În cadrul Summitului “Nutriție pentru Dezvoltare”, organizat marți, 7 decembrie la Tokyo, Comisia Europeană a anunțat un nou angajament de 2,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2024 pentru reducerea tuturor formelor de malnutriție. Această contribuție acoperă asistența umanitară pentru a răspunde nevoilor urgente, precum și sprijinul pentru a aborda cauzele profunde ale malnutriției, inclusiv o transformare pe termen mai lung a sistemelor alimentare în țările partenere ale UE.

Luând cuvântul în cadrul summitului, comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a declarat:

„Pandemia COVID-19 agravează criza globală a nutriției. Niciodată nu a fost atât de urgentă nevoia unor sisteme alimentare și de sănătate mai echitabile, mai rezistente și mai durabile. Angajamentul de astăzi va contribui la abordarea malnutriției într-o manieră cuprinzătoare, prin sprijinirea sistemelor alimentare durabile și rezistente. Dorim să creăm un viitor sănătos, lipsit de foamete și malnutriție, pentru toți.”

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat:

„Nutriția este un aspect important al ajutorului umanitar al UE. De la ajutorarea copiilor în primii ani de viață până la sprijinirea celor afectați de crize, care i-au lăsat fără hrană, o bună nutriție este un element esențial. Ne vom consolida sprijinul pentru a ne asigura că tratamentul malnutriției ajunge la cei mai vulnerabili, ajutând milioane de oameni să aibă o viață mai sănătoasă.”

Această asistență vitală va fi direcționată pentru a sprijini țările partenere din Africa, Asia, Pacific, America Latină și Caraibe, care acordă prioritate nutriției în cooperarea lor cu UE. UE va finanța acțiuni în sectoarele relevante pentru nutriție, inclusiv în agricultură, apă, sanitație și igienă, protecție socială, sănătate, educație, pentru a contribui la îmbunătățirea rezultatelor în materie de nutriție, cu accent pe femei, adolescente și copii sub cinci ani.

Comisia a lucrat în parteneriate cu statele membre ale UE, prin programarea comună, cum ar fi în Laos, sau pentru a spori investițiile în domeniul nutriției prin mobilizarea cofinanțării. UE va încerca să își sporească impactul prin intermediul unei abordări de tip “Team Europe”.

Finanțarea umanitară a UE va contribui la furnizarea de asistență pentru salvarea de vieți și bazată pe necesități, sprijinindu-i pe cei mai vulnerabili în situații de criză precum cele din Afganistan, Yemen, Etiopia și Sahel.

La nivel mondial, aproape 3 miliarde de oameni nu își permit o alimentație sănătoasă.

UE investește în sprijinirea unor sisteme alimentare incluzive care să cuprindă dimensiunile economice, sociale și de mediu ale sustenabilității. Acest lucru face parte din cadrul mai larg al strategiei “De la fermă la consumator” din cadrul Acordului Verde al UE și este prevăzut în Planul de Acțiune privind Nutriția.

Prin intermediul inițiativei Platformele Naționale de Informare pentru Nutriție, UE sprijină țările partenere să consolideze guvernanța națională bazată pe dovezi pentru a preveni malnutriția și consecințele acesteia. În perioada 2021-2024, UE se angajează să aloce cel puțin 2,5 miliarde EUR (1,4 miliarde EUR pentru dezvoltare și 1,1 miliarde EUR pentru ajutor umanitar) pentru cooperarea internațională cu un obiectiv în domeniul nutriției.

În cadrul primului summit “Nutriție pentru Dezvoltare”, desfășurat în 2013, UE s-a angajat să aloce 3,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020 pentru a îmbunătăți nutriția în țările partenere. Până în 2020, acest angajament nu numai că a fost îndeplinit, dar a fost depășit cu 800 de milioane EUR.

Comisia Europeană și Croația au semnat luni, 6 octombrie, un acord de parteneriat pentru organizarea de campanii de informare și comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația. Acest lucru face parte din etapele pregătitoare pentru aderarea Croației la zona euro, informează un comunicat. 

Documentul a fost semnat în marja reuniunii Eurogrupului de către Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei, Paolo Gentiloni, comisar pentru economie, și Zdravko Marić, viceprim-ministru și ministru de finanțe al Croației. Acordul de parteneriat reprezintă un angajament politic din partea Comisiei de a sprijini organizarea de campanii de informare și de comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația, prevăzută pentru 1 ianuarie 2023, cu condiția ca această țară să îndeplinească toate criteriile de convergență. De asemenea, el reprezintă baza pentru pregătirea și semnarea unui acord de grant, care va permite Comisiei să cofinanțeze activitățile de comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația.

I. Criteriile economice de convergență sunt patru la număr și contribuie la asigurarea faptului că o țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro:

1. Stabilitatea prețurilor: Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate;

2. Finanțe publice solide și sustenabile: Țara nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive;

3. Stabilitatea cursului de schimb: Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă;

4. Ratele dobânzilor pe termen lung: Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

II. Pe lângă aceste condiții economice, țările aspirante trebuie să îndeplinească și condiții de convergență juridică, ce implică faptul că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).

Croaţia, ţară care se bazează pe veniturile din turism mai mult decât orice alt stat membru UE, a fost afectată de restricţiile de călătorie introduse în contextul pandemiei de coronavirus. Chiar dacă Croaţia va reîncepe să reducă datoria publică în acest an, deficitul bugetar se va diminua mai puţin decât se preconiza, din cauza pandemiei, potrivit Agerpres.

Cel mai tânăr membru al UE și Bulgaria au fost deja acceptate în anticamera zonei euro, unde trebuie să stea cel puţin doi ani înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro, lucru ce le va face mai atractive pentru investiții. 

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Moneda euro se bucură de un sprijin solid din partea românilor. Potrivit celui mai recent Eurobarometru, 75% dintre aceștia sunt în favoarea introducerii monedei euro, țara noastră se numără printre țările în care s-a înregistrat cea mai mare creștere (de la 63% la 75%), alături de Suedia (de la 35% la 43%).

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut un discurs cu ocazia Conferinței Ambasadorilor UE, iar cu aceast prilej a reiterat efortul blocului comuitar în lupta pentru democrație.

„Democrația este cel mai puternic instrument diplomatic al Europei. Este esențială pentru securitatea noastră, pentru stabilitatea din regiunea noastră și pentru bunăstarea societăților noastre. Munca noastră pentru a susține democrația la nivel mondial nu a fost niciodată atât de importantă”, a transmis președinta Ursula von der Leyen într-un mesaj pe contul de Twitter.

Democracy is Europe’s most powerful diplomatic tool.

It is essential to our security, the stability in our region, and to the well-being of our societies.

Our work to uphold democracy globally has never been so important. https://t.co/8dj5ji3PkM

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 7, 2021