Connect with us

#RO2019EU

Ministrul Petre Daea, la prima prezidare a Consiliului UE: Banii pentru fermieri condiționați de criterii de performanță

Published

on

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a prezidat astăzi prima reuniune a formațiunii Agricultură și Pescuit (AGRIFISH) din programul de lucru al Președinției române la Consiliul UE. Pe agenda de discuții s-au aflat subiecte precum repartizarea cotelor tarifare incluse în lista Organizației Mondiale a Comerțului a UE, regulementul de implementare a clauzelor de salvgardare și a altor mecanisme care permit retragerea temporară a preferințelor din acordurile comerciale cu țări terțe, prezentarea priorităților României în domeniul agriculturii și reforma Politicii Agricole Comune, care este, de altfel, prioritatea principală a președinției. Legat de acest ultim punct de pe agenda de astăzi, accentul s-a pus pe discutarea noului model de performanță care să facă tranziția de la conformitate spre o orientare bazată pe rezultate, a mecanismului de reportare anualăa disciplinei financiare, dar și  a rezervei pentru agricultură.

Ministrul român a exprimat recunoștința Președinției față de Austria, care a implicat-o îndeaproape în lucrările sale, ceea ce a contribuit la preluarea mandatului nostru în cele mai bune condiții, dar și Comisiei Europene pentru ,,permanenta disponibilitate de a aduce clarificări în privința propunerilor sale”. 

Referitor la reforma Politicii Agricole Comune, Petre Daea a amintit importanța acesteia pentru UE și nevoia de cooperare și clarificare a direcției în care se va îndrepta acest dosar în funcție de preferințele statelor membre:

,,Este o politică esențială a UE. Ea îi ajută pe fermeri să furnizeze bunuri și servicii importante pentru cetățenii noștri. Aceștia asigură alimente de înaltă calitate la prețuri rezonabile, mențin dinamismul zonelor rurale și contribuie la utilizarea durabilă a resurselor naturale. Prin urmare, este esențial ca reforma PAC să fie făcută așa cum trebuie. Suntem conștienți de responsabilitatea președinției române și vă asigurăm că vom face cât mai multe pentru avansarea acestui dosar, însă este nevoie de un efort comun. Vom avea nevoie de contribuția dumneavoastră și să ne spuneți în ce direcție vreți să mergeți.” 

În calitate de președinte al Consiliului AGRIFISH, Petre Daea a avut posibilitatea de a îndrepta dezbaterea spre elementul central al reformei PAC și anume, noul model pentru evaluarea performanței în realizarea obiectivelor din domeniu, precum și spre rezerva pentru agricultură și disciplina financiară.

Referitor la modelul de performanță, ministrul a afirmat:

,,Prin propunerea Comisiei, PAC poate să devină mai orientată spre rezultate, prin trecerea de la un model bazat pe conformitate, la unul bazat pe performanță. Acest model permite statelor membre să-și adapteze măsurile de sprijin la noile nevoi de pe teren. Deși conceptul general și obiectivele sale sunt foarte tentante, discuțiile au arătat că sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca acest model să fie mai ușor de pus în practică. CE propune ca statele membre să stabilească obiective de etapă anuale privind performanța și să prezinte în fiecare an, până la 15 februarie, în cadrul unui raport de performanță, măsura în care au fost realizate aceste obiective. În cazul în care diferența dintre rezultate și obiectivele propuse depășește o anumită marjă, Comisia va cere statelor membre să prezinte un plan de remediere.”

În ceea ce privește rezerva de criză a UE pentru agricultură și aplicarea mecanismului disciplinei financiare, Daea a oferit câteva informații legate de poziționarea unor state membre:

,,Comisia propune menținerea mecanismului de disciplină financiară pentru a se asigura că finanțarea PAC respectă plafoanele anuale. Se pare că există sprijin larg în acest sens, dar unele delegații consideră că ar putea fi menținut și pragul de 2000 euro pentru ca disciplina financiară să nu fie aplicată micilor fermieri.”

,,Comisia propune menținerea unei rezerve pentru agricultură care să facă față anumitor evoluții ale pieței sau crize majore. Delegațiile pot sprijini aceste măsuri. Cu toate acestea, deși utilizarea mecanismul de reportare a cuantumurilor neutilizate pentru crearea fondului de rezervă pentru agricultură poate părea acceptabil, unele delegații nu sunt de acord cu folosirea cuantumurilor din 2020 pentru crearea rezervei. Ele consideră că aceste cuantumuri ar trebui rambursate și utilizați alți bani.”

În acest context, Președinția română a dorit să afle opinia miniștrilor de resort cu privire la crearea rezervei pentru agricultură din 2021 prin folosirea fondurilor reportate în 2020, dar și cu privire la menținerea pragului de 2000 euro pentru aplicarea disciplinei financiare. De asemenea, statele membre și-au exprimat punctul de vedere în legătură cu tipul de informații care ar trebui furnizate în mod obligatoriu până la 15 februarie în raportul de performanță, astfel încât să se garanteze asumarea răspunderii și să fie oferite asigurări, dar și cu privire la o abordare progresivă a implementării noului model de performanță care să sprijine eforturile statelor membre privind punerea în aplicare a acestuia.

Menționăm că cea mai mare parte a reuniunii de astăzi s-a axat pe dezbaterea acestor elemente de noutate ale reformei PAC pentru exercițiul financiar 2021-2027.

Ministrul Petre Daea a ținut să le amintească membrilor formațiunii că Președinția Consiliului nu poate adopta concluzii în ceea ce privește aspectele financiare ale mecanismului pentru aplicarea disciplinei financiare și ale rezervei pentru agricultură deoarece sunt tratate de Consiliul Afaceri Generale în contextul discuțiilor viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, iar deciziile acestuia nu pot fi prevăzute la reuniunea de astăzi.

,,Președinția română poate doar să noteze opiniile miniștrilor, fără să adopte concluzii. Dacă Președinția va considera necesar, va transmite opiniile dumneavoastră colegilor din Consiliul Afaceri Generale”

Reamintim că, în afara concentrării pe progresul negocierilor privind modernizarea și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020, Președinția Română a Consiliului UE are în programul său de lucru pentru cele șase luni de mandat, următoarele priorități în sfera agriculturii:

  • identificarea unor măsuri de încurajare a producției de proteine vegetale și sensibilizarea publicului cu privire la subiectul sănătății plantelor. Președinția va duce mai departe dezbaterile pe această temă, având drept obiectiv asigurarea independenței UE în sectorul proteinelor vegetale.
  • monitorizarea și protecția sănătății animale la frontierele UE; punerea în aplicare de măsuri pentru controlul, monitorizarea și eradicarea bolilor majore ale animalelor și privind rolul pe care îl joacă biosecuritatea și rezistența la antimicrobiene în medicina veterinară
  • Consolidarea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente va rămâne o prioritate în cursul președinției române. Obiectivul avut în vedere este adoptarea oficială a directivei privind practicile comerciale neloiale. Aceasta va îmbunătăți poziția fermierilor, care sunt în prezent considerați a fi veriga cea mai vulnerabilă din lanțul de aprovizionare cu alimente.
  • continuarea lucrărilor privind planurile de gestionare multianuale a stocurilor  pește ale UE, cu scopul de a ajunge la un acord politic cu Parlamentul European. Printre aceste planuri se numără cele privind Oceanul Atlantic de Vest și apele din vestul Mării Mediterane

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

#RO2019EU

Directiva gazelor negociată de președinția României la Consiliul UE protejează Europa de monopolul Rusiei: Germania a refuzat să acorde conductei Nord Stream o derogare de la directiva europeană

Published

on

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania (Bundesnetzagentur) a refuzat vineri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru operatorii gazoductului Nord Stream 2, dând o nouă lovitură acestui proiect ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Bundesnetzagentur a anunţat vineri că proiectul conductei Nord Stream 2 nu poate beneficia de o derogare de la normele privind “unbundling” prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent, pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei. Decizia Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru consorţiul Nord Stream 2, deoarece sugerează că ar putea fi nevoie să fie înfiinţată o companie care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii.

Directiva UE privind gazele naturale invocată de autoritățile germane reprezintă un act legislativ al Uniunii negociat în timpul președinției României la Consiliului Uniunii Europene, normele privind “unbundling” fiind un element cheie al directivei. În luna februarie a anului 2019, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”

Autoritatea de reglementare a apreciat că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare deoarece conducta nu a fost finalizată până la data de 23 mai 2019. După anunţarea deciziei de vineri a Bundesnetzagentur, consorţiul Nord Stream 2 a informat că are la dispoziţie o lună pentru a evalua decizia şi a lua în considerare care vor fi acţiunile sale viitoare, inclusiv un recurs. “Experţii în dreptul internaţional au confirmat că restrângerea termenului “finalizat” la încheierea construcţiei fizice a unui gazoduct ar încălca protecţia aşteptărilor legitime şi alte drepturi fundamentale din legislaţia UE”, a informat consorţiul.

Proiectul Nord Stream 2, derulat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, este deja în întârziere şi se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului precum şi a Ucrainei şi Poloniei, ţări prin care trece în prezent gazul natural rusesc în drumul spre consumatorii din Europa Occidentală. Termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru din 2020. Însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale este revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, în Bavaria: România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez când a exercitat președinția Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat marți, în cadrul vizitei pe care o efectuează în landul german Bavaria, că România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis, aflat în Bavaria pentru a participa la ședința guvernului bavarez și la reuniunea anuală a grupului parlamentar al Uniunii Creștin-Sociale, i-a mulțumit lui Markus Söder, prim-ministrul Bavariei și președintele CSU, pentru invitație.

”Apreciez acest gest și mă bucur foarte mult să mă întâlnesc astăzi cu dumneavoastră și cu Guvernul bavarez. Este cunoscut faptul că relațiile dintre România și Bavaria sunt unele foarte deosebite. Noi avem o relație care durează de foarte mulți ani. Cred că este foarte important să semnalăm faptul că relația noastră, și pentru România, și pentru germanii din România care trăiesc în Bavaria – reprezintă o punte deosebită între România și Bavaria. În acest sens, stimate domnule Prim-ministru, sunt foarte bucuros că subliniați acest lucru și spuneți că este o punte. Acest lucru, pentru noi, este foarte valoros”, a spus Iohannis, în limba germană, informează Administrația Prezidențială.

În context, președintele a menționat că i se pare ”important faptul că Guvernul românesc și cel bavarez din nou se întâlnesc”.

”Va exista o reuniune a comisiei mixte România-Bavaria și lucrul acesta este foarte important nu doar pentru relațiile politice, ci, bineînțeles, și pentru relațiile economice, pentru că sunt investitori români și bavarezi care vin aici”, a completat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde va participa și va susține o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și va prezenta viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.

”Astăzi avem posibilitatea de a vorbi despre teme europene. În acest sens, sunt sigur că vom vorbi și despre ceea ce am făcut noi în Europa. În acest context, doresc să spun că România, pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez. Vom aborda teme precum Brexit, Bugetul Multianual și încă multe alte teme. Cred că împreună vom reuși să ajungem la unele concluzii pozitive și ne doresc astăzi, și aici, și la Seeon, o zi frumoasă!”, a conchis Iohannis.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending