Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul Mediului, Costel Alexe, anunță o investiție de 3,17 milioane de euro pentru extinderea Rețelei de Monitorizare a Calității Aerului: Suntem prima autoritate de mediu din Europa care va avea o reţea proprie de senzori în administrarea sa

Published

on

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a anunțat marți că Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) va fi extinsă cu 60 de stații de monitorizare noi, investiția în acest proiect fiind de 3,17 milioane de euro, potrivit Agerpres.

Pregătim, şi va fi urcată în această săptămână, licitaţia pentru extinderea Reţelei de Monitorizare a Calităţii Aerului cu peste 60 de staţii noi care să măsoare aerul din toată ţara. După cum bine ştiţi, Reţeaua are în acest moment 148 de staţii în funcţiune la nivel naţional. Prin extinderea ei vom creşte punctele de măsurare a poluanţilor din aer cu 40%, ajungând astfel la 208 staţii de măsurare a calităţii aerului la nivel naţional. Întreaga investiţie pe care o face ministerul în această modernizare a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului este de 3,17 milioane de euro, din care 2,17 milioane de euro sunt bani de la Administraţia Fondului pentru Mediu, iar un milion de euro bani ce vin din fonduri europene, prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), mai exact 5 milioane de lei”, a precizat Alexe.

Conform acestuia, în cursul acestei săptămâni va mai fi lansată și licitația pentru dezvoltarea unei rețele formate din 50 de senzori de măsurare a calității aerului.

În același timp, oficialul român a precizat că ”suntem prima autoritate de mediu din Europa care va avea o rețea proprie de senzori în administrarea sa”.

”Vom lansa în această săptămână licitaţia şi pentru a dezvolta o reţea de 50 de senzori de măsurare calităţii aerului. După cum bine ştiţi, sunt cred că şi ministrul care s-a întâlnit de cele mai multe ori cu reprezentanţii reţelelor independente de senzori privind măsurarea calităţii aerului. Am avut şi avem în continuare acest grup de lucru, pentru că vrem să avem o colaborare cât mai bună şi să creionăm împreună aceşti indicatori pe care ar trebui să-i respecte amplasarea senzorilor, să vedem exact ce putem face împreună pentru a aduce plus valoare proiectelor privind calitatea aerului pe care administraţiile publice locale ar trebui să le realizeze. Suntem prima autoritate de mediu din Europa care va avea o reţea proprie de senzori în administrarea sa. Vrem să facem acest lucru pentru că o observăm şi la nivel naţional, şi la nivelul oraşelor mari din ţara noastră, că se dezvoltă aceste reţele independente de senzori. Vrem să facem acest lucru tocmai pentru a veni în sprijinul lor, astfel încât şi ei să-şi calibreze reţelele în funcţie de staţiile noastre de măsurare a calităţii aerului, singurele acreditate şi omologate de Comisia Europeană şi care furnizează date către Comisia Europeană în baza cărora se fac statisticile la nivel naţional”, a menționat ministrul Mediului.

Acesta a explicat că staţiile care vor completa Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului vor fi de două tipuri, respectiv: 30 de staţii analizoare care măsoară strict PM10 şi PM 2,5, şi care oferă informaţii despre concentraţii în timp real pentru fiecare oră în parte, precum şi 30 de staţii care vor fi prelevatoare.

Amintim că România a fost condamnată la finalul lunii aprilie de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru ”nerespectarea sistematică și persistență” a limitei pentru particula PM10 în București.

În luna ianuarie, ministrul Mediului, Costel Alexe, avertiza că România riscă să plătească amenzi între 100.000 și 400.000 din cauza poluării din București, în procedura de infringement pe mediu a Comisiei Europene.

Avertismentul acestuia a fost urmat, în luna februarie, de solicitatea Comisiei Europeane înaintate României, Greciei și Maltei de a-și adopta primele programe naționale de control al poluării atmosferice și să le comunice Comisiei, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici. 

În temeiul acestei directive, statele membre sunt obligate să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programele lor respective, pentru a-și limita emisiile anuale. Directiva urmărește atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Potrivit primului raport al Comisiei Europene de evaluare a punere în aplicare a Directivei privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor (Directiva NEC), România și Grecia sunt singurele țări care nu au prezentat încă un draft sau o variantă finală a programului național de control al poluării atmosferice. În urma sesizării din luna februarie, Malta a prezentat în cele din urmă, în luna martie, acest program. 

În același timp, Executivul european a semnalat că 18 state membre, printre care și România, au încălcat principiul transparenței,unul dintre cele cinci principii privind prognozele naționale de emisii, care, potrivit Directivei privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor (Directiva NEC), trebuie să fie ”transparente, coerente, comparabile, complete și exacte, iar informațiile raportate includ cel puțin următoarele: identificarea clară a politicilor și a măsurilor adoptate și planificate incluse în estimările respective;după caz, rezultatele analizei de sensibilitate efectuate pentru estimări; descrierea metodologiilor, a modelelor, a ipotezelor de bază și a parametrilor principali de intrare și de ieșire”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

POLITICĂ

Ministrul finanțelor: România are cea mai mică creștere a deficitului bugetar din UE față de estimarea inițială

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari la buget pentru toate ţările, dar România a înregistrat cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială, potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.

“Am promis o politică fiscală prudentă, responsabilă şi neinflaţionistă pe termen lung. Am reuşit până acum. Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari de la buget pentru toate ţările. Toate deficitele bugetare au explodat. Totuşi, România are cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială”, a scris Cîţu, duminică, pe pagina sa de Facebook.

 

Creșterea deficitelor bugetare la nivelul întregii Uniuni Europene a fost generată de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar și de suspendarea prevederilor Pactului de stabilitate și creștere, Comisia Europeană permițând statelor membre să sporească cheltuielile publice indiferent de nivelul deficitului bugetar pentru a putea face față crizei. Cu toate acestea, executivul european a avertizat că prevederile Pactului vor fi reintroduse.

Potrivit lui Florin Cîțu, beneficiile pentru toţi românii ale politicii fiscale prudente implementate sunt: cel mai mic necesar al împrumuturilor pentru a acoperi deficitul bugetar (Polonia de exemplu trebuie să împrumute în plus în 2020 9,3% din PIB), spaţiu de manevră mai mare în 2021 dacă această criză economică şi de sănătate se prelungeşte, presiunea mai mică pe dobânzile şi veniturile bugetare viitoare (presiune mai mică asupra finanţelor generaţiilor viitoare), presiune redusă pe creşterea preţurilor în viitor şi efect redus al eliminării sectorului privat prin intervenţia prea mare a statului în economie.

“Economia liberală se dezvoltă cu un sector privat puternic şi majoritar în economie. Dar cel mai important lucru este să reuşim, cu un efort bugetar mult mai mic decât restul ţărilor din UE, revenirea economică din trimestrul III şi evitarea recesiunii tehnice. A fost obiectivul meu din primul moment şi vă spun că reuşim”, a precizat ministrul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, informează Agerpres.

“Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, se precizează în raportul MFP privind execuţia bugetară.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de Stat al SUA nominalizează România între țările care au decis să permită numai furnizori de încredere pentru tehnologia 5G

Published

on

© US State Department/ Flickr

Țările lumii trebuie să poată avea încredere că echipamentele și software-ul furnizate de tehnologia 5G nu le vor amenința securitatea națională, securitatea economică sau proprietatea intelectuală, a afirmat secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, într-un articol publicat pe pagina Departamentului de Stat și în care șeful diplomației americane laudă aliați precum România pentru faptul că vor permite doar furnizorilor de încredere să construiască rețelele 5G.

Multe țări optează să permită accesul numai al furnizorilor de încredere în rețelele lor 5G. Exemplele includ Regatul Unit, Cehia, Polonia, Suedia, Estonia, România, Danemarca și Letonia. Grecia a fost de acord să utilizeze Ericsson, în loc de Huawei, pentru a-și dezvolta infrastructura 5G“, a spus Pompeo, înaintea unui turneu european care include Cehia, Slovenia, Austria și Polonia.

Șeful diplomației americane a făcut aceste precizări în contextul în care SUA promovează inițiativa “Clean Network”, program al administrației Trump menit să protejeze securitatea națiunii americane și informațiile sensibile ale companiilor împotriva intruziunilor agresive ale unor actori cu influențe maligne precum Partidul Comunist Chinez.

În ce privește România, menționarea țării noastre vine în contextul în care anul trecut, cu ocazia unei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, Bucureștiul și Washington-ul au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G în care sunt afirmate principii potrivit cărora sistemele critice nu pot fi operate de firme care nu sunt de încredere. 

De asemenea, poziția României în ce privește tehnologia 5G a fost apreciată de Mike Pompeo și în luna iunie, în cadrul unei reuniuni informale cu miniștrii de externe din țările UE. Mai mult, Statele Unite au arătat că îș doresc ca statele UE să colaboreze cu furnizori de încredere precum Ericsson, Nokia sau Samsung în privința tehnologiei 5G.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a afirmat la 28 aprilie că România va lua o decizie la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind licitația pentru rețeaua 5G, însă o hotărâre ca avea drept “criteriu prevalent” aspectele de securitate națională, care este asigurată împreună cu SUA și NATO.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19 când acesta va fi disponibil

Published

on

© Comisia Europeană

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat sâmbătă, la Iaşi, că a solicitat Uniunii Europeană zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19, în momentul în care va fi disponibil.

Am făcut o solicitare de 10 milioane. Am vrut să asigurăm măcar pentru 50% din populaţie. Să vedem cât vom primi de la nivelul Uniunii Europene din această cantitate cerută“, a declarat ministrul Sănătăţii în cadrul unei conferinţe de presă, citat de Agerpres.

El a precizat că în primul rând vor fi vaccinaţi cei care fac parte din categoriile cele mai expuse.

“Acei lucrători care sunt personal medical, cei cu vârste extreme (copii şi bătrâni – n.r), cei care au comorbidităţi trebuie să beneficieze de acest vaccin”, a spus Nelu Tătaru.

Prin acelaşi mecanism şi premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat recent că a făcut deja o precomandă de 5 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19. Orban a explicat că această precomandă este un fel de asigurare că sistemul sanitar va reuşi să facă faţă mult mai bine unui al doilea val al pandemiei.

Comisia Europeană a încheiat luni, 3 august, discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19. Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending