Connect with us

POLITICĂ

Ministrul Nicolae Ciucă a discutat cu șefii comisiilor parlamentare de apărare despre revizuirea legislației privind securitatea națională

Published

on

© MApN

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, s-a întâlnit, miercuri, cu preşedinţii celor două Comisii ale Parlamentului pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, senatorul Nicoleta Pauliuc şi deputatul Constantin Şovăială, cu care a discutat despre evaluarea şi revizuirea cadrului legislativ din domeniul securităţii naţionale, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Agenda întâlnirii cu cei doi preşedinţi ai Comisiilor pentru apărare a cuprins discuţii despre iniţiativele legislative susţinute de MApN, care se află în dezbatere parlamentară, despre proiectele legislative pe care ministerul le are în pregătire, precum şi despre unele acţiuni de informare şi documentare la care ar putea participa membrii acestor două comisii. Ministrul Ciucă a solicitat sprijinul celor doi parlamentari pentru a institui un mecanism transparent de consultare pe domeniile care ţin de apărarea şi securitatea României, la care să contribuie experţi din toate instituţiile şi din toate mediile politice, subliniind că este necesară evaluarea şi revizuirea cadrului legislativ din domeniul securităţii naţionale”, se arată în comunicatul menţionat.

Potrivit sursei citate, senatorul Nicoleta Pauliuc a subliniat necesitatea obţinerii consensului politic pe diferitele proiecte legislative care privesc securitatea naţională, astfel încât România să poată asigura şi garanta cetăţenilor săi un climat de securitate.

Citiți și Guvernul solicită Parlamentului să adopte în regim de urgență legea privind achiziția din SUA a sistemelor de lansare rachete antinavă

În discuţiile legate de iniţiativele legislative, ministrul Apărării Naţionale a cerut sprijinul celor doi parlamentari pentru a adopta, în regim de urgenţă, proiectul de lege pentru înzestrarea Forţelor Navale Române cu un sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă.

“De asemenea, ministrul Ciucă a solicitat şi obţinut sprijinul deputatului Constantin Şovăială pentru dezbaterea şi aprobarea în Comisia pentru apărare din Camera Deputaţilor, a PL-x nr. 199/2020, Proiect de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat şi instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor militare de stat”, se mai arată în comunicatul MApN. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Octavian Berceanu, bilanț după 6 luni de mandat: Peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și dublarea venitului din amenzile aplicate

Published

on

Update: Octavian Berceanu a declarat pentru CaleaEuropeană.ro că s-au efectuat, mai exact, 1.843 de controale, nu 1.500 cum s-a menționat anterior.

Alianța USR-PLUS susține că prin demiterea lui Octavian Berceanu de la șefia Gărzii Naționale de Mediu, premierul Florin Cîțu a pus capăt celei mai de succes perioade din istoria instituției.

„În 6 luni de mandat, Garda de Mediu a înregistrat cele mai bune rezultate din întreaga de istorie de 20 ani. Pentru Florin Cîțu nu a contat că în primele 8 luni ale anului au fost efectuate peste 1.500 de controale privind transferurile de deșeuri și combaterea introducerii acestora în țară, însoțite de sesizări penale în cazul mai multor importatori ilegali de deșeuri, în timp ce în 2020 au existat doar 143 astfel de acțiuni. Pentru Florin Cîțu nu a contat că au fost confiscate 111 vehicule de transport, în perioada ianuarie-august 2021, existând mai mult de 100 de confiscări în plus față de aceeași perioadă a anului 2020. Pentru Florin Cîțu nu a contat că valoarea totală a amenzilor aplicate a crescut de la 35.383.600 lei în 2019 la 73.892.411 lei în prezent”, a transmis alianța într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Activistul de mediu Octavian Berceanu, propus de USR, a fost numit în luna martie, în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu.

În acest sens, alianța USR PLUS i-a mulțumit acestuia pentru activitatea din fruntea GNM, care ar fi obținut în ultimele 6 luni „cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani”.

„Premierul Florin Cîțu continuă să elimine profesioniștii aduși de USR PLUS. În 6 luni, Garda de Mediu a obținut cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani. Pentru prima dată, un șef al Gărzii de Mediu a abordat problema arderilor și transporturilor ilegale de deșeuri, bucureștenii au putut respira un aer mai curat și mii de tone de deșeuri au fost oprite la granița României. Mulțumim, Octavian Berceanu, pentru activitatea din fruntea Gărzii Naționale de Mediu”, se arată în declarația oficială a USR PLUS.

