Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Mediului prezintă la Bruxelles un plan de măsuri ferme de stopare a tăierilor ilegale de păduri din România, după ce Comisia Europeană a lansat procedura de infringement

Published

on

© Costel Alexe/ Facebook

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Alexe Costel, efectuează astăzi, 14 februarie, o vizită de lucru la Bruxelles, pentru a discuta cu Comisarul European pe Mediu, în privința tăierilor ilegale din pădurile României.

Această vizită survine după ce Comisia Europeană a lansat miercuri un avertisment dur României pentru tăierile ilegale de păduri și a dat autorităților de la București un termen de o lună pentru a lua măsuri de remediere a deficiențelor – primul pas în procedura de infringement.

Concret, ministrul Alexe Costel va prezenta un plan de măsuri în vederea stopării tăierilor ilegale din pădurile României, și anume: activarea Sistemul Informaţional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos și introducerea personalului silvic în Sistemul 112.

Citiți și: Comisia Europeană solicită României să pună capăt tăierilor ilegale de păduri: Bucureștiul are o lună la dispoziție pentru a lua măsurile necesare

”Comisia Europeană a aşteptat, practic, trei ani de zile ca tăierile ilegale din România să înceteze. Cred că Europei şi Comisiei Europene le-a păsat mai mult de pădurile României decât guvernelor anterioare”, a scris ministrul pe pagina oficială de Facebook.

Ministrul Alexe Costel anunță că ”după trei ani tergiversari și blocaje” Sistemul Informaţional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos – SUMAL va deveni operaţional.

De asemenea, ministrul susține că nicio guvernare anterioară nu a dorit să oprească cu adevărat aceste tăieri: ”Singura metodă pe care au aplicat-o în mod intenţionat cei care au condus Guvernul şi ministerul, anterior, a fost să amâne la nesfârşit implementarea unor soluţii care cu adevărat ar fi limitat şi stopat tăierile ilegale din România – şi mă refer la SUMAL şi la toate celelalte aplicaţii care ar fi trebuit să fie implementate cu prioritate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.”

Potrivit ministrului, sistemul va permite monitorizarea trasabilităţii transporturilor de materiale lemnoase prin intermediul GPS cu o periodicitate de până la 5 minute, accesul în timp real la evidenţa electronică a intrărilor şi ieşirilor materialelor lemnoase din depozite cu confirmări de primire online.

”Prin SUMAL scopul final este de a stopa cât mai mult transporturile de lemne cu acelaşi document sau cu încărcături mai mari în camioane decât cele specificate în documentele de însoţire a mărfii”, a mai menționat acesta.

Sistemul 112 cu personal silvic, o nouă măsură pentru a stopa tăierea ilegală a pădurilor.

”Cu implicarea STS,  luat decizia cu cei de la STS să introducem aici, în Ministerul, Mediului, Apelor şi Pădurilor, sistemul 112 cu personal silvic de specialitate care să ajute la o mai bună informare şi o conlucrare mai bună cu celelalte instituţii ale statului român, atunci când cetăţenii României semnalează astfel de ilegalităţi silvice. ”

Unul din cinci apeluri la 112 în care este semnalat un transport ilegal de lemne este confirmat, informează Alexe Costel.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: Comisia Europeană a contribuit în mod adecvat la securitatea nucleară în UE, dar sunt necesare actualizări

Published

on

Foto: wikipedia

Conform unui nou raport al Curții de Conturi Europene, Comisia Europeană și-a îndeplinit responsabilitățile privind securitatea nucleră, dar mai este loc de o actualizare a cadrului legal și a orientărilor sale interne, se arată în concluziile raportului.

Securitatea nucleară este în general responsabilitatea statelor membre al Uniunii Europene care folosesc energia nucleară, dar Comisia Europeană are, de asemenea, responsabilități în domeniu.

De asemenea, Comisia supraveghează transpunerea acestor directive în legislația națională de către statele membre, lansând, dacă este necesar, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Totodată, ea examinează proiectele de investiții nucleare planificate ale statelor membre din punctul de vedere al compatibilității cu Tratatul Euratom.

Concret, Comisia Europeană are competența de a verifica funcționarea și eficiența instalațiilor utilizate de statele membre pentru monitorizarea nivelului de radioactivitate în atmosferă, ape și sol.

Mai mult, ea exploatează, administrează și dezvoltă Sistemul de schimb de informații în caz de urgență radiologică al Comunității Europene (ECURIE), creat în urma accidentului de la Cernobîl din 1986, cu scopul de a face schimb de informații în cazul unei urgențe nucleare. 

„În general, Comisia și-a îndeplinit responsabilitățile în materie de securitate nucleară”, a declarat domnul João Figueiredo, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. 

„Curtea recomandă însă actualizarea cadrului juridic, precum și a metodelor și procedurilor utilizate în prezent pentru a evalua transpunerea directivelor Euratom, pentru a emite avize cu privire la investițiile nucleare și pentru a verifica instalațiile de monitorizare a radioactivității”, se mai arată în comunicatul remis Calea Europeană.

La sfârșitul anului 2018, în Uniunea Europeană (UE) existau în total 126 de reactoare nucleare exploatate de 14 state membre. Franța are cele mai multe centrale nuclare, și anume, 58.

 Numărul de reactoare existente la 31 decembrie 2018, 4 în construcție

© Printscreen raport pag.6

Aproximativ 25 % din energia electrică produsă în UE în 2017 a fost generată de centrale nucleare. Producția de energie electrică provenită de la centrale nucleare a scăzut cu circa 18 % între 2004 și 2017.


UE definește securitatea nucleară ca fiind realizarea condițiilor corespunzătoare, a măsurilor menite să prevină accidentele sau să diminueze consecințele accidentelor, având drept rezultat protecția lucrătorilor și a populației contra pericolelor care sunt asociate radiațiilor ionizante provenite de la instalațiile nucleare.

Deținătorii de autorizație pentru instalații nucleare (operatorii) sunt cei cărora le revine în primă instanță răspunderea pentru securitatea instalațiilor pe care le operează, sub supravegherea autorităților naționale de reglementare.

În cadrul UE, utilizarea pașnică a energiei nucleare este reglementată de Tratatul Euratom din 1957, care a instituit Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și care constituie cadrul juridic pentru competențele și activitățile acesteia.

Recentele directive Euratom stabilesc cerințele referitoare la securitatea nucleară, la deșeurile radioactive și la combustibilul uzat, precum și normele de securitate de bază.

Curtea a evaluat modul în care Comisia a monitorizat transpunerea directivelor Euratom în legislația statelor membre. Ea a analizat mecanismele existente pentru notificarea rapidă și pentru schimbul rapid de informații în eventualitatea unei situații de urgență radiologică, mecanisme în cadrul cărora rolul Comisiei este unul limitat la administrarea sistemului aferent.

În final, Curtea a examinat două activități pentru care rolul Comisiei derivă din Tratatul Euratom: formularea avizelor cu privire la proiectele de investiții nucleare și dreptul de a verifica funcționarea și eficiența instalațiilor utilizate de statele membre pentru monitorizarea permanentă a nivelului de radioactivitate.

Curtea concluzionează că, per ansamblu, Comisia a contribuit în mod adecvat la securitatea nucleară în UE, însă aceasta ar trebui să actualizeze cadrul juridic și orientările sale interne.

Întreg raportul, aici.

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Economia europeană va continua să urmeze o traiectorie de creștere constantă și moderată

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Comisia Europeană a publicat astăzi „Previziunile economice din iarna anului 2020”, previziuni care arată că zona euro s-a bucurat până acum de cea mai lungă perioadă de creștere neîntreruptă de la introducerea monedei euro în 1999.

Potrivit forțelor compensatorii, economia europeană va continua să urmeze o traiectorie de creștere constantă și moderată.

Conform previziunilor, creșterea produsului intern brut (PIB) al zonei euro va rămâne stabilă la valoarea de 1,2 % în 2020 și în 2021.

Pentru UE în ansamblu se estimează o ușoară încetinire a creșterii la 1,4 % în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5 % în 2019, se mai arată în comunicat.

© European Commission

Economia europeană rămâne pe o traiectorie constantă

„În pofida unui mediu plin de provocări, economia europeană rămâne pe o traiectorie constantă, cu o creștere constantă a numărului locurilor de muncă și a salariilor”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

De asemenea, comisarul european subliniază că ”țările cu o datorie publică mare ar trebui să își crească nivelul de protecție prin aplicarea unor politici fiscale prudente.”

Reaminitm că România va intra în procedura de deficit excesiv: ”Acest lucru nu poate fi evitat şi cel mai devreme se poate întâmpla în martie”, a declarat ministrul Florian Câțu.

În acest context, premierul demis, Ludovic Orban, afirmă că România nu are de suferit, dacă autoritățile române vor prezente Comisiei Europene un plan de reducere a deficitiului.

Vești bune în materie de muncă

Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, a declarat că „perspectiva economiei europene pentru următorii doi ani este o creștere moderată, dar stabilă. Ea va extinde cea mai lungă perioadă de expansiune economică de la lansarea monedei euro în 1999, ceea ce înseamnă vești bune în materie de locuri de muncă.”

 Mediul extern continuă să conțină provocări

În ciuda faptului că există semne încurajatoare de stabilizare, precum consum privat și investiții în infrastructură, acești factori par a fi insuficienți pentru a plasa viteza creșterii pe o treaptă superioară.

Previziunea vizând inflația (indicele armonizat al prețurilor de consum) în zona euro a crescut la 1,3 % în 2020 și la 1,4 % în 2021, ceea ce reprezintă o creștere cu 0,1 puncte procentuale pentru cei doi ani față de previziunile economice din toamna anului 2019.

Această evoluție reflectă unele seme încurajatoare ale faptului că salariile mai mari s-ar putea reflecta în prețurile produselor de bază și precum și în estimări ușor mai mari în ceea ce privește prețul petrolului.

În UE, previziunea vizând inflația în 2020 a crescut, de asemenea, cu 0,1 puncte procentuale, ajungând la 1,5 %.

Previziunea pentru 2021 rămâne neschimbată, situându-se la valoarea de 1,6 %.

Epidemia cu coronavirusul „2019-nCoV” reprezintă un risc de evoluție descendentă

Epidemia care are implicații pentru sănătatea publică, pentru activitatea economică și pentru comerț, în special în China, este un nou risc de evoluție descendentă.

Ipoteza de bază este că epidemia va atinge culmea ei în primul trimestru, cu efecte de propagare la nivel mondial relativ limitate.

”Totuși, cu cât durează mai mult, cu atât este mai mare posibilitatea unor efecte de domino asupra optimismului economic și a condițiilor de finanțare globală”, informează Comisia Europeană.

Riscurile legate de schimbările climatice

Riscurile legate de schimbările climatice, deși în principal cu efecte pe termen lung, nu pot fi excluse pe termen scurt.

În ceea ce privește tendințele pozitive, este posibil ca economia europeană să beneficieze de pe urma unor politici fiscale mai expansioniste și mai favorabile creșterii economice și să se bucure de efecte pozitive determinate de condițiile mai ușoare de finanțare din unele state membre din zona euro.

În ceea ce privește Regatul Unit, s-a folosit o ipoteză pur tehnică

Având în vedere că relațiile viitoare dintre UE și Regatul Unit nu sunt încă clare, previziunile pentru 2021 se bazează pe o ipoteză pur tehnică de menținere a situației actuale în ceea ce privește relațiile lor comerciale.

Ea este utilizată doar în scop de prognozare și nu reflectă nicio anticipare sau previziune a rezultatelor negocierilor dintre UE și Regatul Unit cu privire la relațiile lor viitoare.

Context

Prezentele previziuni se bazează pe un set de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, la ratele dobânzilor și la prețurile produselor de bază, fiind întemeiate pe datele disponibile până la 29 ianuarie.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară).

Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Următoarele previziuni economice ale Comisiei Europene vor fi cele din primăvara anului 2020, care sunt programate a fi publicate în 7 mai 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending