Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ministrul olandez de Externe vine luni la Bucureşti şi are întâlniri cu Ponta şi Corlăţean

Published

on

Ministrul olandez de Externe, Frans Timmermans, va face, luni, o vizită la Bucureşti, în cadrul căreia se va întâlni cu premierul Victor Ponta şi cu omologul român, Titus Corlăţean, potrivit agendei sale publicată vineri pe site-ul MAE olandez. Koningin bij viering 10 jaar Internationaal Strafhof

Vizita lui Timmermans vine la puţin timp după publicarea raportului MCV pentru România şi Bulgaria.

De altfel, ministrul Frans Timmermans are prevăzute şi întâlniri cu oameni de afaceri olandezi din România, dar şi cu reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale.

Potrivit MAE olandez, discuţiile cu reprezentanţii ONG-urilor au ca temă statul de drept şi buna guvernare.

Ulterior, şi MAE român a anunţat vizita oficială ministrului Afacerilor Externe al Regatului Ţărilor de Jos, Frans Timmermans.

Conform MAE român, vizita ministrului olandez reprezintă o ocazie pentru diversificarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale româno-olandeze şi se înscrie în dialogul politico-diplomatic dintre cele două ţări.

În cadrul convorbirilor, cei doi miniştri de Externe vor avea un schimb de opinii asupra modului în care poate fi dinamizată relaţia bilaterală, atât la nivel politic cât şi la nivel sectorial. Vor fi abordate aspecte ce ţin de intensificarea şi diversificarea cooperării economice, care să consolideze poziţia Regatului Ţărilor de Jos de prim investitor în România, dar şi să stimuleze investiţiile româneşti în această ţară. Totodată, vor fi dezbătute subiecte de interes comun de pe agenda europeană, cu accent pe dosarele de actualitate: securitatea energetică, politica de extindere a UE, Parteneriatul Estic, cu accent pe Republica Moldova, evoluţii instituţionale la nivel european în 2014. O atenţie particulară va fi acordată agendei regionale, dar şi subiectelor de interes ale agendei internaţionale, precum evoluţiile din Orientul Mijlociu, mai precizează MAE român.

Olanda este ţara care s-a opus de cele mai multe ori aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Anul trecut, autorităţile de la Haga au precizat că vor să vadă două rapoarte MCV pozitive pentru cele două ţări înainte de a lua o decizie în acest sens.

După publicarea, miercuri, a raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Ambasada Olandei a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, că documentul prezintă şi aspecte pozitive dar şi îngrijorări, astfel că este necesară acordarea în continuare a unei “atenţii speciale” situaţiei din România şi Bulgaria.

“Raportul MCV arată dezvoltări pozitive în ambele ţări, dar şi îngrijorări privind unele chestiuni (…) Rapoartele arată că o atenţie specială acordată situaţiei din cele două ţări rămâne în continuare necesară”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice.

Ambasada reiterează faptul că “un stat de drept care funcţionează bine şi o luptă eficientă împotriva corupţiei şi crimei organizate sunt fundamentale pentru funcţionarea UE – în interesul cetăţenilor noştri şi al companiilor noastre”.

Totodată, misiunea olandeză la Bucureşti a precizat că va studia rapoartele MCV “cu atenţie” şi le va transmite Parlamentului de la Haga.

Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare arată că, de la ultimul raport în cadrul MCV, România a făcut progrese în numeroase domenii.

Cu toate acestea, “persistă preocupările legate de independenţa sistemului judiciar şi sunt multe exemple de rezistenţă la măsurile în materie de integritate şi anticorupţie”, a declarat Mark Gray, la prezentarea raportului.

“Modificarea expeditivă şi netransparentă a Codului penal în decembrie 2013 a stârnit o preocupare generală, fiind privită ca o atingere adusă sistemului de combatere a corupţiei şi de promovare a integrităţii, chiar dacă Curtea Constituţională a demonstrat funcţionarea sistemului de control şi echilibru, declarând această modificare neconstituţională”, a mai spus Gray.

În ceea ce priveşte Bulgaria, aceasta a înregistrat unele progrese în reformarea sistemului judiciar, însă există în continuare probleme privind influenţele politice asupra justiţiei, iar acţiunile pentru combaterea corupţiei sunt insuficiente, constată raportul CE elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru nedesemnarea unui candidat pentru funcția de comisar european

Published

on

© CaleaEuropeană.ro/ Zaim Diana

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru că nu a propus un candidat pentru postul de comisar european.

În calitate de gardian al tratatelor, Comisia Europeană a trimis astăzi o scrisoare de notificare oficială Regatului Unit pentru încălcarea obligațiilor din Tratatul UE, prin faptul că nu a desemnat un candidat pentru postul de comisar UE.

Potrivit comunicatului oficial, autoritățile britanice au un ultimatum. 22 noiembrie este ultima zi în care britanicii mai au șansa să propună un candidat pentru funcția de comisar european în noul executiv condus de Ursrula von der Leyen.

Comisia Europeană reamintește că un stat membru nu poate invoca dispoziții care există în sistemul său juridic intern pentru a justifica nerespectarea obligațiilor care decurg odată cu aprtenența la blocul comunitar.

În conformitate cu articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Regatul Unit este invitat să își prezinte observațiile cu privire la scrisoarea de preaviz cel târziu vineri 22 noiembrie 2019. După examinarea acestor observații sau dacă nicio observație nu este prezentată până la data menționată, Comisia Europeană poate, dacă este cazul, să emită un aviz motivat, se mai arată în comunicat.

De asemnea, Guvernul britanic i-a transmis în scris preşedintei viitoarei Comisii Europene, Ursula von der Leyen, că nu va desemna un comisar european  înainte de alegerile din 12 decembrie din Regatul Unit.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut de două ori Marii Britanii să numească o persoană în contextul în care termenul pentru Brexit a fost amânat pentru a treia oară, pentru data de 31 ianuarie 2020. 

„Am scris către UE pentru a confirma că ghidul preelectoral stipulează că Marea Britanie nu ar trebui să facă în mod normal nominalizări pentru numiri internaționale în această perioadă”, a declarat joi un oficial britanic, în contextul în care alegătorii sunt așteptați la urne pe 12 decembrie.

Comisia Europeană, formată din președintele ales, Ursula von der Leyen, și înalți oficiali din alte 26 de state membre, intenționează să-și preia mandatul începând cu 1 decembrie.

Potrivit informațiilor relatate de sursa citată, Von der Leyen a fost sfătuită să meargă mai departe cu Comisia formată din 27 de membri deoarece nu ar încălca regulamentele europene.  

Fostul ministru german al apărării trebuia să-și preia rolul de președinte al Comisiei Europene de la 1 noiembrie, însă preluarea mandatului a fost încărcată de controverse privind numirile în Comisie, după ce comisiile de specialitate ale Parlamentului European au emis avize nefavorabile privind candidații francez, român și maghiar pentru funcția de comisar european. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen dorește în continuare ca viitoare Comisie Europeană să își înceapă activitatea la 1 decembrie, deși Regatul Unit, încă stat membru UE, a anunțat că va propune un comisar după această dată

Published

on

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește în continuare ca activitatea noului Executiv european să înceapă la 1 decembrie, în pofida faptului că Guvernul de la Londra a anunțat că nu va desemna un comisar european din partea Regatului Unit înaintea alegerilor anticipate, programate pentru 12 decembrie, primele după 1923, anunță DPA, citat de Agerpres.

Dincolo de acest obstacol pe care trebuie să-l soluționeze pentru ca viitoarea Comisie Europeană să își poată prelua atribuțiile la data amintită mai sus, Ursula von der Leyen se confruntă cu o nouă problemă apărută în urma deciziei europarlamentarilor Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, care au precizat că Olivér Várhelyi, comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, trebuie să răspundă unor întrebări suplimentare, după ce acesta nu i-a convins pe membrii Comisiei AFET. În plus, Várhelyi ar putea fi audiat, din nou, săptămâna viitoare.

Obiectivul preşedintei-alese Von der Leyen rămâne să aibă Colegiul (Comisarilor) învestit pe 1 decembrie”, a declarat purtătorul de cuvânt comunitar Jens Flosdorff. ”În prezent examinăm cu atenţie următorii paşi, având în vedere poziţia Regatului Unit. Vom anunţa orice asemenea pas de îndată ce ne vom încheia analiza”, a completat acesta, menţionând că Ursula von der Leyen se află în contact pe acest subiect cu statele membre ale UE şi cu Parlamentul European.

Miercuri seara, ambasadorul britanic la UE, Tim Barrow, a trimis o scrisoare viitorului președinte al Comisiei Europene, Ursula vor der Leyen, din partea Guvernului de la Londra , în care este precizat că Regatul Unit nu va înainte o nominalizare pentru postul de comisar european înainte de alegerile legislative din 12 decembrie, potrivit Politico Europe.

În document mai este stipulat că Marea Britanie ”nu dorește să oprească UE în procedurile de formare cât mai rapidă a unei noi comisii şi este dispus să coopereze”.

În vreme ce, în teorie, Comisia poate funcționa fără un comisar european britanic, cum, de altfel, a făcut-o și în trecut, eșecul Londrei de a nominaliza un comisar european a dus la apariția unei matrici de alegeri dificile.

Amânarea startului noii Comisii va arunca afacerile Uniunii Europene în vâltoarea Brexit-ului, scenariu ferm dezagreat de șefii de stat sau de guvern ai UE-27.

De cealaltă parte, începerea activității fără un comisar european britanic e la fel de problematică, având în vedere că 60 de milioane de cetățeni, încă europeni până la 31 ianuarie 2020, nu au un reprezentant în Colegiul Comisarilor.

Pe de altă parte, așa cum a punctat și președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în plenul reunit al Parlamentului European, când a susținut la 22 octombrie ultimul său discurs privind Starea Uniunii, ”în tratat este stipulat că Comisia este răspunzătoare de interesul general al Uniunii”.

Așadar, comisarii sunt responsabili de interesele celor peste 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, nu doar de cele ale cetățenilor statului care l-a nominalizat pentru postul european.

O altă problemă care trebuie luată în calcul este cea de ordin financiar.

Chiar dacă Londra va nominaliza la timp o persoană care va face parte din echipa von der Leyen pentru scurtă vreme, pornind de la premisa că Regatul Unit va părăsi UE la 31 ianuarie 2020, acest lucru ar implica costuri suplimentare pentru un comisar care va întreprinde puține acțiuni sau deloc în această calitate.

Să nu uităm că Jean-Claude Juncker și-a arătat în luna iunie dorința de a lăsa vacante, până la 1 noiembrie, posturile comisarilor care au fost aleși europarlamentari și care și-au preluat mandatul din Parlamentul European, justificând costurile suplimentare pe care le implică instalarea unui nou comisar.

”Fiecare stat membru vizat are deci dreptul de a desemna un nou comisar pentru cele patru luni restante. Aceasta ar costa contribuabilul european 1 milion de euro drept cheltuieli de instalare şi de personal şi pentru indemnizaţia de retragere”, a explicat Jean-Claude Juncker.

Potrivit unor surse europene, Ursula von der Leyen a obţinut avizul juridic conform căruia lipsa unui comisar britanic nu va împiedica noua sa echipă să-şi preia atribuţiile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Agonie pentru Ursula von der Leyen: Comisarul european propus de Ungaria nu a primit aprobarea Parlamentului European. Olivér Várhelyi va trebui să răspundă unor întrebări suplimentare

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, nu a primit aprobarea din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, au declarat surse din Parlamentul European pentru CaleaEuropeană.ro, precizând că procedura presupune faptul că vor urma întrebări scrise suplimentare din partea eurodeputaților la care comisarul propus din partea Ungariei va trebui să răspundă. De asemenea, Olivér Várhelyi ar putea fi audiat, din nou, săptămâna viitoare.

Potrivit surselor menționate, doar 30 de eurodeputați au votat în favoarea candidaturii lui Várhelyi, fiind necesare minim 48 de voturi pentru.

În favoarea comisarului maghiar au votat grupurile PPE, ECR și ID, iar împotriva grupurile S&D, Verzii, GUE/NGL, în timp ce grupul Renew Europe a cerut clarificări suplimentare, arată sursele citate.

O potențială respingere a comisarului propus de Ungaria ar putea determina, din nou, amânarea votului de învestire a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen.

Olivér Várhelyi, ambasadorul Ungariei în UE, a fost evaluat joi de eurodeputații pentru a fi confirmat drept următorul comisar pentru vecinătate și extindere. Funcționar public de carieră cunoscut pentru loialitatea sa față de premierul Viktor Orbán, Várhelyi a fost nominalizat pentru această funcție după ce europarlamentarii au respins prima alegere a Ungariei, fostul ministru al justiției Laszlo Trocsanyi, din cauza problemelor legate de conflictul de interese.

Audierea lui  Várhelyi a fost una dificilă, având în vedere că există critici asupra faptului că Ungaria nu ar trebui să primească portofoliul de vecinătate extindere, având în vedere relația strânsă a lui Orbán cu președintele rus Vladimir Putin, acțiunile guvernului de la Budapesta cu privire la statul de drept și subminarea legăturilor de securitate ale Ucrainei cu NATO.

În cursul audierii, Olivér Várhelyi a pledat pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, și-a manifestat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a precizat că va fi loial Uniunii Europene și că va aplica standardele Uniunii Europene în materie de stat de drept.

Puteți citi despre audierea lui Olivér Várhelyi, pe larg, aici.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending