Connect with us

ROMÂNIA

Raport de activitate al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni: Aproximativ 10 milioane de români în afara granițelor. Neajunsurile materiale, veniturile mici și calitatea clasei politice, cele mai frecvente motive pentru părăsirea României

Published

on

© Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a prezentat raportul de activitate al MRP pe primul semestru al anului 2019, cu accent pe informații actualizate despre comunitățile românești din afara granițelor României și pe programele și proiectele prin care ministerul vine în sprijinul conaționalilor de pretutindeni, potrivit unui comunicat al Ministerului.

Conform cifrelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale României, centralizate de MRP, numărul total al românilor de pretutindeni este de aproximativ 9.700.000.  Numărul exact al românilor de pretutindeni este, însă, greu de estimat întrucât mulți dintre aceștia nu își stabilesc domiciliul legal în țara-gazdă.

Potrivit MRP, motivele cel mai des invocate de cei cara au părăsit România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici și calitatea clasei politice.

Bugetul alocat pentru sprijinirea activităților în care sunt implicați românii din afara granițelor

Buget alocat de MRP pentru sprijinirea activităților românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora în anul 2019 era de 13.468.000 lei, dintre care peste 4 milioane și jumătate de lei sunt alocați burselor pentru etnicii români din Ucraina, iar restul acțiunilor Ministerului. 

De asemenea, raportul Ministerului arată că bugetul dedicat activităților de sprijinire a românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora s-a dublat în ultimul deceniu. În 2007, se alocau 7.029.000 lei, iar în 2019 suma a ajuns la 13.468.000 lei. Cifra finanțării nerambursabile se ridică la 5.478.000 lei. Acești bani sunt împărțiți astfel: 159 de proiecte aprobate după prima sesiune de finanțare (5.372.378,50 lei), dintre care 71 în diaspora, mai ales în Spania și Italia (2.477.708,50 lei), 58 în comunitățile istorice, mai ales Republica Moldova, Serbia și Ucraina (1.796.670,00 lei) și 30 în România (1.098.000,00 lei).

Ministrul s-a referit și la inițiativele privind procesul de reîntoarcere și reinserție socială a românilor din afara țării. A fost menționată, în acest sens, elaborarea unui proiect de Lege privind inserția și reinserția românilor de pretutindeni în România. În perioada imediat următoare, MRP va face demersuri în vederea parcurgerii următoarelor etape legislative.

Finanțare europeană

În ceea ce privește accesarea fondurilor europene, MRP a aplicat pentru finanțare  și urmărește să elaboreze o nouă Strategie pentru românii de pretutindeni și să pună bazele unui concept integrat carr va sta la baza demersurilor privind relațiile cu românii de pretutindeni. Astfel, în vederea elaborării unei noi Strategii pentru perioada 2021-2024, se va realiza un studiu sociologic privind diaspora românească, în care se vor avea în vedere elemente precum: componența socială a comunităților de români, harta prezenței cetățenilor români peste hotare, motivele care au determinat plecarea în străinătate, motivele care ar putea determina întoarcerea în România, domeniile în care românii din afara granițelor apreciază că este necesară o implicare mai activă a statului român.

De asemenea, studiul va analiza și aspecte privind dinamica comunităților românești din jurul granițelor, cu accent asupra impactului pe care programul de finanțare nerambursabilă oferit de MRP l-a avut în procesul de conservare și promovare a identității românești din afara granițelor.

Activități organizate de Președinția României la Consiliul UE

În cadrul declarațiilor de presă care au însoțit prezentarea raportului de activitate, Natalia-Elena Intotero a prezentat și proiectele derulate de MRP pe durata deținerii de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, punctând faptul că reuniunile și dezbaterile la nivel ministerial și la nivel de experți, pe tematica politicilor pentru diaspora  din UE, pe care MRP le-a organizat la Craiova, București și Bacău au reprezentat premiere la nivelul Uniunii Europene și au fost apreciate de reprezentanții statelor membre participante.

În urma celor trei reuniuni, participanții s-au pus de acord asupra necesității ca tematicile legate de diaspora să fie dezbătute și în viitor la nivel european și să ocupe un loc important pe agenda următoarelor președinții rotative. De asemenea, ministrul Natalia-Elena Intotero a avut întâlniri de lucru la Bruxelles cu comisarii europeni Johannes Hahn (Politici de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere), Julian King (Securitatea Uniunii) și Marianne Thyssen (Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale). În cadrul întrevederilor, comisarii europeni au fost informați cu privire la demersurile Guvernului României pentru sprijinirea românilor de pretutindeni și la necesitatea abordării la nivel european a problematicilor privind tematica diasporei europene din UE.

Votul în diaspora 

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, face parte din Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală. Activitatea Comisiei s-a concentrat pe identificarea celor mai bune soluții pentru ca românii din afara granițelor României să își poată exercita dreptul la vot în mod civilizat și decent.

MRP a contribuit prin transmiterea propunerilor din partea cetățenilor din afara granițelor României către membrii comisiei și a furnizat un material documentar centralizat despre legislația altor state membre UE cu privire la votul în străinătate.

Modificările pe care Comisia le-a adus Codului Electoral, după o serie de sesiuni de lucru și de consultări, inclusiv cu români din diaspora, au fost adoptate de către Parlamentul României în data de 3 iulie 2019. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi, 23 iulie, legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din străinătate. În cadrul unei alocuțiuni susținută la Palatul Cotroceni cu ocazia semnării de către UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României președintele Klaus Iohannis și-a întrerupt discursul pentru a semna decretul de promulgare.

Citiți și Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din Diaspora

Noua lege introduce votul anticipat, permite votul prin corespondență și reprezintă un prim pas menit să creeze condiții pentru exercitarea dreptului de vot de către toți cetățenii aflați la rând și în secția de votare chiar și după ora 21:00. 

Modificările actelor normative privind votul în străinătate la scurtinul prezidențial prevăd, de asemenea, ca votul în România și în Diaspora să fie extins până la ora 24:00, în cazul în care există cetăţeni în secţia de votare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Premierul Viorica Dăncilă: Vizita în SUA va fi orientată spre rezultate. Vom semna un memorandum pe energie și un document cu Banca Mondială în domeniul sănătății

Published

on

© Guvernul României

România va semna o serie de înțelegeri în cadrul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii a delegației române conduse de premierul Viorica Dăncilă, care va începe duminică, 22 septembrie, potrivit declarațiilor de astăzi ale șefei Guvernului, transmite Agerpres.

Viorica Dăncilă a precizat că vizita în SUA este orientată spre ,,rezultate”, în acest sens delegația română va avea o serie de întâlniri cu membri ai administrației americane, ai organizațiilor internaționale și ai mediului de afaceri.  

,,Voi pleca duminică în Statele Unite ale Americii, este o vizită de lucru, vom semna şi un memorandum pe energie, nu ne ducem să facem poze, ne ducem ca să avem rezultate în urma acestei vizite. Ne vom întâlni acolo şi cu un număr mare al oamenilor de afaceri, unde le vom vorbi despre avantajele investiţiilor în România, despre predictibilitate. Voi fi însoţită de domnul ministru Teodorovici, de domnul ministru Leş, vom avea o discuţie şi pe Ministerul Apărării, vom avea o discuţie şi în domeniul Sănătăţii, vom semna cu Banca Mondială, cu doamna Sorina Pintea. Vom avea mai multe întâlniri. În acelaşi timp, vreau să ne întâlnim acolo şi cu comunitatea românilor din Statele Unite, pentru că eu cred că trebuie să-i ascultăm şi pe dânşii şi de fiecare dată când merg în afara graniţelor ţării îmi face o plăcere deosebită să mă întâlnesc cu românii din orice ţară s-ar afla, acelaşi lucru l-am făcut şi în Portugalia şi în alte ţări “, a declarat Viorica Dăncilă într-o conferinţă de presă organizată la finalul şedinţei Comitetului Executiv Judeţean al PSD Caraş Severin, întrebată despre vizita pe care o va efectua în SUA.

Marți, prim-ministrul sublinia că scopul vizitei în SUA este aprofundarea Parteneriatului strategic, în special pe dimensiunea economică.

Potrivit declarațiilor de la Palatul Victoria, premierul va prezenta oamenilor de afaceri americani oportunitățile de investiții din România. Din delegația română vor face parte și câțiva membri ai Guvernului. 

,,Consolidăm relaţiile cu statele membre UE dar, în acelaşi timp, aprofundăm Parteneriatul strategic pe care îl avem cu SUA. Duminică, voi începe o vizită de lucru în SUA, alături de mai mulţi membri ai Cabinetului, în cadrul căreia voi avea întâlniri cu oficiali americani. Vizita de lucru va avea şi o componentă economică puternică şi va fi un bun prilej să prezentăm investitorilor americani oportunităţile de afaceri din România”, a declarat premierul la Palatul Victoria.

Cea mai recentă vizită a premierului în SUA s-a desfășurat în perioada 24-26 martie cu ocazia participării sale la conferința internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), de la Washington. Tot atunci,Viorica Dăncilă a anunțat , în susținerea discursului inaugural al evenimentul că ambasada României în Israel se va muta de la Tel Aviv la Ierusalim, anunț care a creat nemulțumiri adânci, pe plan intern, din partea președintelui Klaus Iohannis, care a acuzat-o pe Dăncilă de depășirea atribuțiilor, cât și pe plan extern în marja relațiilor cu lumea arabă. 

De asemenea, în marja participării la conferința AIPAC, prim-ministrul României a avut întrevederi la Washington cu câțiva membri ai administrației americane, printre care vicepreședintele SUA, Mike PenceSecretarul de Stat pentru Comerț, Wilbur RossNancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, cea din urmă fiind prima reuniune de acest tip după zece ani, precum și cu reprezentanții mediului de afaceri american cu investiții în România.

Continue Reading

NEWS

Andrei Țărnea, comisarul Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Andrei Țărnea, comisar al Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler, pentru contribuția deosebită la succesul Sezonului ca proiect bilateral unic de diplomație publică și culturală, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, anunță MAE printr-o postare pe pagina sa de Facebook.

Alături de acesta au mai fost decorați și actorul Ion Dichiseanu, sculptorul Alexandru Ghilduş, istoricul Georgeta Filitti, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, Paulina Popoiu și artistul plastic Henri Mavrodin.

Preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer – lui Ion Dichiseanu şi lui Alexandru Ghilduş; Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler – lui Henri Mavrodin, Paulei Popoiu, Georgetei Filitti, lui Ernest Oberlander-Târnoveanu, potrivit Agerpres.

Andrei Țărnea le-a mulțumit tuturor celor care ”au uitat de clișee și au acceptat să fie parte din acest exercițiu de curaj în care cultura a fost parte esențială a unui ansamblu de politică externă și europeană. Timp de 8 luni, Sezonul România-Franța 2019 a dezvăluit dinamismul și imaginația creatorilor și companiilor, ca o oglindă a societăților noastre, ancorate în secolul XXI, dar urmărind istoria împărtășită și francofonia comună. Astfel, a reafirmat atașamentul nostru față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării”, mai menționează sursa amintită mai sus.

Sezonul România-Franța 2019 a fost un proiect politico-cultural comun la cel mai înalt nivel, a cărui desfășurare a coincis cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, dar și cu celebrarea a două Centenare: cel al Marii Uniri, implicit al României moderne, respectiv centenarul sfârșitului primului Război Mondial. Scopul proiectului a vizat: actualizarea imaginii și percepției celor două popoare unul față de celălalt; întărirea legăturilor economice, științifice, culturale si de societate care unesc cele două țări; demonstrarea dinamismului și a imaginației creatorilor și mediului de afaceri din cele două țări; reafirmarea atașamentului celor două țări față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării. 

Sezonul România-Franţa 2019 a fost organizat de opt ministere, de Ambasada României la Paris şi de Institutul Cultural Român, din partea României. Din partea Franţei organizatorii au fost: Institutul Francez cu sprijinul a șapte ministere și al Ambasadei Franţei la Bucureşti, al reţelei filialelor Institutului Francez din România şi al Alianţelor franceze.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, despre discuția cu ambasadorul României la UE: I-am comunicat că ”sunt pentru doamna Kövesi la funcția de procuror-șef european”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri că i-a comunicat ambasadorului României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, că el, în calitate de șef de stat, o susține pe Laura Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european, anunță Digi24.

”În chestiunea procurorului-șef european pot confirma că am comunicat doamnei ambasador Odobescu opinia mea despre candidatura doamnei Kövesi. I-am comunicat că eu, președintele României, sunt pentru doamna Kövesi la funcția de procuror-șef european”, a declarat Klaus Iohannis.

Potrivit unor surse citate de Digi24, președintele Klaus Iohannis i-a cerut ambasadorului României la UE, Luminița Odobescu, să voteze pentru desemnarea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat joi că nu știe cum a votat ambasadorul României la UE în cazul Kövesi și că este o informație neverificată cea conform căreia președintele Klaus Iohannis ar fi vorbit la telefon cu Luminița Odobescu pentru a-i transmite acesteia să o voteze pe Laura Codruța Kövesi în ciuda mandatului transmis de Guvern.

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO. 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Votul a fost salutat de președintele Klaus Iohannisde președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german, precum și de mai mulți europarlamentari, între care Guy Verhofstadt, Dacian Cioloș, Siegfried Mureșan sau Rareș Bogdan, dar și de liderul Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber. 

Alegerea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European a fost pe larg relatată de presa internațioanală, care o caracterizează pe aceasta drept un cavaler anticorupție pregătit acum să ducă bătălia la nivelul Uniunii Europene.

Publicațiile o laudă pe Kövesi și prezintă victoria sa drept una a ”luptei împotriva corupției” și o ”victorie a Uniunii Europene împotriva guvernului” care s-a opus candidaturii sale și a căutat să împiedice accederea ei într-o funcție nou înființată la nivel european”.

Citiți și:
Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

După votul de joi, potrivit surselor citate de CaleaEuropeană.ro, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending