Connect with us

ROMÂNIA

Raport de activitate al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni: Aproximativ 10 milioane de români în afara granițelor. Neajunsurile materiale, veniturile mici și calitatea clasei politice, cele mai frecvente motive pentru părăsirea României

Published

on

© Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a prezentat raportul de activitate al MRP pe primul semestru al anului 2019, cu accent pe informații actualizate despre comunitățile românești din afara granițelor României și pe programele și proiectele prin care ministerul vine în sprijinul conaționalilor de pretutindeni, potrivit unui comunicat al Ministerului.

Conform cifrelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale României, centralizate de MRP, numărul total al românilor de pretutindeni este de aproximativ 9.700.000.  Numărul exact al românilor de pretutindeni este, însă, greu de estimat întrucât mulți dintre aceștia nu își stabilesc domiciliul legal în țara-gazdă.

Potrivit MRP, motivele cel mai des invocate de cei cara au părăsit România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici și calitatea clasei politice.

Bugetul alocat pentru sprijinirea activităților în care sunt implicați românii din afara granițelor

Buget alocat de MRP pentru sprijinirea activităților românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora în anul 2019 era de 13.468.000 lei, dintre care peste 4 milioane și jumătate de lei sunt alocați burselor pentru etnicii români din Ucraina, iar restul acțiunilor Ministerului. 

De asemenea, raportul Ministerului arată că bugetul dedicat activităților de sprijinire a românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora s-a dublat în ultimul deceniu. În 2007, se alocau 7.029.000 lei, iar în 2019 suma a ajuns la 13.468.000 lei. Cifra finanțării nerambursabile se ridică la 5.478.000 lei. Acești bani sunt împărțiți astfel: 159 de proiecte aprobate după prima sesiune de finanțare (5.372.378,50 lei), dintre care 71 în diaspora, mai ales în Spania și Italia (2.477.708,50 lei), 58 în comunitățile istorice, mai ales Republica Moldova, Serbia și Ucraina (1.796.670,00 lei) și 30 în România (1.098.000,00 lei).

Ministrul s-a referit și la inițiativele privind procesul de reîntoarcere și reinserție socială a românilor din afara țării. A fost menționată, în acest sens, elaborarea unui proiect de Lege privind inserția și reinserția românilor de pretutindeni în România. În perioada imediat următoare, MRP va face demersuri în vederea parcurgerii următoarelor etape legislative.

Finanțare europeană

În ceea ce privește accesarea fondurilor europene, MRP a aplicat pentru finanțare  și urmărește să elaboreze o nouă Strategie pentru românii de pretutindeni și să pună bazele unui concept integrat carr va sta la baza demersurilor privind relațiile cu românii de pretutindeni. Astfel, în vederea elaborării unei noi Strategii pentru perioada 2021-2024, se va realiza un studiu sociologic privind diaspora românească, în care se vor avea în vedere elemente precum: componența socială a comunităților de români, harta prezenței cetățenilor români peste hotare, motivele care au determinat plecarea în străinătate, motivele care ar putea determina întoarcerea în România, domeniile în care românii din afara granițelor apreciază că este necesară o implicare mai activă a statului român.

De asemenea, studiul va analiza și aspecte privind dinamica comunităților românești din jurul granițelor, cu accent asupra impactului pe care programul de finanțare nerambursabilă oferit de MRP l-a avut în procesul de conservare și promovare a identității românești din afara granițelor.

Activități organizate de Președinția României la Consiliul UE

În cadrul declarațiilor de presă care au însoțit prezentarea raportului de activitate, Natalia-Elena Intotero a prezentat și proiectele derulate de MRP pe durata deținerii de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, punctând faptul că reuniunile și dezbaterile la nivel ministerial și la nivel de experți, pe tematica politicilor pentru diaspora  din UE, pe care MRP le-a organizat la Craiova, București și Bacău au reprezentat premiere la nivelul Uniunii Europene și au fost apreciate de reprezentanții statelor membre participante.

În urma celor trei reuniuni, participanții s-au pus de acord asupra necesității ca tematicile legate de diaspora să fie dezbătute și în viitor la nivel european și să ocupe un loc important pe agenda următoarelor președinții rotative. De asemenea, ministrul Natalia-Elena Intotero a avut întâlniri de lucru la Bruxelles cu comisarii europeni Johannes Hahn (Politici de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere), Julian King (Securitatea Uniunii) și Marianne Thyssen (Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale). În cadrul întrevederilor, comisarii europeni au fost informați cu privire la demersurile Guvernului României pentru sprijinirea românilor de pretutindeni și la necesitatea abordării la nivel european a problematicilor privind tematica diasporei europene din UE.

Votul în diaspora 

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, face parte din Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală. Activitatea Comisiei s-a concentrat pe identificarea celor mai bune soluții pentru ca românii din afara granițelor României să își poată exercita dreptul la vot în mod civilizat și decent.

MRP a contribuit prin transmiterea propunerilor din partea cetățenilor din afara granițelor României către membrii comisiei și a furnizat un material documentar centralizat despre legislația altor state membre UE cu privire la votul în străinătate.

Modificările pe care Comisia le-a adus Codului Electoral, după o serie de sesiuni de lucru și de consultări, inclusiv cu români din diaspora, au fost adoptate de către Parlamentul României în data de 3 iulie 2019. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi, 23 iulie, legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din străinătate. În cadrul unei alocuțiuni susținută la Palatul Cotroceni cu ocazia semnării de către UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României președintele Klaus Iohannis și-a întrerupt discursul pentru a semna decretul de promulgare.

Citiți și Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din Diaspora

Noua lege introduce votul anticipat, permite votul prin corespondență și reprezintă un prim pas menit să creeze condiții pentru exercitarea dreptului de vot de către toți cetățenii aflați la rând și în secția de votare chiar și după ora 21:00. 

Modificările actelor normative privind votul în străinătate la scurtinul prezidențial prevăd, de asemenea, ca votul în România și în Diaspora să fie extins până la ora 24:00, în cazul în care există cetăţeni în secţia de votare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

POLITICĂ

Ludovic Orban, primele întrevederi la nivel înalt: Premierul va avea opt întâlniri bilaterale cu omologi europeni la Congresul PPE de la Zagreb

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Prim-ministrul Ludovic Orban, președinte al Partidului Național Liberal, merge miercuri și joi la Zagreb, acolo unde va lua parte la lucrările Congresului Partidului Popular European și va avea întâlniri cu mai mulți omologi din țările europene, precum și cu membri ai Comisiei Europene.

Cu ocazia ”Congresului vom avea foarte multe întâlniri bilaterale. (…) În ceea ce mă priveşte pe mine, până acum am stabilit în marja Congresului PPE opt bilaterale cu premieri din diferite ţări care sunt din partide membre ale PPE, de asemenea cu comisari europeni, cu viitori comisari europeni, întâlniri foarte importante care ne permit întărirea legăturilor cu partenerii noştri şi creşterea influenţei pe care o avem la nivel european cu beneficii pentru români”, a spus Orban, întrebat cu ce mandat va merge PNL la Congresul PPE, informează Agerpres.

Întrevederile pe care Orban le va avea la Zagreb vor fi primele la cel mai înalt nivel european pentru noul prim-ministru român.

De altfel, Orban a afirmat că PNL îi susţine la Congresul Partidului Popular European pe Donald Tusk pentru funcţia de preşedinte, pe Siegfried Mureşan pentru funcţia de vicepreşedinte și pe Antonio Lopez Isturiz White pentru funcția de secretar general al formațiunii.

Partidul Popular European (PPE) organizează miercuri şi joi, la Zagreb, congresul său statutar în care vor fi aleşi preşedintele, vicepreşedinţii, trezorierul şi secretarul general ai acestei formaţiuni politice paneuropene. La reuniune vor participa aproximativ 2.000 de delegaţi din 40 de ţări.

Citiți și

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Congresul PPE de la Zagreb: Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan candidează pentru poziția de vicepreședinte al Partidului Popular European

Donald Tusk este unicul candidat pentru șefia PPE, în vreme ce pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează David McAllister (CDU, Germania), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda), Siegfried Mureșan (PNL, România), Averof Neofytou (Adunarea Democratică, Cipru), Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Franck Proust (Republicanii, Franța), Paulo Rangel (PSD, Portugalia), Ivan Stefanec (KDH, Slovacia), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia), Esther de Lange (CDA, Olanda), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Johannes Hahn (OVP, Austria).

Candidatul pentru funcția de trezorieri este Christian Schmidt (CSU, Germania).

Congresul PPE, la care vor participa 2000 de delegați din 40 de țări, va fi găzduit de prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, precum și de actuala conducere a PPE, formată din președintele Joseph Daul și secretarul general Antonio Lopez Isturiz-White. Trei partide din România fac parte din PPE: Partidul Național Liberal, Partidul Mișcarea Populară și Uniunea Democrată Maghiară din România.

Vor mai fi prezenți la Congresul PPE și liderii statelor membre afiliați popularilor europene, între care președintele Klaus Iohannis, cancelarul german Angela Merkel, actuali lideri președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European Donald Tusk, președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, precum și președintele Ciprului, prim-miniștrii Bulgariei, Greciei, Irlandei sau Letoniei, împreună cu liderii de opoziție din celelalte țări ale Uniunii Europene, dar și liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis își reafirmă motivele pentru care refuză o dezbatere cu Viorica Dăncilă: România a fost compromisă în plan extern de contracandidata mea

Published

on

© Partidul National Liberal/ Facebook

Președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL la alegerile prezidențiale, a menționat, într-un discurs susținut cu ocazia unei vizite electorale la Ploiești, care sunt motivele pentru care a refuzat dezbaterea cu contracandidata sa, liderul PSD Viorica Dăncilă. Președintele le-a răspuns și celor care îl critică pentru absența unei dezbateri între candidați.

”Unii au început să dezbată dezbaterea. În esență o dezbatere este un lucru onorabil între politicieni. Dar, nu vreau să repet toată discuția, vreau să spun că nu particip la o dezbatere cu contracandidata fiindcă doamna Dăncilă reprezintă un partid nedemocratic, nereformat, reprezintă guvernul care a întruchipat regimul toxic Dragnea-Dăncilă, regim care a guvernat cras împotriva românilor, nu doar că a guvernat împotriva românilor, a atacat românii în stradă anul trecut pe 10 august. Pe reprezentantanta unui astfel de partid care a guvernat împoriva românilor și care mai nou aruncă acuzații xenofobe nu pot să o întâlnesc la o dezbatere. Despre ce să vorbim?”, a declarat Klaus Iohannis, citat de Digi24.

Candidatul PNL la alegerile prezidențiale a susținut că România a fost compormisă în plan extern de acțiunile fostului premier Viorica Dăncilă.

”A, sigur, cineva poate să răspundă, este vorba despre România și despre români. Da, România în extern a fost compromisă de această contracandidată a mea. Vă amintiți ca s-a dus la New York și ne-a făcut mari probleme, s-a dus într-o țară vecină și prietenă și a încurcat capitala. Să vorbim despre viitorul românilor? Eu să vorbesc cu contracandidata despre viitorul românilor? Eu care îmi doresc un viitor bun pentru români și să vorbesc cu contracandidata care a condus guvernul care le-a făcut rău românilor, care i-a gazat pe 10 august? O candidată care a tolerat mereu atacuri xenofobe de cea mai joasă speță? Cu această doamnă să discut despre Europa?”, a mai susținut președintele, făcând referire la recentele atacuri xenofobe la adresa sa sau la acțiunile de politică externă ale fostului premier, care a promis, la New York, mutarea ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim

Klaus Iohannis, care a fost criticat pentru că nu acceptă o dezbatere cu Viorica Dăncilă, va participa marți la o dezbatere, organizată în Aula Bibliotecii Centrale Universitare, în cadrul căreia va răspunde întrebărilor puse de jurnaliști, formatori de opinie și politologi.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

MAE a expediat buletinele de vot și timbrele cu mențiunea ,,VOTAT” pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din străinătate

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a finalizat luni, 18 noiembrie 2019, expedierea buletinelor de vot și a timbrelor autocolante cu mențiunea ,,VOTAT”  către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului de votare în cadrul secțiilor de votare din străinătate în contextul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeană.ro.

Pentru cele 835 de secții de votare organizate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, 4.608.175 de buletine de vot și 2.866.260 de timbre autocolante cu mențiunea ,,VOTAT”. Aceste cantități sunt rezultatul informării de către misiunile diplomatice și consulare, la solicitarea Centralei MAE, cu privire la necesarul de buletine de vot și alte materiale pentru turul al doilea. Numărul de buletine de vot solicitat de misiuni pentru turul al doilea este mai mare cu 107.068 decât cel solicitat pentru primul tur.

Odată cu buletinele de vot, Ministerul Afacerilor Externe a expediat şi celelalte materiale necesare votării în cadrul secțiilor de votare din străinătate: modele de liste electorale suplimentare, procese-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării, modele de procese-verbale ce trebuie completate în anumite situații specifice în cadrul procesului de votare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că votul pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în cadrul celor 835 de secții organizate în străinătate se desfășoară pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie 2019, în intervalul orar 12.00 – 21.00, și sâmbătă (23 noiembrie) și duminică (24 noiembrie) în intervalul orar 07.00 – 21.00. Lista secțiilor de votare organizate în străinătate și harta interactivă a acestora pot fi consultate pe pagina de internet a MAE: http://www.mae.ro/node/49479.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români aflați în străinătate pe durata celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale să se prezinte la vot pe durata celor trei zile (vineri, sâmbătă și duminică) pentru a evita aglomerarea în ultima zi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending