România a primit de la Comisia Europeană aproximativ 1,3 miliarde de euro, pentru țintele și jaloanele din cererea de plată nr. 3 din PNRR care au fost îndeplinite integral, din valoarea menționată suma de 622 milioane de euro fiind aferentă componentei de grant, iar 657 milioane de euro componentei de împrumut, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 milioane euro (814 milioane euro – grant și 55 milioane euro – împrumut), până la îndeplinirea tuturor jaloanelor. În continuare, România are la dispoziție un termen un termen de șase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025, pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată nr. 3.

Potrivit MIPE, această etapă procedurală suspendare parțială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3. Sumele suspendate rămân în continuare alocate României și vor fi încasate după ce toate cerințele vor fi îndeplinite.

Valoarea netă a cererii de plată nr. 3 este de 2,02 miliarde de euro (în urma deducerii prefinanțării deja încasate de țara noastră).

“Încasarea sumei de 1,3 miliarde de euro reprezintă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3. Actualul Guvern este în continuare concentrat pentru a soluționa și a debloca integral cererea de plată nr. 3. În paralel, renegociem PNRR pentru a putea înlocui investițiile care au un ritm de implementare încetinit cu altele, finanțate din bugetul de stat sau din programe naționale. Această renegociere vizează în primul rând protejarea intereselor noastre financiare: atragerea unei sume cât mai mari din PNRR și evitarea eventualelor penalități pentru neimplementarea investițiilor sumate prin PNRR”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Ce vizează jaloanele îndeplinite parțial:

• operaționalizarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP);
• desemnarea administratorilor în companiile din energie;
• modificarea legislației privind pensiile speciale pentru magistrați.

10,74 miliarde euro, suma încasată din fondurile PNRR

Suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 miliarde euro. Anterior, România a încasat o sumă de 9,44 miliarde euro, reprezentând: 3,79 miliarde euro – prefinanțare, 0,29 miliarde euro – prefinanțare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 miliarde euro – cererea de plată nr. 1 și 2,80 miliarde euro – cererea de plată nr. 2.

Suma alocată României România pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene coordonează tehnic la nivel național implementarea PNRR. Țintele și jaloanele asumate de România în cadrul PNRR trebuie implementate de 20 de coordonatori de reforme și de investiții: ministerele și alte autorități publice centrale.

Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a anunțat miercuri că propunerea sa privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial, evidențiind că există soluții concrete atât pentru a finaliza proiectele, cât și pentru a salva miliarde de euro. 

„Comisia Europeană a prezentat astăzi o serie de comunicări și recomandări privind deficitul bugetar și implementarea PNRR-urilor. Avem și vești bune, dar și provocări serioase pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze urgent: Simplificarea și prelungirea procedurii de modificare a PNRR-urilor pentru o implementare mai rapidă a fost una dintre solicitările noastre”, a scris Negrescu, pe Facebook.

Acesta a subliniat că Executivul european nu a propus suspendarea fondurilor pentru România și că țara noastră beneficiază de un termen suplimentar de câteva luni pentru a prezenta un plan credibil de reducere a deficitului excesiv.

„Exact cum s-a întâmplat și anul trecut, când, în ciuda scepticismului, am reușit renegocierea traiectoriei bugetare. În urma demersurilor susținute inclusiv în Parlamentul European, Comisia a adoptat reglementări simplificate pentru politica de coeziune. Acestea permit o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, inclusiv în cazurile de urgență precum Salina Praid sau pentru investiții în apărare și opțiunea folosirii lor pentru finalizarea PNRR-urilor”, a detaliat deputatul european.

Victor Negrescu a explicat că solicitarea de prelungire a termenului de implementare a PNRR, susținută în raportul pe care l-a coordonat în Parlamentul European, a fost acceptată parțial.

„Comisia Europeană propune o primă prelungire tehnică, permițând depunerea cererilor de plată până la finalul lunii septembrie 2026 și decontarea facturilor până la finalul anului. Este o măsură esențială pentru toată Europa mai ales că până la sfârșitul lunii mai 2025, plățile ajunseseră doar la 49% din total. Doar 31% din totalul țintelor și jaloanelor au fost evaluate de Comisie ca fiind îndeplinite. La sesiunea plenară din iunie urmează votul din plen privind raportul Parlamentului European și o conferință de presă cu conducerea legislativului european. Punem presiune”, a adăugat europarlamentarul

De asemenea, vicepreședintele Parlamentului European a menționat că 16 state membre vor putea crește temporar deficitul bugetar pentru a investi în domeniul apărării.

„Așa cum am anunțat și am fost chiar citat la conferința de presă de la Cotroceni, România nu se numără printre ele. Din nou, am informat corect. Toate aceste evoluții confirmă nevoia unei abordări profesioniste și strategice în relația cu instituțiile europene. România nu-și poate permite amatorism și întârziere. Este momentul unei resetări rapide și lucide a felului în care ne raportăm la Europa”, a concluzionat Victor Negrescu.

Citiți și Comisia Europeană: România nu a luat măsuri suficiente pentru reducerea deficitului bugetar excesiv și riscă măsuri disciplinare dure, inclusiv suspendarea fondurilor europene

Comisia Europeană a constatat oficial că România nu a întreprins acțiuni eficiente pentru corectarea deficitului bugetar excesiv, în ciuda recomandărilor explicite formulate de Consiliul UE în ianuarie 2025. Anunțul vine în cadrul Pachetului de primăvară al Semestrului European, publicat marți, 4 iunie 2025, și poate atrage consecințe suplimentare din partea Bruxelles-ului, în lipsa unei corectări rapide a derapajelor bugetare.

În recomandarea de decizie adresată Consiliului, Comisia arată că România nu a respectat jaloanele asumate prin planul fiscal-structural pe termen mediu, iar devierile bugetare sunt semnificative. Potrivit documentului, „cheltuielile nete au crescut cu 19,9% în 2024, iar prognoza pentru 2025 indică o creștere de 5,4% – peste limita de 5,1% recomandată de Consiliu”. Mai mult, creșterea cumulată a cheltuielilor pentru 2024-2025 este estimată la 26,4%, cu 6,2 puncte procentuale peste plafonul stabilit (20,2%).

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat, marți, lansarea unui apel de proiecte în valoare de până la 56 milioane de euro din fonduri europene pentru dezvoltarea capacităților de producție a energiei termice din apă geotermală, o oportunitate considerată „rară” în contextul tranziției energetice.

„O oportunitate pe care n-o vom mai avea prea curând: am lansat un apel de proiecte de până la 56 milioane de euro pentru dezvoltarea capacităților de producție a energiei termice din apă geotermală”, a transmis ministrul într-un mesaj public.

Această linie de finanțare este destinată autorităților locale și oferă granturi de până la 8 milioane de euro pe proiect, cu o finanțare 100% nerambursabilă. Termenul limită pentru depunerea proiectelor este sfârșitul anului 2025.

Printre tipurile de investiții eligibile se numără:

• construirea, modernizarea și extinderea centralelor care produc energie termică din apă geotermală;
• rețelele care duc energia termică până la punctul de consum – adică până la clădirile publice”;
• forajele și echipamentele necesare pentru exploatarea și reinjectarea apelor geotermale, precum și instalațiile de schimb de căldură;
• utilajele și dotările tehnice necesare pentru producerea energiei termice din surse geotermale.

Boloș a punctat că modelul deja implementat la Oradea arată că astfel de proiecte sunt viabile și benefice. „La Oradea, Florin Birta a inaugurat prima stație geotermală din România destinată exclusiv consumului public – o investiție realizată cu fonduri europene, care furnizează deja căldură pentru spitale, școli și clădiri publice.”

Ministrul a subliniat și impactul strategic al acestor investiții în reducerea dependenței energetice: „România are un potențial geotermal uriaș, iar dependența de gaz poate fi redusă, dacă oferim primăriilor instrumentele corecte.”

Încurajând administrațiile locale să profite de acest apel, Marcel Boloș a încheiat cu un mesaj mobilizator: „Modelul de la Oradea ne arată că se poate. Cine are viziune și proiecte mature poate începe transformarea.”