Connect with us

ROMÂNIA

Raport de activitate al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni: Aproximativ 10 milioane de români în afara granițelor. Neajunsurile materiale, veniturile mici și calitatea clasei politice, cele mai frecvente motive pentru părăsirea României

Published

on

© Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a prezentat raportul de activitate al MRP pe primul semestru al anului 2019, cu accent pe informații actualizate despre comunitățile românești din afara granițelor României și pe programele și proiectele prin care ministerul vine în sprijinul conaționalilor de pretutindeni, potrivit unui comunicat al Ministerului.

Conform cifrelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale României, centralizate de MRP, numărul total al românilor de pretutindeni este de aproximativ 9.700.000.  Numărul exact al românilor de pretutindeni este, însă, greu de estimat întrucât mulți dintre aceștia nu își stabilesc domiciliul legal în țara-gazdă.

Potrivit MRP, motivele cel mai des invocate de cei cara au părăsit România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici și calitatea clasei politice.

Bugetul alocat pentru sprijinirea activităților în care sunt implicați românii din afara granițelor

Buget alocat de MRP pentru sprijinirea activităților românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora în anul 2019 era de 13.468.000 lei, dintre care peste 4 milioane și jumătate de lei sunt alocați burselor pentru etnicii români din Ucraina, iar restul acțiunilor Ministerului. 

De asemenea, raportul Ministerului arată că bugetul dedicat activităților de sprijinire a românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora s-a dublat în ultimul deceniu. În 2007, se alocau 7.029.000 lei, iar în 2019 suma a ajuns la 13.468.000 lei. Cifra finanțării nerambursabile se ridică la 5.478.000 lei. Acești bani sunt împărțiți astfel: 159 de proiecte aprobate după prima sesiune de finanțare (5.372.378,50 lei), dintre care 71 în diaspora, mai ales în Spania și Italia (2.477.708,50 lei), 58 în comunitățile istorice, mai ales Republica Moldova, Serbia și Ucraina (1.796.670,00 lei) și 30 în România (1.098.000,00 lei).

Ministrul s-a referit și la inițiativele privind procesul de reîntoarcere și reinserție socială a românilor din afara țării. A fost menționată, în acest sens, elaborarea unui proiect de Lege privind inserția și reinserția românilor de pretutindeni în România. În perioada imediat următoare, MRP va face demersuri în vederea parcurgerii următoarelor etape legislative.

Finanțare europeană

În ceea ce privește accesarea fondurilor europene, MRP a aplicat pentru finanțare  și urmărește să elaboreze o nouă Strategie pentru românii de pretutindeni și să pună bazele unui concept integrat carr va sta la baza demersurilor privind relațiile cu românii de pretutindeni. Astfel, în vederea elaborării unei noi Strategii pentru perioada 2021-2024, se va realiza un studiu sociologic privind diaspora românească, în care se vor avea în vedere elemente precum: componența socială a comunităților de români, harta prezenței cetățenilor români peste hotare, motivele care au determinat plecarea în străinătate, motivele care ar putea determina întoarcerea în România, domeniile în care românii din afara granițelor apreciază că este necesară o implicare mai activă a statului român.

De asemenea, studiul va analiza și aspecte privind dinamica comunităților românești din jurul granițelor, cu accent asupra impactului pe care programul de finanțare nerambursabilă oferit de MRP l-a avut în procesul de conservare și promovare a identității românești din afara granițelor.

Activități organizate de Președinția României la Consiliul UE

În cadrul declarațiilor de presă care au însoțit prezentarea raportului de activitate, Natalia-Elena Intotero a prezentat și proiectele derulate de MRP pe durata deținerii de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, punctând faptul că reuniunile și dezbaterile la nivel ministerial și la nivel de experți, pe tematica politicilor pentru diaspora  din UE, pe care MRP le-a organizat la Craiova, București și Bacău au reprezentat premiere la nivelul Uniunii Europene și au fost apreciate de reprezentanții statelor membre participante.

În urma celor trei reuniuni, participanții s-au pus de acord asupra necesității ca tematicile legate de diaspora să fie dezbătute și în viitor la nivel european și să ocupe un loc important pe agenda următoarelor președinții rotative. De asemenea, ministrul Natalia-Elena Intotero a avut întâlniri de lucru la Bruxelles cu comisarii europeni Johannes Hahn (Politici de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere), Julian King (Securitatea Uniunii) și Marianne Thyssen (Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale). În cadrul întrevederilor, comisarii europeni au fost informați cu privire la demersurile Guvernului României pentru sprijinirea românilor de pretutindeni și la necesitatea abordării la nivel european a problematicilor privind tematica diasporei europene din UE.

Votul în diaspora 

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, face parte din Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală. Activitatea Comisiei s-a concentrat pe identificarea celor mai bune soluții pentru ca românii din afara granițelor României să își poată exercita dreptul la vot în mod civilizat și decent.

MRP a contribuit prin transmiterea propunerilor din partea cetățenilor din afara granițelor României către membrii comisiei și a furnizat un material documentar centralizat despre legislația altor state membre UE cu privire la votul în străinătate.

Modificările pe care Comisia le-a adus Codului Electoral, după o serie de sesiuni de lucru și de consultări, inclusiv cu români din diaspora, au fost adoptate de către Parlamentul României în data de 3 iulie 2019. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi, 23 iulie, legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din străinătate. În cadrul unei alocuțiuni susținută la Palatul Cotroceni cu ocazia semnării de către UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României președintele Klaus Iohannis și-a întrerupt discursul pentru a semna decretul de promulgare.

Citiți și Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din Diaspora

Noua lege introduce votul anticipat, permite votul prin corespondență și reprezintă un prim pas menit să creeze condiții pentru exercitarea dreptului de vot de către toți cetățenii aflați la rând și în secția de votare chiar și după ora 21:00. 

Modificările actelor normative privind votul în străinătate la scurtinul prezidențial prevăd, de asemenea, ca votul în România și în Diaspora să fie extins până la ora 24:00, în cazul în care există cetăţeni în secţia de votare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

BUSINESS

Președintele Klaus Iohannis, întrevedere cu conducerea combinatului siderurgic Liberty Galaţi pentru prezentarea planurilor de investiții în România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu conducerea combinatului siderurgic Liberty Galaţi, în cadrul căreia Sanjeev Gupta, preşedintele executiv al Gupta Family Group Alliance (GFG Alliance) şi Liberty Steel Group, a prezentat planurile de investiţii în România.

“Liberty Steel Group se află în topul primilor 10 producători de oţel la nivel global şi a preluat în 2019 Combinatul Siderurgic Galaţi, cel mai mare producător integrat de oţel din România. În cadrul întrevederii a fost abordată tema operaţiunilor grupului din România şi au fost prezentate planurile de investiţii în România ale GFG Alliance şi Liberty Steel, atât în industria de profil, cât şi în domenii conexe, respectiv dezvoltarea unor alternative la procesele tradiţionale, poluante, de producere a oţelului, precum şi producerea de ‘energie verde'”, a informat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Preşedintele Iohannis a evidenţiat “avantajele competitive” ale economiei României şi a reiterat importanţa investiţiilor semnificative, orientate pe termen lung, “pentru relansarea economică şi pentru refacerea încrederii economice”, mai ales în contextul generat de pandemia de COVID-19.

“Sanjeev Gupta a prezentat perspectivele pe termen lung ale investiţiilor din România, precum şi intenţiile de dezvoltare, în parteneriat cu actorii locali, atât a capacităţilor de producţie curente, cât şi a unor capacităţi noi. De asemenea, preşedintele executiv al GFG Alliance şi Liberty Steel Group a prezentat intenţia grupului de a-şi diversifica portofoliul de active deţinute în ţara noastră. Preşedintele României a subliniat faptul că investiţia grupului în combinatul de la Galaţi reprezintă o oportunitate importantă ca industria siderurgică din România să se dezvolte şi să atingă un nivel înalt de inovare şi a încurajat reprezentanţii GFG Alliance şi Liberty Steel Group să încheie parteneriate de afaceri benefice pentru economia românească”, se precizează în comunicat.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul Israelului în România: Orice persoană care suferă de violenţă domestică nu trebuie să tacă, trebuie să vorbească

Published

on

© David Saranga/ Facebook

Ambasadorul Israelului în România, David Saranga, a declarat, marţi, că în timpul pandemiei de coronavirus violenţa domestică a crescut şi a arătat că orice persoană care suferă din această cauză “trebuie să vorbească” şi să facă ceva.

El a făcut o donaţie constând în electrocasnice şi alimente neperisabile Centrului maternal Casa Agar al Asociaţiei Touched Romania.

“Orice persoană care suferă de violenţă domestică nu trebuie să tacă, trebuie să vorbească, trebuie să facă ceva. Faptul că centrul ajută femeile în nevoie ne-a făcut pe noi să sprijinim şi să ajutăm acest centru. Atunci când vorbim despre violenţa domestică nu este vorba numai de violenţă fizică, poate să fie şi violenţă psihică şi atunci scopul activităţii noastre este să scoatem în evidenţă faptul că oamenii sunt în nevoie şi oriunde putem să ajutăm, cu micul ajutor pe care îl aducem, acolo o să fim. (…) Atunci când a început pandemia şi am auzit despre acest fenomen care se întâmplă peste tot, în toată lumea, când femeile sau copiii sunt în nevoie din cauza violenţei domestice, atunci am hotărât să ne implicăm şi să vedem cum putem să ajutăm”, a afirmat ambasadorul israelian, citat de Agerpres.

Anca Nistor, coordonator al Centrului maternal Casa Agar din cadrul Asociaţiei Touched Romania, a arătat că aproximativ 450 de mame şi copii au ajuns, din 2006 de când a început proiectul, în acest centru. Ea a precizat că femeile ajunse în centru trec mai întâi printr-o perioadă de acomodare, iar apoi participă la activităţi de dezvoltare şi recuperare. De asemenea, femeile învaţă să-şi îngrijească copiii şi pot participa la cursuri de calificare.

Mămicile de la Casa Agar i-au dăruit ambasadorului israelian săculeţi cu lavandă şi o scrisoare. 

Continue Reading

ONU

Mesajul MAE de Ziua Internațională ONU a Tineretului: Întărirea rolului tinerilor în societate, prioritatea activității diplomatice a României în cadrul ONU

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la data de 12 august, a Zilei Internaţionale ONU a Tineretului, dedicată tinerilor ca parteneri esenţiali pentru schimbare.

Ziua Internaţională ONU a Tineretului reprezintă o oportunitate de conştientizare a provocărilor cu care se confruntă tinerii din întreaga lume, se arată într-un comunicat al MAE transmis, marţi, Calea Europeană.

Tema din acest an a zilei aniversare “Angajamentul Tinerilor pentru Acţiune Globală” (“Youth Engagement for Global Action”) urmăreşte identificarea modalităţilor prin care favorizarea implicării tinerilor la nivel local, naţional şi global contribuie la consolidarea proceselor şi instituţiilor multilaterale.

“Una dintre priorităţile activităţii diplomatice a României în cadrul ONU o constituie întărirea rolului tinerilor în cadrul societăţii şi sprijinirea acestora să devină vectori ai schimbării, iar una dintre priorităţile preşedinţiei actuale a României la Comunitatea Democraţiilor vizează întărirea rolului tinerilor în procesele democratice”, precizează sursa citată, reamintind că, în acest sens, sub egida preşedinţiei române, în perioada 23 – 24 iulie 2020, s-a desfăşurat Forumul Tinerilor din cadrul Comunităţii Democraţiilor, cu tema Interconectarea tinerilor lideri din ţările democratice.

Un alt element de substanţă prin care MAE susţine interesele şi obiectivele tineretului la nivel internaţional îl reprezintă “Programul Delegat de Tineret la ONU”, care a debutat în România în 2006, sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Tineretului şi Sportului, ţara noastră fiind unul dintre cele aproximativ 30 de state membre ONU care susţin această iniţiativă. Scopul programului este de a antrena tinerii cu potenţial, cu vârste între 18 – 25 ani, în activitatea celui mai mare for decizional global şi de a-i mobiliza în activităţile de tineret din ţară.

Programul urmăreşte reprezentarea publică a intereselor tinerilor români la nivel internaţional.

Tot pe linia angajării problematicii tineretului se numără încheierea, de către MAE român, a unui Protocol de colaborare cu Asociaţia Tineretul ONU din România, care a fost înfiinţată în 2009. Aceasta numără 60 de membri în Bucureşti şi 150 la nivel naţional şi promovează valorile şi activităţile ONU în rândul tinerilor români, fiind membră a Reţelei Asociaţia Tineretului ONU. În perioada 2009 – 2020, MAE şi Asociaţia Tineretul ONU din România au realizat o serie de acţiuni în cooperare, proiectul cel mai consistent constând în organizarea conferinţelor anuale Bucharest International Student Model United Nations / BISMUN, se mai arată în comunicat.


Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei Internaţionale a Tineretului, prin Rezoluţia 54/120, ca urmare a recomandării Conferinţei Mondiale a Miniştrilor responsabili pentru Tineret de la Lisabona (8-12 august 1998). Fiecare ediţie a Zilei Internaţionale a Tineretului are o temă distinctă, având menirea să readucă problemele tineretului în atenţia comunităţii internaţionale şi să sublinieze potenţialul tinerilor în societate.

România are o lungă tradiţie de susţinere a problematicii tineretului la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu peste patru decenii în urmă, România a avut iniţiativa de a promova, în cadrul ONU, proclamarea Anului Internaţional al Tineretului. După trei ani de deliberări, Adunarea Generală ONU a decis, la data de 17 decembrie 1979, prin intermediul Rezoluţiei 34/151, să desemneze anul 1985 drept Anul Internaţional al Tineretului, considerând că “aceasta reprezintă o ocazie semnificativă de a atrage atenţia asupra situaţiei, nevoilor şi aspiraţiilor tineretului”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending