din sistemul de protecție specială, precum și vârstnicilor care au nevoie de îngrijire la domiciliu. Valoarea acestora ajunge la 160 de miliaone de euro.

„Pentru mulți dintre tinerii care părăsesc sistemul de protecție, momentul în care trebuie să înceapă o viață pe cont propriu este unul de incertitudine și teamă. Fără sprijin, fără o locuință, fără un loc de muncă, ajung să fie expuși sărăciei și marginalizării. În același timp, seniorii noștri se confruntă adesea cu singurătatea, boala și lipsa unor servicii de îngrijire adecvate. Pentru ei, vrem să extindem serviciile de îngrijire la domiciliu, să formăm îngrijitori și să le oferim un trăi demn, în siguranță”, a tranasmis ministrul Marcel Boloș într-o postare pagina oficială de Facebook.

  • 110 milioane de euro se vor aloca pentru vârstnicii care au nevoie de îngrijire la domiciliu: Vor beneficia de sprijin pentru activitățile de zi cu zi, de la igienă personală, hrănire și mobilizare, până la ajutor pentru cumpărături, menaj și deplasare în exterior, alături de servicii complementare precum îngrijire medicală, reabilitare, terapie ocupațională și consiliere socială sau juridică, astfel încât să își poată menține independența și calitatea vieții.
  • 50 de milioane de euro se vor aloca pentru tinerii care ies din sistemul de protecție specială alocăm un buget: Vor beneficia de locuințe protejate modernizate, consiliere, mentorat și sprijin psihosocial, cursuri de formare profesională și suport pentru integrarea pe piața muncii, precum și acces la servicii medicale pentru a-și construi o viață independentă.

„Am deschis aceste apeluri pentru consultare publică și îi invit pe toți cei interesați să trimită propuneri și sugestii. Vrem ca fondurile să fie folosite eficient, astfel încât sprijinul să ajungă acolo unde este cu adevărat nevoie”, a conchis ministrul Marcel Boloș.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
SUA56 minutes ago

Emmanuel Macron lansează o campanie de convingere a țărilor UE, tot mai dependente de SUA, să cumpere echipamente militare europene: Celor care achiziționează F-35 ar trebui să li se propună Rafale

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ2 hours ago

Politicile lui Trump provoacă mai multă incertitudine pentru economie decât era în perioada pandemiei de COVID-19, evaluează vicepreședintele Băncii Centrale Europene

U.E.3 hours ago

Comisia Europeană ia în considerare extinderea capacităților sale satelitare pentru a consolida serviciile de informații militare, pe fondul îndoielilor legate de sprijinul din partea SUA

ROMÂNIA5 hours ago

”România este solidară cu poporul Macedoniei de Nord în aceste momente tragice”, transmite Ilie Bolojan după ce mai mulți tineri au pierit într-un incendiu izbucnit într-un club

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu transmite condoleanțe în urma ”tragicului incendiu” dintr-un club din Macedonia de Nord: Suntem pregătiți să oferim sprijin în aceste momente dificile

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Italia nu intenționează să trimită soldați în Ucraina, declară premierul Giorgia Meloni

U.E.7 hours ago

Zeci de mii de persoane au protestat la Budapesta împotriva lui Viktor Orban, în timp ce premierul a promis reprimarea ”armatei din umbră” a oponenților politici

RUSIA8 hours ago

Secretarul de stat american și ministrul rus de externe au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina

EVENIMENTE21 hours ago

“EuRo Manifest”: Peste 10.000 de români au manifestat pașnic în Piața Victoriei, formând o inimă care bate pentru Europa pe acordurile imnului UE

MAREA BRITANIE23 hours ago

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

MAREA BRITANIE23 hours ago

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

INTERNAȚIONAL3 days ago

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

COMUNICATE DE PRESĂ5 days ago

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 week ago

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

NATO1 week ago

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Ilie Bolojan: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe; România va participa la reuniunea șefilor apărării de la Paris

Trending