Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul Marcel Boloș: România face pași importanți în descentralizarea și debirocratizarea administrării fondurilor aferente politicii de coeziune

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș și secretarul de stat Carmen Moraru au efectuat, în perioada 1-2 iunie, o vizită de lucru la Luxemburg. În cadrul vizitei, au participat la reuniunea „Consiliului Afaceri Generale – format coeziune” și au avut discuții cu reprezentanții Băncii Europene pentru Investiții (BEI), pe tema implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se arată în comunicatul oficial al MIPE.

De asemenea, oficialii au participat la o întâlnire de coordonare a Grupului de lucru extins al formatului Visegrád (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Croația, Letonia, Estonia și Lituania) unde au fost agreate o serie de măsuri reunite într-o inițiativă politică (Joint Statement), însoțită de o anexă tehnică, vizând extinderea pachetului de măsuri de flexibilizare a Politicii de Coeziune, dar și mobilizarea suplimentară de fonduri din partea Comisiei Europene, în contextul provocărilor generate de criza refugiaților din Ucraina, precum și o serie de reuniunii bilaterale cu delegațiile Poloniei, Portugaliei și Finlandei.

Perspectivele Uniunii post-pandemice

În cadrul reuniunii „Consiliului Afaceri Generale – format coeziune” a fost dezbătut cel de al 8-lea Raport privind Coeziunea și au fost aprobate Concluziile Consiliului privind „Coeziunea în Europa în perspectiva anului 2050”, validate la nivelul COREPER – Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană din data de 18 mai 2022. Cel de al 8-lea Raport privind Coeziunea prezintă o primă imagine a impactului pandemiei COVID-19 la nivel regional. Mai mult, arată atât tendințe pozitive, cât și negative la nivelul regiunilor UE, orașelor și zonelor rurale.

Raportul evaluează coeziunea economică, socială și teritorială în UE. Arată că regiunile mai puțin dezvoltate au ajuns din urmă, dar că multe regiuni în tranziție au rămas blocate într-o capcană a dezvoltării. În plus, decalajul tot mai mare în materie de inovare va face mai dificilă recuperarea din urmă a ambelor tipuri de regiuni.

Solicitarea flexibilizării condițiilor de utilizare a fondurilor europene, pe masa Comisiei

„Prin înființarea a 8 programe și autorități de management regionale, România face pași importanți în descentralizarea și debirocratizarea administrării fondurilor aferente politicii de coeziune a UE pentru perioada 2021-2027. Dincolo de avantajele indiscutabile oferite de faptul că administrațiile locale își pot lua de acum soarta în mâini, cum se spune, pentru investiții specifice, provocarea va fi de a alinia strategiile regionale și teritoriale cu cerințele specifice din regulamentele europene. Concluziile Consiliului privind raportul de coeziune demonstrează clar că o abordare unică nu este cea mai eficientă cale de urmat pentru ca banii europeni să producă efectul așteptat în îmbunătățirea vieții fiecărui român”, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Reprezentanții Comisiei Europene au punctat că nu există un conflict între obiectivele europene și prioritățile regionale, dar este nevoie de flexibilitate mai mare în implementarea instrumentelor existente pentru a putea răspunde specificităților regionale și locale. Comisarul European pentru Politica Regională, Elisa Ferreira a anunțat că în următoarea perioadă CE va veni cu un pachet de măsuri care să permită transferul alocărilor între prioritățile de investiții, precum și posibilitatea fazării proiectelor de peste 2 milioane de euro, astfel încât proiectele să poată fi continuate în exercițiul financiar 2021-2027, dar ca banii alocați acestei perioade de programare să poată fi utilizați pentru acele priorități de investiții unde există un portofoliu matur de proiecte la nivelul programelor operaționale. 

„În România nu poate fi promovată eficient competitivitatea așteptată la nivel european fără a dezvolta întâi o infrastructură de bază. Investițiile concomitente și complementare finanțate din Politica de Coeziune 2021-2027 și din PNRR reprezintă șansa noastră istorică pe care nu trebuie să o ratăm cu niciun preț!”, a completat ministrul Marcel Boloș.

BEI, gata să ofere sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de irigații

Tot la Luxemburg, în cadrul unei întrevederi cu oficialii BEI, s-a prezentat posibilitatea cofinanțării proiectelor din domeniul infrastructurii de transport și sănătate aferente Planului Național de Redresare și Reziliență, astfel încât proiectele să poată fi implementate în termenele asumate. În acest sens a fost agreată continuarea la nivel tehnic a discuțiilor în următoarele săptămâni pentru a stabili exact portofoliul de proiecte pentru care BEI va putea oferi sprijin în vederea asigurării necesarului de finanțare care se adaugă alocărilor din cadrul PNRR.

Nu în ultimul rând, BEI și-a arătat deschiderea pentru a asigura expertiza tehnică pentru planul de investiții ce vizează dezvoltarea infrastructurii de irigații și de utilizare eficientă a apei pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Discuțiile au vizat și o serie de detalii pentru a pune la punct implementarea Fondului de fonduri din cadrul PNRR. Reamintim că BEI va gestiona fonduri în valoare de 300 milioane euro pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

MAE declară ca persona non grata pe teritoriul României un reprezentant al Ambasadei Federației Ruse

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe informează că autoritățile române au decis declararea ca persona non grata pe teritoriul României a unui reprezentant al Ambasadei Federației Ruse la București, care a fost informată cu privire la decizia sus-menționată din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Decizia a fost luată avându-se în vedere incompatibilitatea activităților reprezentantului în cauză cu prevederile Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961.

Reprezentantul Ambasadei a părăsit teritoriul României în cursul acestei săptămâni.

Continue Reading

ROMÂNIA

Schemă de ajutor de stat de 200 milioane de euro pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor și fabricarea uleiurilor, lansată în dezbatere publică

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a postat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de procesare a cerealelor și fabricarea uleiurilor, se arată într-un comunicat.

„Venim în sprijinul producției românești prin acordarea unui suport financiar de maximum 500.000 euro per întreprindere, pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor și fabricarea uleiurilor. Suma totală pe care o alocăm este de 200 milioane de euro, sub formă de granturi, pentru procesarea produselor, valorificarea superioară a acestora și asigurarea stocurilor necesare prelucrării”, a declarat ministrul Petre Daea.

Măsura prevăzută de acest act normativ este parte a răspunsului guvernamental la dificultățile înregistrate de procesatorii din industria alimentară ca urmare a declanșării războiului din Ucraina.

Proiectul de act normativ poate fi consultat accesând acest link https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html, iar toți cei interesați pot transmite propuneri/sugestii/observații în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.

Continue Reading

ROMÂNIA

BNR: Rata anuală a inflației este așteptată să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 august 2022, informează Agerpres.

„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că cele mai recente evaluări relevă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III 2022 şi a descreşterii ei treptate ulterior, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă ulterior, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului ţintei şi peste valoarea de 12,5 la sută din prognoza precedentă – dar coborârea ei la finele orizontului prognozei la 2,3 la sută, uşor sub punctul central al ţintei”, se arată în documentul publicat vineri.

Potrivit BNR, s-a observat că perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei şi a inversării ulterioare a traiectoriei acesteia are ca resorturi majore atenuarea efectelor directe şi indirecte ale şocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în martie 2023 – precum şi manifestarea efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate din a doua parte a anului 2021 de preţurile energiei, combustibililor şi alimentelor procesate, alături de influenţele venite din probabila ajustare descendentă a cotaţiilor unor mărfuri, pe fondul detensionării pieţelor en-gros.

Traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei este însă revizuită moderat în sens ascendent, în principal ca urmare a dinamicilor relativ mai ridicate anticipate a fi consemnate de preţurile combustibililor, energiei şi alimentelor procesate, sub impactul majorării peste aşteptări a cotaţiilor internaţionale în perioada recentă, au remarcat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a sesizat că efectele inflaţioniste puternice ale cotaţiilor produselor energetice se vor evidenţia pregnant odată cu sistarea schemelor de plafonare a preţurilor în luna aprilie 2023, când acestea vor provoca o inversare temporară a descreşterii ratei anuale a inflaţiei, care se va relua însă ulterior şi se va accentua la mijlocul anului viitor, iar apoi în aprilie 2024.

Conform BNR, s-a convenit, totodată, că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili continuă să fie grevat de incertitudini însemnate, şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe orizontul apropiat de timp, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate – cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor mărfurilor energetice şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare -, dar şi pe fondul secetei prelungite pe plan intern şi în alte state europene.

Incertitudini sunt asociate totuşi duratei schemelor de sprijin, care ar putea fi mărită în raport cu reglementările în vigoare, au susţinut unii membri ai Consiliului.

Presiunile factorilor fundamentali îşi vor epuiza însă relativ alert caracterul inflaţionist modest şi vor deveni dezinflaţioniste începând cu trimestrul III 2023, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva încetinirii considerabile a creşterii economice în a doua parte a anului curent şi ceva mai moderate în 2023, inclusiv în raport cu previziunile precedente, ce face probabilă restrângerea rapidă a excedentului de cerere agregată şi închiderea lui la mijlocul anului viitor – în devans cu câteva trimestre faţă de proiecţia anterioară -, urmată de adâncirea treptată a gap-ului PIB în teritoriul negativ.

În perspectivă apropiată, dinamica inflaţiei de bază va rămâne totuşi afectată de efectele inflaţioniste ale şocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, îndeosebi de cele decurgând din creşterea cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, care vor continua sa fie potenţate de cotele crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de ponderea însemnată a alimentelor procesate şi a importurilor în coşul inflaţiei de bază.

În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la finele anului curent, dar într-un ritm mult încetinit, urcând la 11,4% în decembrie 2022, foarte uşor peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă doar ceva mai lentă decât în prognoza precedentă, şi să coboare la finele orizontului proiecţiei la 3,8%, sub valoarea de 4,2% anticipată în luna mai.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending