Connect with us

ROMÂNIA

Raport de activitate al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni: Aproximativ 10 milioane de români în afara granițelor. Neajunsurile materiale, veniturile mici și calitatea clasei politice, cele mai frecvente motive pentru părăsirea României

Published

on

© Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a prezentat raportul de activitate al MRP pe primul semestru al anului 2019, cu accent pe informații actualizate despre comunitățile românești din afara granițelor României și pe programele și proiectele prin care ministerul vine în sprijinul conaționalilor de pretutindeni, potrivit unui comunicat al Ministerului.

Conform cifrelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale României, centralizate de MRP, numărul total al românilor de pretutindeni este de aproximativ 9.700.000.  Numărul exact al românilor de pretutindeni este, însă, greu de estimat întrucât mulți dintre aceștia nu își stabilesc domiciliul legal în țara-gazdă.

Potrivit MRP, motivele cel mai des invocate de cei cara au părăsit România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici și calitatea clasei politice.

Bugetul alocat pentru sprijinirea activităților în care sunt implicați românii din afara granițelor

Buget alocat de MRP pentru sprijinirea activităților românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora în anul 2019 era de 13.468.000 lei, dintre care peste 4 milioane și jumătate de lei sunt alocați burselor pentru etnicii români din Ucraina, iar restul acțiunilor Ministerului. 

De asemenea, raportul Ministerului arată că bugetul dedicat activităților de sprijinire a românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora s-a dublat în ultimul deceniu. În 2007, se alocau 7.029.000 lei, iar în 2019 suma a ajuns la 13.468.000 lei. Cifra finanțării nerambursabile se ridică la 5.478.000 lei. Acești bani sunt împărțiți astfel: 159 de proiecte aprobate după prima sesiune de finanțare (5.372.378,50 lei), dintre care 71 în diaspora, mai ales în Spania și Italia (2.477.708,50 lei), 58 în comunitățile istorice, mai ales Republica Moldova, Serbia și Ucraina (1.796.670,00 lei) și 30 în România (1.098.000,00 lei).

Ministrul s-a referit și la inițiativele privind procesul de reîntoarcere și reinserție socială a românilor din afara țării. A fost menționată, în acest sens, elaborarea unui proiect de Lege privind inserția și reinserția românilor de pretutindeni în România. În perioada imediat următoare, MRP va face demersuri în vederea parcurgerii următoarelor etape legislative.

Finanțare europeană

În ceea ce privește accesarea fondurilor europene, MRP a aplicat pentru finanțare  și urmărește să elaboreze o nouă Strategie pentru românii de pretutindeni și să pună bazele unui concept integrat carr va sta la baza demersurilor privind relațiile cu românii de pretutindeni. Astfel, în vederea elaborării unei noi Strategii pentru perioada 2021-2024, se va realiza un studiu sociologic privind diaspora românească, în care se vor avea în vedere elemente precum: componența socială a comunităților de români, harta prezenței cetățenilor români peste hotare, motivele care au determinat plecarea în străinătate, motivele care ar putea determina întoarcerea în România, domeniile în care românii din afara granițelor apreciază că este necesară o implicare mai activă a statului român.

De asemenea, studiul va analiza și aspecte privind dinamica comunităților românești din jurul granițelor, cu accent asupra impactului pe care programul de finanțare nerambursabilă oferit de MRP l-a avut în procesul de conservare și promovare a identității românești din afara granițelor.

Activități organizate de Președinția României la Consiliul UE

În cadrul declarațiilor de presă care au însoțit prezentarea raportului de activitate, Natalia-Elena Intotero a prezentat și proiectele derulate de MRP pe durata deținerii de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, punctând faptul că reuniunile și dezbaterile la nivel ministerial și la nivel de experți, pe tematica politicilor pentru diaspora  din UE, pe care MRP le-a organizat la Craiova, București și Bacău au reprezentat premiere la nivelul Uniunii Europene și au fost apreciate de reprezentanții statelor membre participante.

În urma celor trei reuniuni, participanții s-au pus de acord asupra necesității ca tematicile legate de diaspora să fie dezbătute și în viitor la nivel european și să ocupe un loc important pe agenda următoarelor președinții rotative. De asemenea, ministrul Natalia-Elena Intotero a avut întâlniri de lucru la Bruxelles cu comisarii europeni Johannes Hahn (Politici de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere), Julian King (Securitatea Uniunii) și Marianne Thyssen (Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale). În cadrul întrevederilor, comisarii europeni au fost informați cu privire la demersurile Guvernului României pentru sprijinirea românilor de pretutindeni și la necesitatea abordării la nivel european a problematicilor privind tematica diasporei europene din UE.

Votul în diaspora 

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, face parte din Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală. Activitatea Comisiei s-a concentrat pe identificarea celor mai bune soluții pentru ca românii din afara granițelor României să își poată exercita dreptul la vot în mod civilizat și decent.

MRP a contribuit prin transmiterea propunerilor din partea cetățenilor din afara granițelor României către membrii comisiei și a furnizat un material documentar centralizat despre legislația altor state membre UE cu privire la votul în străinătate.

Modificările pe care Comisia le-a adus Codului Electoral, după o serie de sesiuni de lucru și de consultări, inclusiv cu români din diaspora, au fost adoptate de către Parlamentul României în data de 3 iulie 2019. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi, 23 iulie, legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din străinătate. În cadrul unei alocuțiuni susținută la Palatul Cotroceni cu ocazia semnării de către UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României președintele Klaus Iohannis și-a întrerupt discursul pentru a semna decretul de promulgare.

Citiți și Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din Diaspora

Noua lege introduce votul anticipat, permite votul prin corespondență și reprezintă un prim pas menit să creeze condiții pentru exercitarea dreptului de vot de către toți cetățenii aflați la rând și în secția de votare chiar și după ora 21:00. 

Modificările actelor normative privind votul în străinătate la scurtinul prezidențial prevăd, de asemenea, ca votul în România și în Diaspora să fie extins până la ora 24:00, în cazul în care există cetăţeni în secţia de votare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Published

on

Interviu realizat de Zaim Diana

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonatorul științific al noului Plan Național de Combatere a Cancerului, a reiterat într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro, importanța realizării acestui nou Plan care să țină cont de obiectivele europene și care să corespundă în același timp nevoilor pacienților oncologici din România. 

Obiectivele asumate în noul Plan Național de Cancer pot fi îndeplinite doar cu ajutorul finanțărilor europene: A fost proiectat un PNNR al cancerului

„Obiectivul în acest moment este să promovăm acest plan, pentru că altfel va rămâne ca și multe alte planuri într-un sertar. În 2016 am lansat un proiect pentru un Plan Național de Combatere a Cancerului, care probabil a sfârșit într-o biblioteca prăfuită. Suntem datori pacienților noștri cu un astfel de program. Modelul este cel european și trebuie să spunem că nu am inventat aici nimic, am preluat un model european care există de ani de zile, dar la care noi suntem restanți. De aceea și în 2016 au fost acele eforturi, dar realmente am rămas ultima țară europeană care nu are un astfel de plan de combatere a cancerului. Nu îl facem pentru alții, îl facem în primul rând pentru pacienții noștri”, a explicat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Există finanțare europeană pentru Planul Național de Combatere a Cancerului

„Acum, într-un final, lumea a realizat că apartenența noastră europeană ne ajută. Există finanțare europeană pentru pacienții români, dar această finanțare nu vine de maniera că cineva semnează o hârtie și după aceea își bate joc de banii respectivi. Ca și în situația PNRR-ului, care este ultima noastră șansă de dezvoltare în acest moment, un plan de combatere a cancerului este un echivalent al PNRR-ului. Dacă nu ai un plan care să cuprindă în mod coordonat, sistematic și articulat toți pilonii care se referă la îngrijirea pacientului de cancer, de la informare, profilaxie primară, secundară, diagnostic, tratament, paleație; dacă nu avem un fel de PNRR al cancerului, nimeni nu o să ne dea bani. Banii europeni vor fi accesați în baza unor proiecte, care vor fi și necompetitive și competitive, ele nu pot fi depuse la Bruxelles, dacă nu avem Planul de Combatere al cancerului as a whole. O motivație mai bună, când ai un buget limitat al sănătății și pe de altă parte să poți beneficia de această finanțare foarte importantă europeană, cred că nu există”, a subliniat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Fără finanțare europeană, obiectivele Planului Național de Combatere a Cancerului nu pot fi îndeplinite 

Potrivit Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu, „România investește în îngrjirea pacientului cu cancer, dar obiectivele din plan sunt mult mai ample, pentru care nu există o finanțare care să acopere tot ceea ce înseamnă acest continuum al profilaxiei și îngrijirii pacienților cu cancer.” 

Ce etape mai trebuie parcurse pentru ca Planul Național de Combatere a Cancerului să devină operațional

„Planul se află în transparență la Ministerul Sănătății, el va trebui asumat în mod oficial de România. Varianta Parlamentului este una cred, corectă. Există și alte modalități. Vor trebui redactate norme și după aceea va trebui trimis și la Bruxelles. Legea cancerului este important să fie realizată tocmai pentru a susține Planul Național de Cancer și să fie cu totul inclus în strategia de sănătate a României pentru anii care urmează. Munca cea grea începe abia după, va trebui să exsite o entitate care să urmărească fiecare strigare pentru proiecte și să le realizeze și să obțină finanțarea și apoi să realizeze prin specialiști și implementarea respectivelor direcții”, a conchis în interviu Patriciu Achimaș-Cadariu.


La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul tehnic fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă se întâlnesc vineri pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va avea vineri o întâlnire cu prmeierul Nicolae Ciuca pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO, a transmis Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, întâlnirea are loc la Palatul Cotroceni de la ora 13.00.

Discuția dintre președinte și premier are loc în contextul în care Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației și avertizează că vor impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina.

Pe de altă parte, ea urmează anunțurilor președinților Franței și Statelor Unite. Emanuel Macron a anunțat disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România, în timp ce Joe Biden a spus că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina.

Ambele anunțuri au fost salutate de președintele Klaus Iohannis și de premierul Nicolae Ciucă.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Totodată, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni în raport cu propunerile și discuțiile cu Federația Rusă pe tema securității Europei.

Joi seară, consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”.

Un astfel de moment a avut loc și pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat, la 9 decembrie 2021, la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Consilierul pe securitate națională al lui Joe Biden: Vom continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott)

Consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat joi cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”.

Formatul B9 cuprinde Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Sullivan a informat cu privire la eforturile diplomatice ale SUA legate de consolidarea militară destabilizatoare a Rusiei de-a lungul frontierei Ucrainei, inclusiv viitoarea întâlnire a secretarului Blinken cu ministrul rus de externe Lavrov, și a salutat continuarea unei coordonări strânse cu țările B9 în ceea ce privește eforturile de descurajare și apărare ale NATO.

“Participanții au subliniat importanța unității transatlantice, care este cea mai mare forță a noastră. De asemenea, au subliniat angajamentul lor față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în fața agresiunii rusești, inclusiv prin furnizarea continuă de asistență defensivă”, a mai transmis sursa citată.

Participant la discuție, ministrul de externe Bogdan Aurescu “a salutat frecvența și substanța consultărilor aprofundate ale SUA cu România și aliații europeni din cadrul Formatului București 9 (B9), care transmit un semnal clar și ferm în privința angajamentului puternic al SUA și al NATO pentru securitatea și stabilitatea aliaților din Flancul Estic”.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Bogdan Aurescu a transmis mulțumirile României pentru anunțul președintelui american Joe Biden cu privire la creșterea prezenței militare americane pe Flancul Estic, inclusiv în România, în cazul unei deteriorări a situației de securitate.

“A arătat că acest angajament al SUA are o importanță deosebită pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care regiunea Mării Negre face parte. Ministrul român al afacerilor externe a subliniat necesitatea continuării, într-o manieră coerentă și unitară, a eforturilor de întărire a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în vederea asigurării unei descurajări credibile”, a mai punctat sursa citată.

Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a avertizat miercuri președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă susținută la Casa Albă pentru a face bilanțul unui an de la preluarea mandatului. Anunțul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Afirmațiile lui Biden reprezintă a patra iterație în 40 de zile a angajamentului SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO și față de apărarea aliaților estici. Astfel, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.

Un astfel de moment a avut loc pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat, la 9 decembrie 2021, la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

Continue Reading

Facebook

RUSIA10 mins ago

”Realitate vs. Ficțiune”: Departamentul de Stat al SUA demontează ”narațiunile false” ale propagandei ruse: Regimul Putin învinuiește victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei

NATO31 mins ago

Rusia cere retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria, în timp ce Statele Unite afirmă că au “o obligație sacră” de a apăra România și țările de pe flancul estic

MAREA BRITANIE42 mins ago

Germania și Regatul Unit avertizează: O nouă agresiune militară în Ucraina „va avea costuri ridicate” pentru Rusia

INTERVIURI44 mins ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

INTERNAȚIONAL46 mins ago

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care le cere statelor să respingă orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric

U.E.2 hours ago

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Deputații europeni solicită includerea dreptului la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

SUA2 hours ago

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac a susținut în plenul PE necesitatea unui pachet legislativ care să reglementeze piața online: Actul privind Serviciile Digitale este esențial în acest sens

MAREA BRITANIE3 hours ago

Șefa diplomației britanice îl îndeamnă pe Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”

INTERVIURI44 mins ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda19 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending