Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ministrul olandez de Externe vine luni la Bucureşti şi are întâlniri cu Ponta şi Corlăţean

Published

on

Ministrul olandez de Externe, Frans Timmermans, va face, luni, o vizită la Bucureşti, în cadrul căreia se va întâlni cu premierul Victor Ponta şi cu omologul român, Titus Corlăţean, potrivit agendei sale publicată vineri pe site-ul MAE olandez. Koningin bij viering 10 jaar Internationaal Strafhof

Vizita lui Timmermans vine la puţin timp după publicarea raportului MCV pentru România şi Bulgaria.

De altfel, ministrul Frans Timmermans are prevăzute şi întâlniri cu oameni de afaceri olandezi din România, dar şi cu reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale.

Potrivit MAE olandez, discuţiile cu reprezentanţii ONG-urilor au ca temă statul de drept şi buna guvernare.

Ulterior, şi MAE român a anunţat vizita oficială ministrului Afacerilor Externe al Regatului Ţărilor de Jos, Frans Timmermans.

Conform MAE român, vizita ministrului olandez reprezintă o ocazie pentru diversificarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale româno-olandeze şi se înscrie în dialogul politico-diplomatic dintre cele două ţări.

În cadrul convorbirilor, cei doi miniştri de Externe vor avea un schimb de opinii asupra modului în care poate fi dinamizată relaţia bilaterală, atât la nivel politic cât şi la nivel sectorial. Vor fi abordate aspecte ce ţin de intensificarea şi diversificarea cooperării economice, care să consolideze poziţia Regatului Ţărilor de Jos de prim investitor în România, dar şi să stimuleze investiţiile româneşti în această ţară. Totodată, vor fi dezbătute subiecte de interes comun de pe agenda europeană, cu accent pe dosarele de actualitate: securitatea energetică, politica de extindere a UE, Parteneriatul Estic, cu accent pe Republica Moldova, evoluţii instituţionale la nivel european în 2014. O atenţie particulară va fi acordată agendei regionale, dar şi subiectelor de interes ale agendei internaţionale, precum evoluţiile din Orientul Mijlociu, mai precizează MAE român.

Olanda este ţara care s-a opus de cele mai multe ori aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Anul trecut, autorităţile de la Haga au precizat că vor să vadă două rapoarte MCV pozitive pentru cele două ţări înainte de a lua o decizie în acest sens.

După publicarea, miercuri, a raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Ambasada Olandei a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, că documentul prezintă şi aspecte pozitive dar şi îngrijorări, astfel că este necesară acordarea în continuare a unei “atenţii speciale” situaţiei din România şi Bulgaria.

“Raportul MCV arată dezvoltări pozitive în ambele ţări, dar şi îngrijorări privind unele chestiuni (…) Rapoartele arată că o atenţie specială acordată situaţiei din cele două ţări rămâne în continuare necesară”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice.

Ambasada reiterează faptul că “un stat de drept care funcţionează bine şi o luptă eficientă împotriva corupţiei şi crimei organizate sunt fundamentale pentru funcţionarea UE – în interesul cetăţenilor noştri şi al companiilor noastre”.

Totodată, misiunea olandeză la Bucureşti a precizat că va studia rapoartele MCV “cu atenţie” şi le va transmite Parlamentului de la Haga.

Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare arată că, de la ultimul raport în cadrul MCV, România a făcut progrese în numeroase domenii.

Cu toate acestea, “persistă preocupările legate de independenţa sistemului judiciar şi sunt multe exemple de rezistenţă la măsurile în materie de integritate şi anticorupţie”, a declarat Mark Gray, la prezentarea raportului.

“Modificarea expeditivă şi netransparentă a Codului penal în decembrie 2013 a stârnit o preocupare generală, fiind privită ca o atingere adusă sistemului de combatere a corupţiei şi de promovare a integrităţii, chiar dacă Curtea Constituţională a demonstrat funcţionarea sistemului de control şi echilibru, declarând această modificare neconstituţională”, a mai spus Gray.

În ceea ce priveşte Bulgaria, aceasta a înregistrat unele progrese în reformarea sistemului judiciar, însă există în continuare probleme privind influenţele politice asupra justiţiei, iar acţiunile pentru combaterea corupţiei sunt insuficiente, constată raportul CE elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputații cer Comisiei Europene măsuri și mai concrete pentru repornirea turismului, criticând lipsa de sprijin financiar specific pe termen scurt

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Deputații europeni au oferit un feedback general pozitiv asupra pachetului Comisiei de transport și turism privind noile măsuri luate în considerare pentru repornirea turismului. Cu toate acestea, europarlamentarii solicită măsuri mai concrete și sprijin financar înainte de începrea vacanței de vară, se arată în comunicatul ofical al Parlamentului European.

Repornirea turismului: eurodeputații au subliniat necesitatea restabilirii încrederii în ”călătorii în siguranță” prin măsuri concrete suplimentare, întrucât situația actuală rămâne incertă în ciuda pachetului propus.

Dificultăți financiare: mulți europarlamentari au ridicat problema pierderilor de locuri de muncă masive, riscului de faliment în sector și au comentat lipsa de ajutor concret și sprijin financiar specific pe termen scurt, precum și necesitatea unei linii bugetare dedicate pe termen lung.

Probleme privind siguranța: Cu multe întrebări privind repornirea în siguranță a turismului în UE, Comisia a subliniat că cooperarea dintre statele membre s-a îmbunătățit și ridicarea restricțiilor de călătorie, inclusiv deschiderea frontierelor, ar trebui să se bazeze pe criterii stabilite și protocoale de sănătate puternice. Comisia încurajează statele membre să introducă scheme de certificare pentru călătorii în siguranță. Cu toate acestea, o acțiune similară la nivelul UE nu va fi posibilă înainte de această vară.

Drepturile pasagerilor: eurodeputații au subliniat că regulile de rambursare sunt aplicate prea des în diferite state membre. Comisia i-a asigurat pe eurodeputații că urmăresc îndeaproape problema, iar pasagerii își păstrează dreptul la rambursări în numerar.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană susține relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private, consolidând programul InvestEU

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Comisia Europeană consolidează InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, până la un nivel de 15,3 miliarde de euro, pentru a mobiliza investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate poate fi operațional începând din 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitate destinat companiilor din toate sectoarele economice care în condiții normale sunt sănătoase, precum și de a le pregăti pentru un viitor mai curat, digital și rezilient, potrivit comunicatului oficial.

Acest instrument de sprijin pentru solvabilitate, care se bazează pe actualul Fond european pentru investiții strategice, pentru a mobiliza resurse private în scopul sprijinirii urgente a întreprinderilor europene viabile din sectoarele, regiunile și țările pe care pandemia le-a afectat cel mai mult din punct de vedere economic

În cele din urmă, Comisia propune un nou Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU, pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro, mulțumită unei contribuții de 15 miliarde de euro din cadrul instrumentului „UE – noua generație”, pentru a spori reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția verde și digitală și de lanțurile valorice-cheie de pe piața internă.

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană alocă încă 55 mld. de euro prin inițiativa REACT-UE pentru a spori sprijinul pentru coeziune post-pandemie

Published

on

© European Commission/ Horizon 2020

Comisia Europeană propune o nouă inițiativă REACT-UE, pentru a spori sprijinul pentru coeziune acordat statelor membre pentru ca economiile lor să devină mai reziliente și mai sustenabile în faza de redresare după criză. Acest lucru va contribui la reducerea decalajului dintre primele măsuri de răspuns și redresarea pe termen mai lung, informează un comunicat de presă.

REACT-UE sau Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei, este o inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei.

Pachetul REACT-EU include 55 miliarde EUR ca fonduri suplimentare care, în perioada 2014 – 2020, vor fi la dispoziția Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și a Fondului social european (FSE), precum și la dispoziția Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD). Aceste fonduri suplimentare vor fi puse la dispoziție în perioada 2021 – 2022 din Next Generation EU și deja în 2020 printr-o revizuire țintită a cadrului financiar actual.

Prin urmare, Comisia își adaptează și propunerile de viitoare programe de coeziune și de politică socială pentru a acorda un sprijin și mai puternic investițiilor în scopul redresării, de exemplu: în ceea ce privește reziliența sistemelor naționale de sănătate, în sectoare precum turismul și cultura, în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii, privind măsurile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, educația și competențele și măsurile de combatere a sărăciei în rândul copiilor.

Comisia consolidează, de asemenea, Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, un element-cheie al Pactului Ecologic European, pentru a garanta echitatea socială în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic în regiunile cele mai vulnerabile cu un consum ridicat de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending