În cadrul vizitei de lucru în Grecia, președintele Klaus Iohannis, a avut vineri o întrevedere cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis, cu care a discutat despre modalitățile de continuare a sprijinul pentru Republica Moldova, cei doi lideri salutând memorandumul de înțelegere semnat de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria care va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Iohannis și Mitsotakis au evidențiat nivelul foarte bun al relațiilor dintre cele două țări, reflectat și de frecvența dialogului la nivel înalt, precum și de pozițiile apropiate pe temele de actualitate de pe agenda regională și cea europeană.

Cei doi lideri au evidențiat rolul de punte de legătură al comunității românești din Grecia și al celei elene din România pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Klaus Iohannis și Kyriakos Mitsotakis au exprimat satisfacția pentru evoluția dinamică a cooperării în plan economic și în alte sectoare de interes comun, apreciind că trebuie depuse eforturi în continuare pentru valorificarea potențialul existent. Din această perspectivă, a fost analizată dezvoltarea cooperării în domenii de interes comun precum securitatea energetică europeană, apărarea, protecția civilă, turismul, cultura, educația.

Șeful statului și prim-ministrul elen au abordat și provocările actuale în materie de asigurare a securității energetice și a unor prețuri accesibile pentru cetățeni.

Președintele Klaus Iohannis și premierul Kyriakos Mitsotakis au subliniat importanța continuării și diversificării proiectelor de interconectare energetică și a altor infrastructuri critice, salutând operaționalizarea Interconectorului de gaze dintre Grecia și Bulgaria, care reprezintă și o verigă esențială pentru asigurarea securității energetice a regiunii. În plus, cei doi lideri au evidențiat pasul important făcut joi, 1 decembrie 2022, de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria prin semnarea memorandumului de înțelegere pentru implementarea coridorului vertical. Acesta va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

În context, au fost discutate și modalitățile de continuare a sprijinului pentru Republica Moldova, afectată de o criză energetică, șeful statului prezentând măsurile și acțiunile întreprinse de țara noastră.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru sprijinul constant al Greciei privind aderarea României la spațiul Schengen, reafirmat și cu această ocazie de către premierul grec.

În contextul geopolitic și de securitate determinat de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, Iohannis și Mitsotakis au avut o discuție aprofundată despre provocările actuale și acțiunile menite să asigure consolidarea securității euro-atlantice.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat acțiunile României în sprijinul Ucrainei și al refugiaților ucraineni, care vor continua atât timp cât este necesar. De asemenea, au fost discutate măsurile și acțiunile în plan bilateral, dar și european, prin Coridoarele Solidarității, menite să faciliteze tranzitul cerealelor ucrainene, în scopul prevenirii unor crize alimentare în state terțe vulnerabile.

Președintele Klaus Iohannis efectuează vineri și sâmbătă o vizită de lucru în Grecia, la Atena, ocazie cu care a avut întrevederi cu președintele Katerina Sakellaropoulou și cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și va participa la reuniunea de lucru a liderilor Partidului Popular European.

În fotografia de bun venit la reședința premierului grec apare și “Peanut”, animalul de companie al prim-ministrului Mitsotakis. Câinele a fost adoptat în 2021 de Prim-ministrul elen cu ocazia Zilei Internaționale a Animalelor fără Adăpost și are acces peste tot în Reședință, apărând inclusiv în fotografiile oficiale de la primirile premierului.

Comisia Europeană a aprobat patru noi programe Interreg, la care participă 10 state membre UE, între care și România, Ucraina și Republica Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro din fondurile UE pentru perioada 2021-2027, obiectivul fiind provocarea cooperării transfrontaliere, impulsionarea tranziției ecologice și sprijinirea asistenței medicale și a educației.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, aceste programe vor beneficia de o finanțare consolidată, având în vedere decizia Comisiei din martie de a suspenda cooperarea cu Rusia și Belarus în urma invaziei Ucrainei de către Rusia și de a transfera 26,2 milioane de euro, alocate inițial acestor două țări, pentru a îmbunătăți cooperarea cu Ucraina și Moldova.

215 milioane de euro pentru cooperarea transnațională în regiunea Dunării în domeniul inovării și al energiilor regenerabile

Programul Interreg pentru regiunea Dunării va investi în cooperare pentru a face regiunea Dunării mai inovatoare și mai durabilă. Acesta va sprijini investițiile ecologice pentru a spori utilizarea energiilor regenerabile, pentru a îmbunătăți gestionarea apei și pentru a conserva biodiversitatea prin coridoare ecologice. De asemenea, va investi în acțiuni comune pentru a gestiona riscurile legate de schimbările climatice. Programul va sprijini, de asemenea, o piață a muncii favorabilă incluziunii, cu un accent deosebit pe grupurile vulnerabile și dezavantajate.

187 de milioane de euro pentru cooperarea transfrontalieră între Polonia și Ucraina în domeniul conservării naturii, al asistenței medicale și al gestionării frontierelor

Programul Interreg NEXT Polonia-Ucraina va investi în adaptarea la schimbările climatice, gestionarea durabilă a apei (inclusiv dezvoltarea infrastructurii de canalizare) și protecția naturii și a biodiversității. Acesta va consolida unitățile regionale de asistență medicală, va îmbunătăți accesul la medicina de specialitate și de urgență și va sprijini asistența medicală pe termen lung. De asemenea, programul va sprijini cooperarea între autoritățile publice pentru a îmbunătăți guvernanța locală, inclusiv în domeniul gestionării frontierelor.

54 de milioane de euro pentru cooperare transfrontalieră între România și Ucraina în vederea îmbunătățirii educației, asistenței medicale și conservării naturii

Programul Interreg NEXT România-Ucraina va investi, în principal, în educație incluzivă (de exemplu, infrastructură, planuri educaționale, parteneriate între instituții) și în asistență medicală de calitate (de exemplu, înființarea și modernizarea serviciilor de urgență și a centrelor mobile de screening). Investițiile în adaptarea la schimbările climatice și în protecția naturii și a biodiversității vor aborda probleme comune, cum ar fi incendiile de pădure, eroziunea solului, alunecările de teren, seceta și inundațiile care afectează terenurile agricole. Programul va sprijini, de asemenea, rețeaua mare de parcuri și rezervații naturale.

77 de milioane de euro pentru cooperare transfrontalieră între România și Republica Moldova pentru o mai bună educație, asistență medicală și conservarea naturii

Programul Interreg NEXT România-Moldova va investi în prevenirea riscurilor de dezastre naturale și în creșterea rezilienței. De asemenea, programul va ajuta la conservarea biodiversității, contribuind în același timp la dezvoltarea economică a comunităților locale. Programul va investi în educație și formare (de exemplu, construirea sau modernizarea școlilor și universităților, modernizarea echipamentelor digitale). Accesul la asistență medicală va fi finanțat pentru a aborda disparitățile dintre serviciile medicale rurale și urbane din România, în timp ce Moldova va primi noi echipamente medicale de înaltă calitate. În cele din urmă, programul va investi în turism și cultură, îmbunătățind accesul la monumentele istorice din zonă.

Interreg este unul dintre instrumentele-cheie ale UE care sprijină cooperarea transfrontalieră. Acesta abordează provocări comune și găsește soluții comune în domenii precum sănătatea, mediul, cercetarea, educația, transportul și energia durabilă.

Pentru perioada 2021-2027, Interreg dispune de un buget total de aproape 10,1 miliarde de euro care acoperă 86 de programe și patru direcții de acțiune: transfrontalieră (Interreg A), transnațională (Interreg B), interregională (Interreg C) și integrarea regiunilor ultraperiferice (Interreg D).

Noile programe de cooperare Interreg NEXT pentru perioada 2021-2027 se concentrează pe cooperarea dintre UE și țările partenere de-a lungul frontierelor externe ale UE.

Cooperarea are loc în domeniile dezvoltării economice și sociale, protecției mediului, serviciilor de sănătate publică, măsurilor de siguranță și securitate, conectivității, sprijinului acordat întreprinderilor mici și mijlocii și antreprenoriatului.

Interreg NEXT dispune de o alocare totală de 1,1 miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regională, din Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională și din Instrumentul de preaderare.

Pentru perioada 2021-2027, aproape 665 de milioane de euro vor fi acordate pentru șase programe Interreg, pentru a sprijini activitățile de cooperare transfrontalieră și transnațională între statele membre și Ucraina și Republica Moldova.

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a participat joi, în contextul Consiliului Ministerial OSCE desfășurat în Polonia, la Łódź, la evenimentul organizat de omologul ucrainean Dmitro Kuleba „Acțiuni comune pentru a pune capăt impunității Rusiei și a face dreptate victimelor” (”Joint Actions for ending Russia Impunity and delivering justice for victims)”.

În intervenția sa, ministrul Bogdan Aurescu a reluat condamnarea în termenii cei mai fermi a atrocităţilor comise de forțele armate ruse în Ucraina și a subliniat necesitatea ca cei vinovați de aceste crime să fie trași la răspundere.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, șeful diplomației române a subliniat sprijinul ferm al țării noastre pentru mecanismele de drept internațional și pentru respectarea acestora.

Citiți și:

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

În context, ministrul Bogdan Aurescu a trecut în revistă seria de acțiuni ale României pentru aducerea în fața justiției a celor vinovați, între care: depunerea la 13 septembrie 2022 a Declarației de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ); depunerea la 16 septembrie la Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a cererii de intervenție a României în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federației Ruse; sesizarea, în martie, a Curţii Penale Internaţionale pentru crime de război comise în Ucraina și sprijinirea cu o contribuție voluntară a biroului Procurorului CPI.

Totodată, ministrul român a subliniat sprijinirea de către România a efortului internațional de creare a unui mecanism eficient și viabil pentru judecarea persoanelor care au comis crime de agresiune în Ucraina.

De asemenea, ministrul Aurescu a subliniat că bombardamentele rusești asupra țintelor civile și a infrastructurii civile energetice și de distribuție de apă reprezintă încălcări flagrante ale dreptului internațional umanitar și, prin urmare, crime de război, care trebuie pedepsite.

A informat și asupra faptului că în octombrie România a devenit membru al Echipei Comune de Anchetă privind crimele grave comise în Ucraina. 

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a mulțumit în mod deosebit ministrului Aurescu pentru sprijinul României și pentru implicarea sa personală ca Agent al României în procedurile din fața CIJ, având în vedere expertiza sa internațională recunoscută în domeniul dreptului internațional, inclusiv ca membru al Comisiei ONU de Drept Internațional.

Zilele trecute, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va colabora cu Curtea Penală Internațională pentru a contribui la înființarea unei instanțe specializate pentru a judeca crimele Rusiei, fapt sprijinit și de OSCE, prin miniștrii de externe.