Connect with us

NATO

Ministrul Mihai Fifor: Anul 2017 este anul modernizării Armatei României

Published

on

Într-un mesaj transmis cu prilejul sărbătoririi Zilei Statului Major al Apărării, ministrul Apărării Naționale (MApN), Mihai Fifor, a apreciat anul 2017 drept un an al modernizării Armatei României, care începe un amplu proces de înzestrare cu sisteme moderne de armament pentru toate categoriile de forțe.

Ministrul Apărării a transmis că Armata României reprezintă acum o construcție nouă și modernă, compatibilă cu armatele celorlalte state din NATO și Uniunea Europeană, iar asigurarea resurselor necesare va continua cu succes procesul de transformare a Armatei în toate sectoarele sale pentru a fi eficientă în fața crizelor și a operațiilor militare la care va lua parte.

Foto: MApN

Mesajul integral transmis de ministrul Apărării:

”Sunt deosebit de onorat să vă transmit salutul meu și al echipei de conducere a ministerului, dumneavoastră, profesioniștilor care faceți parte din organismul superior de concepție și comandă al Armatei României, Statul Major al Apărării.

Înființat ca structură de conducere a instrucției ostășești de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 din 12 noiembrie 1859, cu rol principal de uniformizare a armatelor celor două principate românești după unirea acestora, Statul Major al Apărării, indiferent de denumirea purtată, a fost unul dintre pilonii pe care s-a construit armata modernă din zilele noastre.

Cei care au făcut parte din această structură de elită a armatei au condus acțiunile militare ale ostașilor noștri în timp de război și au reformat și înzestrat organismul militar. Chiar și în acest moment, peste 900 de militari execută misiuni de luptă în diferite teatre de operații. Este o mare realizare pentru dumneavoastră, care, 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, conduceți, coordonați, monitorizați și sprijiniți activitatea acestor militari pentru a-și îndeplini ireproșabil misiunile și vă sunt recunoscător pentru acest lucru.

Anul 2017 este, în primul rând, anul modernizării Armatei României. Transformarea Statului Major General în Statul Major al Apărării, cu rol esențial în planificarea și conducerea operațiilor, demararea programelor esențiale de înzestrare și echiparea militarilor cu o nouă ținută combat sunt doar exemplele cele mai grăitoare ale acestui proces de reînnoire a organismului militar.

Totodată, vara anului 2017 a fost una fierbinte din punct de vedere al exercițiilor militare. Dacă ar fi să amintesc doar de Saber Guardian 2017, cel mai mare exercițiu din istoria României, cu o participare de peste 25.000 de militari din 22 de țări aliate și partenere, și Noble Jump 17, cel mai mare exercițiu NATO din anul acesta, cu o participare de peste 4.000 de militari aliați, ne arată intensitatea și complexitatea muncii dumneavoastre. Acestea se adaugă la cele peste 100 de exerciții multinaționale și 400 naționale. A fost un efort deosebit pe linia planificării și conducerii și dumneavoastră, cei care ați coordonat tot acest proces, meritați aprecierile noastre.

Toate aceste activități, pe lângă rolul de instruire, au arătat capacitatea de reacție și descurajare a țărilor aliate și partenere într-un scenariu de apărare colectivă și gradul ridicat de interoperabilitate al forțelor.

Doamnelor și domnilor,

Armata României începe un amplu proces de înzestrare cu sisteme moderne de armament pentru toate categoriile de forțe și se prezintă ca o structură modernă și adaptată provocărilor momentului, garantă a suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării.

România s-a angajat în cadrul Alianței să aloce două procente din PIB pentru apărare începând cu anul 2017, pentru o perioadă de minimum zece ani. Planul pentru înzestrarea Armatei Române pentru perioada 2017-2026 cuprinde opt programe esențiale și a fost dezvoltat în concordanță cu fondurile alocate.

Vom începe de anul acesta programul de modernizare a Armatei României, prin achiziția primului sistem Patriot și a primului lot de transportoare blindate 8X8. De asemenea, se află în diverse stadii de pregătire achiziția de elicoptere de transport de la IAR Ghimbav, în parteneriat cu Airbus, și a elicopterelor de transport și de atac de la Bell Helicopters, în cooperare tot cu IAR Ghimbav.

Este un efort financiar uriaș și cer tuturor celor implicați meticulozitate în respectarea legislației și a procedurilor aferente tuturor achizițiilor.

Din păcate, trăim într-un mediu de securitate volatil, care are o influență directă asupra domeniilor organismului militar, vizând în mod deosebit optimizarea managementului resurselor pentru apărare și aplicarea cu mai multă chibzuință a principiilor moderne de pregătire și instruire pentru a face față noilor provocări.

Armata României reprezintă acum o construcție nouă și modernă, compatibilă cu armatele celorlalte state din NATO și Uniunea Europeană.

Sunt multe de făcut în continuare pentru a fi eficienți în fața crizelor și a operațiilor militare la care vom lua parte și sunt convins că acum, când sunt asigurate resursele necesare, va continua cu succes procesul de transformare a Armatei în toate sectoarele sale.

De Ziua Statului Major al Apărării vă felicit pentru stăruința și abnegația cu care acționați pentru îndeplinirea misiunilor încredințate și vă urez succes în tot ceea ce întreprindeți pentru creșterea prestigiului corpului de elită din care faceți parte.

La mulți ani!

MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE

MIHAI FIFOR”

 

 

.

NATO

IMAGINEA ZILEI Unul din bombardierele americane trimise în Europa pentru a descuraja Rusia a fost alimentat în spațiul aerian al României

Published

on

© U.S. Air Forces in Europe and Air Forces Africa

Un bombardier B-52 al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite, capabil să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, a fost alimentat luni, 18 martie, în spațiul aerian al României, arată Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook în care face referire la misiunile bombardierelor B-52 în Europa.

Recent, SUA au trimis în Europa două bombardiere capabile să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, cele două aeronave de tip B-52 fiind staţionate la o bază a Forţelor Aeriene Regale din Marea Britanie, în ceea ce reprezintă primele măsuri strategice cu valențe nucleare de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

În aceeași zi în care a fost alimentat în România, bombardierul B-52 a efectuat misiuni în Marea Norvegiei, în Marea Baltică și în Marea Mediterană.

Considerată una dintre cele mai de temut arme, aeronava B-52 poate transporta până la 32 de tone de armament şi se află în serviciul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite de mai bine de 60 de ani.

 

Reamintim că, anul trecut, un bombardier B-52 a desfăşurat activităţi de antrenament în comun în spaţiul aerian al României, la Bazele aeriene Mihail Kogălniceanu şi Borcea, alături de Forţele Aeriene Române.

Acțiunea SUA de a trimite două astfel de bombardiere în Europa, în ceea ce reprezintă primele măsuri practice de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a fost urmată și de un anunț de la Moscova.

La cinci ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Rusia a decis să plaseze bombardierele strategice cu capacităţi nucleare Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca răspuns la sistemul anti-rachetă american din România, a scris Ria Novosti, luni.

Reamintim că Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATOcât și ministrul Teodor Meleșcanuau reacționat. Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române cu secretarul general al NATO și cu aliații.

România și NATO au criticat Rusia de o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8.

 

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: România, între două jumătăți. Aproape 50% au ”puțină și foarte puțină încredere” în Uniunea Europeană și NATO

Published

on

Peste 70% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în ceea ce reprezintă o creștere ușoară a percepției că țara merge într-o direcție greșită, relevă un sondaj INSCOP, realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer și remis CaleaEuropeană.ro, și care conține cifre și mai alarmante: aproape jumătate dintre cetățenii români au ”puțină și foarte puțină încredere” în NATO (46,4%) și în Uniunea Europeană (49,2). În schimb, apropierea de momentul alegerilor europarlamentare, dar și evenimente recente care au mediatizat puternic activitatea instituțiilor europene în România – preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene și suita de evenimente generată de acest eveniment excepțional, procedurile privind desemnarea viitorului procuror european -, par să fi favorizat semnificativ îmbunătățirea percepției asupra direcției în care merg lucrurile în Europa.

Comparativ cu sondajul de luna trecută al INSCOP, NATO și Uniunea Europeană au rămas pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu același capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%. Pe de altă parte, procentele arată o relativă similitudine în ceea ce privesc percepțiile negative, 46,4% dintre români precizând că au ”puțin și foarte puțină” încredere în NATO, și 49,2% au aceeași părere defavorabilă privind Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, datele colectate arată că din cei 49,9% dintre români care au încredere în NATO, 13% au răspuns ”foarte multă”, iar 36,9% ”multă. În ce privește cei 46,4% situați la polul opus referitor la nivelul de încredere în Alianța Nord-Atlantică, 30,7% au ”puțină” încredere și 15,7% au ”foarte puțină”.

În privința Uniunii Europene, 12,3% dintre respondenți au ”foarte multă” încredere și 35,5% au ”multă” încredere. La polul opus, 34% au ”puțină” încredere în UE și 15,2% au ”foarte puțină” încredere.

În sondajul INSCOP sunt incluse și alte două instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul European și Comisia Europeană, iar în privința acestora, procentul majoritar al celor care au ”puțină și foarte puțină încredere” este de 51,9% în cazul PE și 52,5% în cazul Comisiei.

Rezultatele sondajului INSCOP relevă o îngrijorare majoră în condițiile în care, între timp, o recentă măsurătoare sociologică realizată de IRES arată 48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România, în timp ce 50% dintre cetățeni nu au încredere în străinii care critică țara noastră.

Astfel, 72,8% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită. Un procent de 17,8% este de părere că direcția în care merge țara este bună, în timp ce 9,4% dintre respondenți nu știu sau aleg să nu răspundă.

Comparativ cu sondajul publicat luna trecută, a crescut ușor atât procentul respondenților care cred că țara merge într-o direcție greșită, cât și al celor care cred că țara merge într-o direcție bună. Față de 2017, procentul optimiștilor s-a înjumătățit. Astfel, de la 36,6% dintre români care erau de părere în iulie 2017 că România merge într-o direcție bună, mai împărtășeau această percepție doar 22,8% în noiembrie 2017, 19,9% în februarie 2018, 19,1% în octombrie 2018, 18,7% în noiembrie 2018 și 16,9% în ianuarie-februarie 2019.

Cei mai mulți respondenți (46,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 35,3% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 17,9%.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Risc de criză diplomatică între Germania și SUA: Vicepreședintele Bundestag-ului cere ca ambasadorul Statelor Unite să fie declarat imediat ”persona non grata”

Published

on

© Instagram/bundeskanzlerin

Vicepreședintele Bundestag-ului, Wolfgang Kubicki, a cerut ca marți ca ambasadorul SUA la Berlin să fie trimis acasă după ce acesta și-a permis să critice planul de cheltuieli al Germaniei pentru NATO, relatează Politico Europe.

Wolfgang Kubicki a declarat pentru AFP că ministrul german de Externe ”ar trebui să-l declare pe Richard Grenell persona non grata imediat”, menționează sursa citată, citând Der Spiegel.

Kubicki, care este și vicepreședintele Partidului Liber Democrat, a cerut înlăturarea diplomatului american după ce Grennell a criticat bugetul Germaniei stabilit de Ministerul Finanțelor și a declarat că este inacceptabil faptul că Germania este pe cale să nu-și îndeplinească angajamentele cu privire la finanțarea NATO.

Ambasada SUA de la Berlin a distribuit luni, contul său oficial de Twitter, un articol AFP în care Richard Grennell preciza că „reducerea angajamentelor sale deja inacceptabile privind pregătirea militară este un semnal îngrijorător pentru cei 28 aliați NATO ai Germaniei”.

Conform ultimului proiect de buget al Germaniei, cheltuielile pentru apărare vor fi de 1,37 % din PIB și vor scădea pe termen mediu. 

Criticile ambasadorului american apar și după ce secretarul general al NATO a publicat săptămâna trecută raportul de activitate al Alianței, iar Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3% din PIB pentru Apărare în 2018, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington.

Reamintim că, anul trecut, dezacordurile majore de la summitul NATO de la Bruxelles între Donald Trump și Angela Merkel au pornit de la criticile vehemente și repetate ale președintelui american pentru ca Berlinul să cheltuiască 2% din PIB pentru Apărare. 

În dese rânduri Germania a replicat, precizând că măsurarea contribuțiilor și responsabilităților în cadrul NATO nu este doar o chestiune de cifre, ci este relevată și prin angajamentul față de misiuni și implicare în inițiativele de descurajare ale Alianței.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending