Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a prezentat raportul de activitate al MRP pe primul semestru al anului 2019, cu accent pe informații actualizate despre comunitățile românești din afara granițelor României și pe programele și proiectele prin care ministerul vine în sprijinul conaționalilor de pretutindeni, potrivit unui comunicat al Ministerului.
Conform cifrelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale României, centralizate de MRP, numărul total al românilor de pretutindeni este de aproximativ 9.700.000. Numărul exact al românilor de pretutindeni este, însă, greu de estimat întrucât mulți dintre aceștia nu își stabilesc domiciliul legal în țara-gazdă.
Potrivit MRP, motivele cel mai des invocate de cei cara au părăsit România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici și calitatea clasei politice.
Bugetul alocat pentru sprijinirea activităților în care sunt implicați românii din afara granițelor
Buget alocat de MRP pentru sprijinirea activităților românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora în anul 2019 era de 13.468.000 lei, dintre care peste 4 milioane și jumătate de lei sunt alocați burselor pentru etnicii români din Ucraina, iar restul acțiunilor Ministerului.
De asemenea, raportul Ministerului arată că bugetul dedicat activităților de sprijinire a românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora s-a dublat în ultimul deceniu. În 2007, se alocau 7.029.000 lei, iar în 2019 suma a ajuns la 13.468.000 lei. Cifra finanțării nerambursabile se ridică la 5.478.000 lei. Acești bani sunt împărțiți astfel: 159 de proiecte aprobate după prima sesiune de finanțare (5.372.378,50 lei), dintre care 71 în diaspora, mai ales în Spania și Italia (2.477.708,50 lei), 58 în comunitățile istorice, mai ales Republica Moldova, Serbia și Ucraina (1.796.670,00 lei) și 30 în România (1.098.000,00 lei).
Ministrul s-a referit și la inițiativele privind procesul de reîntoarcere și reinserție socială a românilor din afara țării. A fost menționată, în acest sens, elaborarea unui proiect de Lege privind inserția și reinserția românilor de pretutindeni în România. În perioada imediat următoare, MRP va face demersuri în vederea parcurgerii următoarelor etape legislative.
Finanțare europeană
În ceea ce privește accesarea fondurilor europene, MRP a aplicat pentru finanțare și urmărește să elaboreze o nouă Strategie pentru românii de pretutindeni și să pună bazele unui concept integrat carr va sta la baza demersurilor privind relațiile cu românii de pretutindeni. Astfel, în vederea elaborării unei noi Strategii pentru perioada 2021-2024, se va realiza un studiu sociologic privind diaspora românească, în care se vor avea în vedere elemente precum: componența socială a comunităților de români, harta prezenței cetățenilor români peste hotare, motivele care au determinat plecarea în străinătate, motivele care ar putea determina întoarcerea în România, domeniile în care românii din afara granițelor apreciază că este necesară o implicare mai activă a statului român.
De asemenea, studiul va analiza și aspecte privind dinamica comunităților românești din jurul granițelor, cu accent asupra impactului pe care programul de finanțare nerambursabilă oferit de MRP l-a avut în procesul de conservare și promovare a identității românești din afara granițelor.
Activități organizate de Președinția României la Consiliul UE
În cadrul declarațiilor de presă care au însoțit prezentarea raportului de activitate, Natalia-Elena Intotero a prezentat și proiectele derulate de MRP pe durata deținerii de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, punctând faptul că reuniunile și dezbaterile la nivel ministerial și la nivel de experți, pe tematica politicilor pentru diaspora din UE, pe care MRP le-a organizat la Craiova, București și Bacău au reprezentat premiere la nivelul Uniunii Europene și au fost apreciate de reprezentanții statelor membre participante.
În urma celor trei reuniuni, participanții s-au pus de acord asupra necesității ca tematicile legate de diaspora să fie dezbătute și în viitor la nivel european și să ocupe un loc important pe agenda următoarelor președinții rotative. De asemenea, ministrul Natalia-Elena Intotero a avut întâlniri de lucru la Bruxelles cu comisarii europeni Johannes Hahn (Politici de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere), Julian King (Securitatea Uniunii) și Marianne Thyssen (Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale). În cadrul întrevederilor, comisarii europeni au fost informați cu privire la demersurile Guvernului României pentru sprijinirea românilor de pretutindeni și la necesitatea abordării la nivel european a problematicilor privind tematica diasporei europene din UE.
Votul în diaspora
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, face parte din Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală. Activitatea Comisiei s-a concentrat pe identificarea celor mai bune soluții pentru ca românii din afara granițelor României să își poată exercita dreptul la vot în mod civilizat și decent.
MRP a contribuit prin transmiterea propunerilor din partea cetățenilor din afara granițelor României către membrii comisiei și a furnizat un material documentar centralizat despre legislația altor state membre UE cu privire la votul în străinătate.
Modificările pe care Comisia le-a adus Codului Electoral, după o serie de sesiuni de lucru și de consultări, inclusiv cu români din diaspora, au fost adoptate de către Parlamentul României în data de 3 iulie 2019. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi, 23 iulie, legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din străinătate. În cadrul unei alocuțiuni susținută la Palatul Cotroceni cu ocazia semnării de către UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României președintele Klaus Iohannis și-a întrerupt discursul pentru a semna decretul de promulgare.
Noua lege introduce votul anticipat, permite votul prin corespondență și reprezintă un prim pas menit să creeze condiții pentru exercitarea dreptului de vot de către toți cetățenii aflați la rând și în secția de votare chiar și după ora 21:00.
Modificările actelor normative privind votul în străinătate la scurtinul prezidențial prevăd, de asemenea, ca votul în România și în Diaspora să fie extins până la ora 24:00, în cazul în care există cetăţeni în secţia de votare.
