Downing Street a negat că Brexitul este în pericol, în pofida sugestiilor preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform cărora următoarea generaţie ar putea pune Regatul Unit pe calea readerării la Uniunea Europeană, relatează DPA, potrivit Agerpres.

În cadrul unui eveniment găzduit Politico Europe la Bruxelles, von der Leyen a spus că ”direcţia călătoriei” este clară şi a sugerat că generaţia mai tânără va putea ”repara” greşeala reprezentată de ieşirea Regatului Unit din UE.

Întrebată dacă premierul Rishi Sunak este de acord cu această afirmaţie, purtătoarea de cuvânt a Downing Street 10 a răspuns: ”Nu. Graţie libertăţilor noastre legate de Brexit luăm în calcul, chiar acum, cum să ne consolidăm sistemul privind migraţia”.

”Graţie libertăţilor noastre legate de Brexit le garantăm pacienţilor în Regatul Unit că pot avea acces la medicamente mai rapid, că există o mai mare bunăstare a animalelor. Ne concentrăm foarte mult pe asta”, a adăugat reprezentanta executivului de la Londra.

Întrebată dacă Brexitul este în pericol, ea a răspuns negativ.

Desemnarea fostului premier David Cameron în funcţia de ministru de externe al Regatului Unit şi apelul acestuia ca ţara sa să fie ”un prieten, un vecin şi cel mai bun partener posibil” al Uniunii Europene au cauzat îngrijorări în rândul susţinătorilor Brexitului.

Şeful diplomaţiei britanice a avut miercuri, la Bruxelles, o întrevedere cu Maros Sefcovic, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, care se ocupă de chestiunile privind Brexitul la nivelul executivului european.

“Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună la chestiunile care ne interesează pe amândoi, inclusiv sprijinul pentru Ucraina, Acordul de retragere și maximizarea oportunităților oferite de Acordul de comerț și cooperare”, a scris Cameron, pe platforma X (ex-Twitter).

Good to speak with @MarosSefcovic in Brussels.

I look forward to working together on the issues that matter to us both, including support for Ukraine, the Withdrawal Agreement and maximising the opportunities of the Trade and Cooperation Agreement. pic.twitter.com/c5bGNJk2xU

— David Cameron (@David_Cameron) November 29, 2023

Henry Kissinger, figură marcantă a diplomaţiei americane, cu fațete uneori controversate, secretar de stat și consilier pentru securitate națională sub preşedinţii Richard Nixon şi Gerald Ford, a încetat din viaţă la vârsta de 100 de ani, a anunţat organizaţia sa miercuri, într-un comunicat de presă, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Un jucător cheie în diplomaţia mondială în perioada războiului rece, Henry Kissinger “a murit astăzi, în casa sa din Connecticut”, conform sursei citate.

Evreu german născut pe 27 mai 1923 în Bavaria, un bărbat cu o voce gravă şi un puternic accent german, el a continuat să fie faimos şi o voce influentă timp de decenii după ce şi-a părăsit responsabilităţile în planul afacerilor internaţionale. Heinz Alfred Kissinger a fost naturalizat american la vârsta de 20 de ani. Fiu al unui profesor de şcoală, s-a alăturat contra-spionajului militar şi armatei americane, după care a urmat studii strălucitoare la Harvard, unde a şi predat.

Recunoscut după ramele groase ale ochelarilor, s-a impus ca un chip al diplomaţiei globale atunci când republicanul Richard Nixon l-a chemat la Casa Albă în 1969 în calitate de consilier pentru securitate naţională, apoi ca secretar de stat. A ocupat ambele funcţii din 1973 până în 1975 şi a rămas maestru al diplomaţiei sub preşedintele Gerald Ford, până în 1977. Atunci a iniţiat relaxarea în relaţia cu Uniunea Sovietică, dar şi dezgheţul în relaţia cu China lui Mao, în timpul călătoriilor secrete pentru a organiza vizita istorică a lui Nixon la Beijing, în 1972.

Iniţiind apropierea de Moscova şi Beijing în anii 1970, acest laureat al Premiului Nobel pentru Pace şi-a văzut însă imaginea pătată de pagini întunecate din istoria Statelor Unite, precum sprijinul pentru lovitura de stat din 1973 din Chile sau invazia Timorului de Est în 1975 şi, desigur, războiul din Vietnam. A condus, întotdeauna în cel mai mare secret şi în paralel cu bombardamentele de la Hanoi, negocieri cu Le Duc Tho pentru a pune capăt războiului din Vietnam. Semnarea încetării focului i-a adus în 1973 Premiul Nobel pentru Pace cu nord-vietnamezul, unul dintre cele mai controversate din istoria decernării acestei distincţii.

Fără Kissinger, America a pierdut “una dintre cele mai ascultate voci ale sale în politica externă”, a reacţionat fostul preşedinte republican George W. Bush.

Faptul că un astfel de om, un refugiat din Germania nazistă, a putut deveni şef al diplomaţiei americane “vorbeşte atât despre măreţia sa, cât şi despre măreţia Americii”, a adăugat fostul preşedinte republican într-un comunicat de presă. 

Generalul Gheorghiță Vlad a fost numit în funcția de șef al Statului Major al Apărării printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis, ceremonia de învestire în funcție urmând să aibă loc joi la Monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Marți, șeful statului a semnat două decrete prin care generalul Gheorghiță Vlad a fost numit șeful SMAp și a fost avansat la de la gradul de general-locotenent cu trei stele la cel de general cu patru stele.

Vlad, care a fost propus spre validare președintelui Iohannis de către ministrul apărării Angel Tîlvăr, îl va înlocui în fruntea Armatei pe generalul Daniel Petrescu, aflat la final de mandat.  Mandatul șefului Statului Major al Apărării este de patru ani.

Numirea Gheorghiță Vlad în funcția de SMAp semnifică faptul că acesta va deveni membru în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și va reprezenta România în Comitetul Militar al NATO, structură decizională de vârf în domeniul militar a Alianței Nord-Atlantice.

Gheorghiță Vlad a fost locţiitor al şefului SMAp din 16 august 2022.

În perioada februarie 2020-august 2022, generalul-locotenent Gheorghiță Vlad a deținut funcția de locțiitor pentru operații și instrucție al șefului SMAp.

În perioada august 2017 – februarie 2020 a fost comandant al Diviziei 2 Infanterie„Getica” Buzău, iar între 2016-2017 s-a aflat la comanda Centrului Naţional de Instruire Întrunită„Getica” din Cincu.

Între anii 2005-2014 a ocupat diferite funcții cum ar fi: comandant al Batalionului 631 Tancuri, şef al planificării în Serviciul Operativ la Statul Major al Forţelor Terestre, şef al informaţiilor la Componenta Operaţională Terestră şi comandant al Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava”.

În anul 2007, a participat ca ofiţer de stat major în cadrul Comandamentului Multinaţional al Forţei în Irak.

A absolvit în 2002 cursurile Facultăţii Interarme a Academiei de Înalte Studii Militare, un curs de Sisteme de Comunicaţii şi Informatică – Ede, Olanda, un curs postuniversitar la Colegiul Naţional de Apărare Bucureşti și un curs de Operaţii de Menţinere a Păcii– Oberammergau, Germania. Are un master în Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate la Universitatea„Lucian Blaga” – Sibiu, precum şi master în Studii Strategice, U.S. Army War College – Carlisle, SUA.

Este decorat cu: Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, Emblema de Merit clasa a III-a „În Serviciul Armatei României”, Emblema de Merit clasa a I-a „În Serviciul Păcii”, Emblema de Onoare a Armatei României, Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării, Emblema de Onoare a Forţelor Terestre, Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene, Emblema de Onoare a Medicinei Militare, Emblema de Onoare a Resurselor Umane, Emblema de Onoare a Logisticii.

S-a născut la data de 7 septembrie 1969, în Bucureşti. Este căsătorit şi are doi copii.