Președintele Klaus Iohannis a promulgat luni Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Investițiile, reformele și creșterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021, astfel încât să fie respectate totodată principiile responsabilității fiscal-bugetare și al sustenabilității finanțelor publice. Ținta de deficit bugetar, de 7,16% din PIB, indică un efort considerabil de consolidare bugetară, care nu împovărează cetățeanul prin noi taxe și impozite. Astfel se creează premisele unei creșteri economico-sociale echilibrate și sustenabile.

“Bugetul pe anul 2021, axat preponderent pe investiții și pe accesarea fondurilor europene, va permite dezvoltarea României în sectoare esențiale, prea adesea ignorate în trecut. Sunt alocate sume semnificative pentru investiții în infrastructura de transport, spitale și școli, dar și pentru continuarea eforturilor de gestionare a campaniei de vaccinare, precum și a riscurilor asociate crizei sanitare și economice provocate de pandemia de COVID-19. Investițiile majore asigură susținerea mediului de afaceri, noi oportunități de dezvoltare și crearea de locuri de muncă mai bine plătite”, informează sursa citată.

Potrivit Administrației Prezidențiale, creșterea ponderii în PIB a veniturilor din fonduri europene echivalează cu un angajament ferm al Guvernului de a beneficia pe deplin de investițiile din fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență.

Totodată, obiectivul de eficientizare a cheltuirii banului public nu se poate realiza, pe termen mediu, fără o amplă reformă a cadrului fiscal-bugetar și a sistemului de administrare fiscală.

“Doar prin reforme autentice, care să genereze transparență și eficiență în sistemul administrativ, veniturile la bugetul de stat vor înregistra creșteri sustenabile, de care România are nevoie în anii următori”, conchide sursa citată.

Președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a trimis joi, 4 martie, o scrisoare către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, prin care atrage atenția asupra derapajelor nedemocratice ale actualului Guvern manifestate prin politizarea fondurilor publice, a finanțării europene și a funcțiilor publice din România, informează un comunicat PSD remis CaleaEuropeană.ro.

Scrisoarea poate fi consultată aici.

Necesitatea unei poziții publice din partea oficialilor europeni este justificată prin faptul că cetățenii români trebuie să se simtă protejați de Uniunea Europeană atunci când sunt comise abuzuri, iar guvernele încalcă principiile democratice ale statului de drept.

”Țara noastră alunecă spre o cale nedemocratică, iar în calitate de lider al opoziției din România am responsabilitatea de a face tot ce pot pentru a-i ajuta pe români și pentru a ne apăra valorile democratice europene”, se arată în scrisoarea trimisă de președintele Marcel Ciolacu, care a mai subliniat că PSD este deschis la discuții  constructive despre viitorul României pe calea europeană și democratică.

În sinteză, principalele puncte reclamate prin acest document arată că “pentru prima dată în istoria postdecembristă, partidele din Coaliție au aprobat un buget fără a accepta niciunul dintre amendamentele venite de la parlamentari·.

Potrivit scrisorii PSD, tot pentru prima dată în istorie, Guvernul a adăugat, total netransparent, o anexă la buget care cuprinde sume financiare alocate preferențial, după un algoritm politic, județelor și localităților care sunt conduse de reprezentanții partidelor care formează majoritatea. PNL a primit 52%, USR 35%, în timp ce UDMR 13% – o distribuție care se suprapune aproape perfect pe ponderea fiecărui partid în coaliție.

De asemenea liderul social-democrat atenționează și asupra politizării fondurilor UE, subliniind că în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență, Guvernul nu s-a angajat într-un dialog deschis cu Parlamentul, cu opoziția sau cu partenerii sociali.

În cadrul scrisorii, Marcel Ciolacu mai precizează că Guvernul se concentrează pe politizarea totală a sectorului public, referindu-se schimbarea a aproape 1000 de directori de școli într-o singură zi, politizarea prin OUG a prefecților și urmează politizarea secretarilor generali ai autorităților locale.

“În ultimele două zile, actualul prim-ministru și ministrul Justiției au criticat în mod deschis și public o decizie definitivă luată de o instanță de judecată. Premierul a amenințat public liderii sindicatelor și reprezentanții HoReCa pentru organizarea grevelor pașnice împotriva unora dintre deciziile luate fără nicio consultare cu aceștia”, conchide sursa citată.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că reanalizarea Legilor Justiţiei nu mai poate fi amânată, apreciind că este nevoie de dezbateri ample în Parlament pentru ca reglementarea activității justiției să fie în acord cu standardele unui stat european.

“În anul 2020, cetăţenii şi-au exprimat fără echivoc, prin vot, opţiunea pentru reforme şi consolidarea principiilor statului de drept. În acest context, reanalizarea Legilor Justiţiei nu mai poate fi amânată. Am încredere că în perioada următoare cadrul care reglementează activitatea Justiţiei din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european. Pentru aceasta sunt necesare dezbateri ample în Parlament, la care să participe nu doar reprezentanţii profesiilor implicate în actul de justiţie, ci şi reprezentanţi ai mediului universitar sau profesionişti din domeniul drepturilor omului”, a afirmat şeful statului, într-un discurs susținut la evenimentul de prezentare a raportului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de anul trecut.

Iohannis şi-a exprimat speranţa că vor fi corectate intervenţiile legislative “controversate” din ultimii ani.

“Îmi exprim speranţa că în urma acestui dialog vor fi corectate intervenţiile legislative controversate din ultimii ani şi vor fi adoptate soluţii adaptate noilor realităţi juridice şi sociale. Acest proces este şi ocazia de a valorifica recomandările organismelor europene şi de a pune în acord soluţiile legislative declarate neconstituţionale cu jurisprudenţa instanţei constituţionale”, a completat preşedintele.

“Corectarea legislației și asigurarea unui cadru predictibil de funcționare nu sunt singurele demersuri de care sistemul de justiție are nevoie. Echilibrarea repartizării resurselor umane și, implicit, a volumului de activitate, modernizarea infrastructurii instanțelor, crearea unei culturi a dialogului și a colaborării între actorii sistemului judiciar sunt doar câteva aspecte care necesită atenția factorilor decizionali”, a mai adăugat el.