Spania este un ”partener de încredere” în cadrul NATO, a declarat miercuri premierul Pedro Sanchez, după ce președintele american Donald Trump a criticat Madridul pentru că nu și-a atins nivelul contribuțiilor financiare la alianța pentru apărare, informează Reuters.

Spania a crescut cheltuielile pentru apărare cu 70 % în ultimul deceniu, în timp ce investiția sa de 30 % în echipamente noi a fost peste nivelul de 20 % cerut de NATO, a declarat Sanchez într-un interviu pentru CNBC de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

Sanchez a mai spus că participarea armatei spaniole la operațiunile NATO a fost ”mult peste medie”.

”Suntem un partener de încredere și cred că trebuie să privești mai larg pentru a vedea dacă o țară este angajată sau nu față de securitatea aliaților NATO”, a spus Sanchez.

Spania a cheltuit 22,27 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, arată cifrele NATO, a 10-a cea mai mare contribuție în termeni absoluți dintre cei 32 de aliați NATO, dar aceasta reprezintă aproximativ 1,28% din PIB-ul său, cea mai mică în termeni relativi. Statele Unite au cheltuit anul trecut 3,38% din PIB pentru apărare, arată cifrele preliminare ale NATO.

”Spania se află foarte jos”, a declarat Trump luni, când a fost întrebat despre contribuțiile sale la NATO. Cu toate acestea, el a sugerat, de asemenea, în mod eronat, că Spania face parte din BRICS, grupul de economii emergente care cuprinde Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud și altele.

Președintele american Donald Trump a declarat la începutul acestui an, înainte de a fi învestit în funcție, că aliații din NATO trebuie să-și sporească alocările bugetare pentru apărare la 5% din PIB, cu mult peste ținta de 2%, cât este în prezent, dar în aceeași direcție cu poziția exprimată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a militat pentru o ”mentalitate de război” prin creșterea bugetelor apărării către 3% din PIB, fonduri care pot veni, spunea el, din sectorul alocările pentru pensii, sănătate sau asistență socială.

Într-o pledoarie pentru autonomie a Europei în materie de apărare, președintele francez Emmanuel Macron a subliniat nevoia creșterii investițiilor în apărare, lansând o întrebare cu încărcătură de reflecție: ”Ce vom face mâine în Europa dacă aliatul nostru american se retrage?”

Aliații NATO vor discuta despre creșterea cerințelor privind cheltuielile de apărare de la obiectivul actual de 2% din produsul intern brut la un summit care va avea loc la Haga în această vară.

Până în prezent, Polonia și Lituania sunt singurele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European au luat cuvântul în plenul Parlamentului European de la Strasbourg și au prezentat viziunea instituțiilor europene pentru viitorul relațiiei UE-SUA, viziune care are în vedere un parteneriat transatlantic „mai puternic, inclusiv în contextul NATO.”

„Uniunea Europeană și Statele Unite sunt reciproc cei mai mari parteneri comerciali și de investiții. Este în interesul ambelor părți să continue să promoveze o relație comercială stabilă, echilibrată și previzibilă. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm îndeaproape cu noua administrație a SUA pentru a promova o cooperare economică pozitivă și echitabilă și pentru a lucra la prioritățile noastre comune în materie de prosperitate și securitate, protejându-ne în același timp – în mod firesc – propriile interese”, a transmis președintele Consiliului European, Antonio Costa, de la pupitrul hemiciclului european. 

De asemenea, Ursula von der Leyen a subliniat ca prioritatea din topul agendei sale este ca UE să fie pregătite în noile negocieri care vor urma cu noua administrație de la Casa Albă: „Prima noastră prioritate va fi să ne implicăm din timp, să discutăm interese comune și să fim pregătiți să negociem. Iar atunci când va veni momentul să negociem, vom fi pragmatici în căutarea unui teren comun. Dar vreau, de asemenea, să știți că ne vom menține întotdeauna principiile noastre europene.”

Liderul Consiliului European a făcut referire în discursul său și la cheltuielile statelor membre pentru apărare și are așteptări de la acestea să cheltuiască peste 2% din PIB pentru apărare: „Astăzi, se așteaptă ca cele douăzeci și trei de state membre care sunt, de asemenea, aliați NATO, să cheltuiască împreună peste 2% pentru investițiile în apărare. Este în interesul nostru să facem mai mult în domeniul apărării. Să devenim mai rezistenți, mai eficienți, mai autonomi și un actor de securitate și apărare mai fiabil. În acest fel, Uniunea Europeană va deveni, de asemenea, un partener transatlantic mai puternic, inclusiv în contextul NATO.”

Donald Trump, proaspăt învestit în funcția de președinte al SUA, a subliniat că ”singura modalitate” ca Statele Unite ”să fie tratate corect” este prin taxe vamale, astfel că țările europene vor fi vizate de aceste măsuri, completând că produsele chinezești vor fi impozitate cu 10% începând cu 1 februarie, anunță AFP, citat de Agerpres.

”UE este foarte rea pentru noi. Ne tratează foarte rău”, a menționat Trump, acuzând că ”nu ne cumpără mașinile sau produsele noastre agricole”, deci ”sunt buni pentru taxe vamale”.

El s-a plâns că Statele Unite au un ”deficit comercial cu UE de 350 de miliarde de dolari”.

Germania se teme că va fi principala țintă europeană a tarifelor comerciale impuse de Trump, deși SUA au devansat China și au devenit principalul partener comercial al primei economii europene.

Mai mult, nouă din zece companii americane prezente pe Bătrândul Continent împărtășesc părerea că relațiile economice transatlantice se vor înrăutăți în următorii ani, tot din cauza tarifelor anunțate de Donald Trump.

Într-un demers de diplomație digitală, liderii instituțiilor UE i-au urat succes lui Donald Trump în cel de-al doilea mandat de președinte al Statelor Unite folosind hashtag-ul comun #EUUS pentru a arăta unitate.

Cu toate acestea, Uniunea Europeană, prin vocea comisarului european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, a anunțat că este ”pregătită să își apere interesele economice” dacă este nevoie.

Un potențial conflict comercial ar avea ”un cost economic substanțial pentru toată lumea, inclusiv pentru Statele Unite. Dacă este necesar să apărăm interesele economice ale Europei, suntem pregătiți să facem acest lucru, așa cum am făcut de altfel în timpul primei administrații Trump (2017-2021), când a introdus tarife la oțel și aluminiu”, a punctat acesta.

El a amintit că europenii au oferit atunci un răspuns ”proporțional”, cu taxe suplimentare la produsele americane precum motocicletele Harley-Davidson și Bourbon.