 

Continue Reading

ONU

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a susținut marți, pentru a cincea oară, un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU, pledând pentru valori democratice și o ordine internațională bazată pe reguli ca fundamente ale unui viitor mai bun, pentru multilateralism și pentru rezolvarea pașnică a conflictelor prelungite din vecinătatea României, care afectează securitatea Europei.

Vorbind la New York în cadrul lucrărilor Adunării Generale a Națiunilor Unite, șeful statului a preluat teza omologului său american, Joe Biden, subliniind că lumea se află într-un “punct de inflexiune” și că pandemia a arătat “că trebuie să găsim modalități de a reconstrui mai bine și mai ecologic”.

“Provocările globale necesită soluții comune, solidaritate și cooperare. România crede cu tărie că valorile democratice și o ordine internațională bazată pe reguli, având ONU la bază, sunt fundamentale pentru construirea unui viitor mai sigur și mai bun. Este esențial un multilateralism eficient și echitabil, de care să beneficieze în mod direct cetățenii noștri”, a spus Iohannis.

“Pandemia ne-a arătat, totodată, că trebuie să găsim modalități de a reconstrui mai bine și mai ecologic. Trebuie să ne reangajăm în procesul dezvoltării unor economii durabile, precum și a unor societăți reziliente, corecte și incluzive, în care „nimeni nu este lăsat în urmă”. Într-adevăr, ar trebui să se acorde o atenție deosebită nevoilor speciale ale celor vulnerabili. Pentru a fi eficienți în atingerea acestui scop, este necesară solidaritatea în acțiune”, a continuat el.

“Punct de inflexiune”: Contribuțiile României la gestionarea pandemiei, a schimbărilor climatice și a noilor provocări digitale

Șeful statului a subliniat că este astfel nevoie de o abordare integrată și inovatoare pentru a răspunde simultan la o gamă largă de provocări interdependente, precum sănătatea, schimbările demografice, migrația, resursele limitate, schimbările climatice și pierderea biodiversității, sărăcia extremă și foametea.

Ne aflăm într-adevăr într-un „punct de inflexiune”, iar România salută noul raport publicat privind „Agenda Noastră Comună”, sprijină principalele sale concluzii și îl încurajează pe Secretarul General al ONU să continue eforturile pentru implementarea acestora. România rămâne angajată să contribuie la eforturile colective care au drept scop limitarea și recuperarea întârzierilor în avansarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”, a indicat președintele.

În opinia sa, sustenabilitatea trebuie să se regăsească în centrul recuperării post-COVID și trebuie să lucrăm împreună pentru a ne proteja planeta și ecosistemele.

Efectele schimbărilor climatice nu au frontiere naționale, iar responsabilitatea de a le gestiona într-un mod eficient ne revine tuturor. Cooperarea cu alte state și organizații internaționale pentru a răspunde schimbărilor climatice reprezintă o prioritate a mandatului meu actual în calitate de Președinte al României. 2021 ar trebui să reprezinte un salt înainte în prevenirea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității”, a spus Iohannis.

Președintele a abordat și potențialul tehnologiilor digitale, precum și provocările generate de acestea, pledând pentru acces semnificativ și sigur la internet, consolidarea securității cibernetice și promovarea unui comportament responsabil în spațiul cibernetic, abordând în același timp problematica răspândirii discursului instigator la ură și a dezinformării în mediul digital.

Bucureștiul își aduce contribuția găzduind Centrul European pentru Securitate Cibernetică, ce va îmbunătăți cercetarea în materie de reziliență și securitate cibernetică în întreaga Uniune Europeană”, a mai spus el.

El a recunoscut că “pandemia ne-a făcut să acționăm împreună pentru a consolida sistemele naționale de sănătate și a le face mai reziliente”, o prioritate urgentă fiind asigurarea unui acces global echitabil și accesibil la vaccinuri și tratamente pentru COVID-19.

“România își reafirmă sprijinul pentru Facilitatea COVAX și am contribuit la inițiativa „Team Europe” pentru a ajuta mai multe țări în gestionarea impactului pandemiei. România susține pe deplin adoptarea unui instrument juridic internațional privind pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea”, a afirmat Iohannis.

România urmărește să obțină un mandat la Consiliul ONU al Drepturilor Omului pentru perioada 2023-2025

Președintele a anunțat că România va candida pentru a obține un mandat în cadrul Consiliului Drepturilor Omului de la nivelul ONU.

“Responsabilitatea principală pentru protecția și promovarea drepturilor omului revine statelor noastre. Trebuie să ne asigurăm cu toții că restricțiile legate de COVID-19 nu amplifică încălcările drepturilor. România rămâne ferm angajată în promovarea și protecția drepturilor omului la nivel mondial. Țara mea promovează imperativul combaterii discriminării și a discursurilor instigatoare la ură, inclusiv a antisemitismului”, a spus el.

Șeful statului a precizat că anul acesta a fost adoptată prima Strategie Națională a României pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

România va continua să lucreze pentru atingerea acestor obiective, inclusiv prin urmărirea obținerii unui mandat la Consiliul Drepturilor Omului pentru perioada 2023 – 2025“, a precizat el.

Astfel, în calitate de țară care deține Președinția Comunității Democrațiilor, România va continua să lucreze în direcția respectării tuturor principiilor democratice. Președintele a încurajat toate statele să asigure buna funcționare a instituțiilor democratice, să respecte statul de drept și să garanteze drepturile și libertățile fundamentale.

Situația din Afganistan: Klaus Iohannis pledează pentru continuarea asistenței umanitare și oferă exemplul României

În discursul de la ONU, șeful statului a abordat și problematica intervențiilor umanitare, considerând necesară o acțiune internațională comună pentru a garanta securitatea umană, deoarece nimeni nu este în siguranță până când toată lumea nu este în siguranță.

El a menționat acțiunile României în acest sens, care a inclus refugiații și persoanele aflate în situații de risc în asigurarea națională de sănătate publică și le-a oferit acces la toate facilitățile medicale necesare și la campaniile de imunizare, inclusiv împotriva COVID-19.

“În această perioadă, privim înspre Afganistan şi cea mai presantă problemă este evacuarea în siguranţă a afganilor care doresc să părăsească ţara. Recent am primit în România grupuri de cetăţeni afgani vulnerabili. Este, totodată, esenţial să se asigure respectarea drepturilor omului, în special a drepturilor femeilor, copiilor şi minorităţilor. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că asistenţa umanitară poate fi livrată”, a afirmat şeful statului.

Pledoarie pentru soluționarea pașnică a conflictelor prelungite din vecinătatea României și pentru asigurarea rezilienței strategice

Asemenea anilor anteriori, Klaus Iohannis a pus pe agenda discursului său de la forul onusian și problematica situației de securitate din Marea Neagră, însă a făcut trimitere și la alte amenințări precum terorismul.

“Conflictele armate, diviziunea etnică și inegalitățile sunt încă realități dure. Este momentul potrivit pentru a transforma criza COVID-19 și impactul acesteia asupra securității într-o oportunitate de revitalizare a agendei de pace și securitate, punând un accent reînnoit asupra prevenirii conflictelor și consolidării proceselor de pace. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei. România sprijină rezolvarea pașnică și durabilă a acestor conflicte, prin negocieri politice, în cadrul formatelor dedicate“, a spus el.

Acesta a insistat pentru intensificarea eforturilor și abordarea directă a amenințării globale a terorismului, acționând în mod coordonat.

“România își menține angajamentul deplin de prevenire și combatere a terorismului la nivel internațional, bazându-se pe Strategia globală de combatere a terorismului recent revizuită”, a spus el.

În acest sens, șeful statului a invocat “conceptul de reziliență”, care “este o componentă importantă a securității noastre, precum și un factor cheie în protejarea democrației”.

Pentru România, asigurarea rezilienței strategice, atât la nivel de stat, cât și la nivel de societate, este o prioritate și acest lucru este evidențiat de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență pe care Bucureștiul l-a înființat.

“Centrul, care va fi deschis tuturor țărilor partenere, are ca obiectiv gestionarea diferitelor programe și promovarea rezilienței, fie ea societală sau în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive, reziliența sistemelor de comunicare și a ecosistemelor tehnologice, reziliența la crize complexe și situații de urgență, asigurând continuitatea serviciilor guvernamentale și esențiale, precum și reziliența infrastructurii de transport”, a detaliat președintele.

România şi alte state promovează o declaraţie pentru acceptarea jurisdicţiei CIJ, deoarece serveşte cauzei păcii internaţionale

Iohannis a mai anunţat că România împreună cu alte state promovează o declaraţie privind acceptarea jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) şi că invită statele interesate să sprijine această iniţiativă.

“România crede cu tărie în potențialul dreptului internațional de a contribui la securitatea internațională. Reafirmăm aprecierea noastră pentru activitatea Curții Internaționale de Justiție. Acceptarea jurisdicției Curții servește cauzei păcii internaționale. În acest spirit, România, împreună cu un grup de state susținătoare, promovează o declarație pe această temă și invită toate delegațiile interesate să o andoseze și să sprijine această inițiativă.

Klaus Iohannis a conchis reamintind “că forța unei organizații internaționale este dată de măsura dorinței politice a statelor sale membre de a o face relevantă și potrivită pentru vremurile în care trăim”.

Să ne unim cu toții eforturile pentru realizarea obiectivelor nobile ale Organizației Națiunilor Unite“, a conchis președintele.

Președintele Klaus Iohannis a început marți participarea sa la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, acolo unde conduce delegația României și unde a susținut un discurs de la tribuna ONU.

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii. Alături de şeful statului este prezent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte patru rânduri – în 2015, 2017, 2018 și 2019.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017)aici (2018) și aici (2019).

 

Continue Reading

ONU

Klaus Iohannis susține marți un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. Șeful statului va pleda pentru o ordine internațională bazată pe reguli

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis începe marți participarea sa, pentru a cincea oară, la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, acolo unde conduce delegația României și unde va susține un discurs de la tribuna ONU.

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii. Alături de şeful statului este prezent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale și va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

Tema celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale este „Construirea rezilienței prin speranță vizând recuperarea după pandemia de COVID-19, reconstrucția durabilă, răspunsul la nevoile planetei, respectarea drepturilor omului și revitalizarea Organizației Națiunilor Unite”.

Segmentul de dezbateri generale la nivel înalt debutează la data de 21 septembrie 2021, fiind cel mai important eveniment internațional anual de diplomație multilaterală.

Președintele României va susține marți, 21 septembrie 2021, intervenția națională în plenul Adunării Generale, în prima zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.

Prezența președintelui la sediul ONU debutează cu o primire oficială din partea secretarului general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, fiind urmată de participarea la dezbaterile generale din plenul Adunării Generale. Intervenția națională va fi susținută de la ora locală 17.30 (00.30 – ora României).

“Participarea președintelui României la această sesiune va constitui o oportunitate de evidențiere a poziției țării noastre cu privire la actualele provocări globale, care necesită soluții comune, solidaritate și cooperare, bazate pe principii democratice solide și respectarea dreptului internațional. Președintele Klaus Iohannis va sublinia importanța ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și a unui multilateralism eficient și echitabil, în beneficiul tuturor cetățenilor statelor membre ONU”, a transmis Administrația Prezidențială.

La sesiunea din acest an a Adunării Generale a ONU, pentru prima dată de la începutul pandemiei de COVID-19, lucrările evenimentului se vor derula cu prezența fizică a șefilor de stat sau de guvern din statele membre ONU.

Președintele Klaus Iohannis va participa, de asemenea, la „Evenimentul Informal la Nivel Înalt privind Acțiunea Transformativă pentru Natură și Oameni”, din data de 22 septembrie 2021.

Totodată, Președintele României va lua parte, la invitația Președintelui SUA, Joseph R. Biden Jr., la data de 22 septembrie 2021, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus (Global COVID-19 Summit: Ending the Pandemic and Building Back Better Health Security to Prepare for the Next), organizat de către acesta. Astfel, Președintele Klaus Iohannis va transmite un mesaj prin care vor fi reliefate eforturile țării noastre de combatere a pandemiei, precum și susținerea pentru construirea unei arhitecturi globale rezistente de securitate a sănătății, care să permită gestionarea adecvată a crizelor neprevăzute.

Programul Președintelui României cuprinde, de asemenea, o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale a ONU.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, Președintele Klaus Iohannis, va avea o întâlnire cu reprezentanți ai Organizației American Jewish Committee (AJC).

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017), aici (2018) și aici (2019).

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte patru rânduri, până în prezent, în 2015, 2017, 2018 și 2019.

La prima sa participare, în 2015, Klaus Iohannis s-a deplasat și la Washington, unde a fost primit la Casa Albă de vicepreședintele SUA de atunci, Joe Biden, în prima sa întrevedere oficială cu actualul președinte al Statelor Unite.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO2 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO3 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE6 hours ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

ONU22 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending