Connect with us

#RO2019EU

Ministrul Petre Daea, la prima prezidare a Consiliului UE: Banii pentru fermieri condiționați de criterii de performanță

Published

on

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a prezidat astăzi prima reuniune a formațiunii Agricultură și Pescuit (AGRIFISH) din programul de lucru al Președinției române la Consiliul UE. Pe agenda de discuții s-au aflat subiecte precum repartizarea cotelor tarifare incluse în lista Organizației Mondiale a Comerțului a UE, regulementul de implementare a clauzelor de salvgardare și a altor mecanisme care permit retragerea temporară a preferințelor din acordurile comerciale cu țări terțe, prezentarea priorităților României în domeniul agriculturii și reforma Politicii Agricole Comune, care este, de altfel, prioritatea principală a președinției. Legat de acest ultim punct de pe agenda de astăzi, accentul s-a pus pe discutarea noului model de performanță care să facă tranziția de la conformitate spre o orientare bazată pe rezultate, a mecanismului de reportare anualăa disciplinei financiare, dar și  a rezervei pentru agricultură.

Ministrul român a exprimat recunoștința Președinției față de Austria, care a implicat-o îndeaproape în lucrările sale, ceea ce a contribuit la preluarea mandatului nostru în cele mai bune condiții, dar și Comisiei Europene pentru ,,permanenta disponibilitate de a aduce clarificări în privința propunerilor sale”. 

Referitor la reforma Politicii Agricole Comune, Petre Daea a amintit importanța acesteia pentru UE și nevoia de cooperare și clarificare a direcției în care se va îndrepta acest dosar în funcție de preferințele statelor membre:

,,Este o politică esențială a UE. Ea îi ajută pe fermeri să furnizeze bunuri și servicii importante pentru cetățenii noștri. Aceștia asigură alimente de înaltă calitate la prețuri rezonabile, mențin dinamismul zonelor rurale și contribuie la utilizarea durabilă a resurselor naturale. Prin urmare, este esențial ca reforma PAC să fie făcută așa cum trebuie. Suntem conștienți de responsabilitatea președinției române și vă asigurăm că vom face cât mai multe pentru avansarea acestui dosar, însă este nevoie de un efort comun. Vom avea nevoie de contribuția dumneavoastră și să ne spuneți în ce direcție vreți să mergeți.” 

În calitate de președinte al Consiliului AGRIFISH, Petre Daea a avut posibilitatea de a îndrepta dezbaterea spre elementul central al reformei PAC și anume, noul model pentru evaluarea performanței în realizarea obiectivelor din domeniu, precum și spre rezerva pentru agricultură și disciplina financiară.

Referitor la modelul de performanță, ministrul a afirmat:

,,Prin propunerea Comisiei, PAC poate să devină mai orientată spre rezultate, prin trecerea de la un model bazat pe conformitate, la unul bazat pe performanță. Acest model permite statelor membre să-și adapteze măsurile de sprijin la noile nevoi de pe teren. Deși conceptul general și obiectivele sale sunt foarte tentante, discuțiile au arătat că sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca acest model să fie mai ușor de pus în practică. CE propune ca statele membre să stabilească obiective de etapă anuale privind performanța și să prezinte în fiecare an, până la 15 februarie, în cadrul unui raport de performanță, măsura în care au fost realizate aceste obiective. În cazul în care diferența dintre rezultate și obiectivele propuse depășește o anumită marjă, Comisia va cere statelor membre să prezinte un plan de remediere.”

În ceea ce privește rezerva de criză a UE pentru agricultură și aplicarea mecanismului disciplinei financiare, Daea a oferit câteva informații legate de poziționarea unor state membre:

,,Comisia propune menținerea mecanismului de disciplină financiară pentru a se asigura că finanțarea PAC respectă plafoanele anuale. Se pare că există sprijin larg în acest sens, dar unele delegații consideră că ar putea fi menținut și pragul de 2000 euro pentru ca disciplina financiară să nu fie aplicată micilor fermieri.”

,,Comisia propune menținerea unei rezerve pentru agricultură care să facă față anumitor evoluții ale pieței sau crize majore. Delegațiile pot sprijini aceste măsuri. Cu toate acestea, deși utilizarea mecanismul de reportare a cuantumurilor neutilizate pentru crearea fondului de rezervă pentru agricultură poate părea acceptabil, unele delegații nu sunt de acord cu folosirea cuantumurilor din 2020 pentru crearea rezervei. Ele consideră că aceste cuantumuri ar trebui rambursate și utilizați alți bani.”

În acest context, Președinția română a dorit să afle opinia miniștrilor de resort cu privire la crearea rezervei pentru agricultură din 2021 prin folosirea fondurilor reportate în 2020, dar și cu privire la menținerea pragului de 2000 euro pentru aplicarea disciplinei financiare. De asemenea, statele membre și-au exprimat punctul de vedere în legătură cu tipul de informații care ar trebui furnizate în mod obligatoriu până la 15 februarie în raportul de performanță, astfel încât să se garanteze asumarea răspunderii și să fie oferite asigurări, dar și cu privire la o abordare progresivă a implementării noului model de performanță care să sprijine eforturile statelor membre privind punerea în aplicare a acestuia.

Menționăm că cea mai mare parte a reuniunii de astăzi s-a axat pe dezbaterea acestor elemente de noutate ale reformei PAC pentru exercițiul financiar 2021-2027.

Ministrul Petre Daea a ținut să le amintească membrilor formațiunii că Președinția Consiliului nu poate adopta concluzii în ceea ce privește aspectele financiare ale mecanismului pentru aplicarea disciplinei financiare și ale rezervei pentru agricultură deoarece sunt tratate de Consiliul Afaceri Generale în contextul discuțiilor viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, iar deciziile acestuia nu pot fi prevăzute la reuniunea de astăzi.

,,Președinția română poate doar să noteze opiniile miniștrilor, fără să adopte concluzii. Dacă Președinția va considera necesar, va transmite opiniile dumneavoastră colegilor din Consiliul Afaceri Generale”

Reamintim că, în afara concentrării pe progresul negocierilor privind modernizarea și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020, Președinția Română a Consiliului UE are în programul său de lucru pentru cele șase luni de mandat, următoarele priorități în sfera agriculturii:

  • identificarea unor măsuri de încurajare a producției de proteine vegetale și sensibilizarea publicului cu privire la subiectul sănătății plantelor. Președinția va duce mai departe dezbaterile pe această temă, având drept obiectiv asigurarea independenței UE în sectorul proteinelor vegetale.
  • monitorizarea și protecția sănătății animale la frontierele UE; punerea în aplicare de măsuri pentru controlul, monitorizarea și eradicarea bolilor majore ale animalelor și privind rolul pe care îl joacă biosecuritatea și rezistența la antimicrobiene în medicina veterinară
  • Consolidarea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente va rămâne o prioritate în cursul președinției române. Obiectivul avut în vedere este adoptarea oficială a directivei privind practicile comerciale neloiale. Aceasta va îmbunătăți poziția fermierilor, care sunt în prezent considerați a fi veriga cea mai vulnerabilă din lanțul de aprovizionare cu alimente.
  • continuarea lucrărilor privind planurile de gestionare multianuale a stocurilor  pește ale UE, cu scopul de a ajunge la un acord politic cu Parlamentul European. Printre aceste planuri se numără cele privind Oceanul Atlantic de Vest și apele din vestul Mării Mediterane

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Klaus Iohannis, în Bavaria: România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez când a exercitat președinția Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat marți, în cadrul vizitei pe care o efectuează în landul german Bavaria, că România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis, aflat în Bavaria pentru a participa la ședința guvernului bavarez și la reuniunea anuală a grupului parlamentar al Uniunii Creștin-Sociale, i-a mulțumit lui Markus Söder, prim-ministrul Bavariei și președintele CSU, pentru invitație.

”Apreciez acest gest și mă bucur foarte mult să mă întâlnesc astăzi cu dumneavoastră și cu Guvernul bavarez. Este cunoscut faptul că relațiile dintre România și Bavaria sunt unele foarte deosebite. Noi avem o relație care durează de foarte mulți ani. Cred că este foarte important să semnalăm faptul că relația noastră, și pentru România, și pentru germanii din România care trăiesc în Bavaria – reprezintă o punte deosebită între România și Bavaria. În acest sens, stimate domnule Prim-ministru, sunt foarte bucuros că subliniați acest lucru și spuneți că este o punte. Acest lucru, pentru noi, este foarte valoros”, a spus Iohannis, în limba germană, informează Administrația Prezidențială.

În context, președintele a menționat că i se pare ”important faptul că Guvernul românesc și cel bavarez din nou se întâlnesc”.

”Va exista o reuniune a comisiei mixte România-Bavaria și lucrul acesta este foarte important nu doar pentru relațiile politice, ci, bineînțeles, și pentru relațiile economice, pentru că sunt investitori români și bavarezi care vin aici”, a completat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde va participa și va susține o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și va prezenta viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.

”Astăzi avem posibilitatea de a vorbi despre teme europene. În acest sens, sunt sigur că vom vorbi și despre ceea ce am făcut noi în Europa. În acest context, doresc să spun că România, pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez. Vom aborda teme precum Brexit, Bugetul Multianual și încă multe alte teme. Cred că împreună vom reuși să ajungem la unele concluzii pozitive și ne doresc astăzi, și aici, și la Seeon, o zi frumoasă!”, a conchis Iohannis.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis i-a decorat pe George Ciamba, Luminița Odobescu și pe alți diplomați care au contribuit ”la exercitarea cu succes a președinției României la Consiliul UE”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri, 29 noiembrie, o serie de decrete de decorare în urma exercitării, de către România, a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, între personalitățile decorate aflându-se fostul ministru delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, și mai mulți diplomați.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.


Redăm integral conținutul comunicatului Administrației Prezidențiale privind decretele de decorare:

”Astfel, în semn de apreciere pentru excepţionala contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele Klaus Iohannis a conferit:

”Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, domnului ambasador George Ciamba, Ministru Delegat pentru Afaceri Europene, doamnei Iulia Raluca Matei, ministru plenipotenţiar, domnului ambasador Victor Alexandru Micula, secretar de stat, și doamnei ambasador Luminiţa Teodora Odobescu, Reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană.

De asemenea, în semn de apreciere pentru deosebita contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele României a conferit:

Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer, domnului Cosmin Dobran, ministru plenipotențiar;

Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler domnului Marius Cosmin Boiangiu, ministru plenipotenţiar, domnului Daniel Eusebiu Goşea, ministru plenipotenţiar și domnului Dănuţ Sebastian Neculăescu, ministru plenipotenţiar.

Totodată, în semn de apreciere pentru importanta contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler doamnei Antoaneta Barta, ministru plenipotenţiar, doamnei Mihaela Silvia Blajan, ministru plenipotenţiar, domnului Adrian-Cristian Bratu, ministru plenipotenţiar, doamnei Maria Cătălina Constantin, consilier diplomatic, doamnei Aniela Creţu, consilier diplomatic, domnului Alexandru Enache, consul, doamnei Sandra-Liliana Gătejeanu-Gheorghe, secretar I, domnului Bogdan Alexandru Moisii, consilier superior, doamnei Mihaela Pop, ministru plenipotenţiar, doamnei Clara Georgiana Staicu, ministru consilier, doamnei Mihaela Ilincuţa Ştefan-Simion, consilier diplomatic, doamnei Alina Ştefania Tănasă, consilier diplomatic, domnului Ştefan Alexandru Tinca, ministru plenipotenţiar.

De asemenea, în semn de apreciere pentru importanta contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele României a conferit:

Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de Ofiţer domnului Cosmin George Dinescu, ministru plenipotenţiar;

Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de Cavaler domnului Adrian-Claudiu J. Bourceanu, ministru consilier, doamnei Alina Băbeanu, consilier diplomatic, doamnei Ioana-Alice Darby, consilier diplomatic, doamnei Mariam El-Hek, secretar III, doamnei Irina Felicia Marin, consul general, doamnei Maria Mihăilescu, ministru consilier, doamnei Mădălina-Ioana Morariu, secretar I, doamnei Alina-Maria Orosan, ministru plenipotenţiar, domnului David-Gabriel Puie, secretar II, doamnei Mioriţa Teodora Simion, ministru consilier, doamnei Georgiana Olivia Sisilică, ministru consilier, doamnei Adriana Loreta Stănescu, ministru plenipotenţiar, doamnei Simona Stîngă, consilier diplomatic, domnului Marian Mihail Tache, consul general, doamnei Olivia Toderean, ministru plenipotenţiar, doamnei Ana-Cristina Tudor, consilier diplomatic, și doamnei Lavinia Zlotea, ministru plenipotenţiar;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa I, domnului Laurenţiu-Liviu Flueraru, consilier diplomatic și doamnei Luana Leoveanu, ministru consilier;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa a II-a doamnei Andrea Amza-András, ministru consilier, doamnei Eleonora Laria Stoian, ministru consilier;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa a III-a, doamnei Laura Mihaela Ana, secretar III, domnului Vlad Angelescu, ministru consilier, doamnei Melania-Lavinia Blendea, consilier diplomatic, domnului Şerban Brebenel, ministru consilier, doamnei Andreea Bucnaru, secretar I, doamnei Oana Maria Cămăşoiu, consilier diplomatic, doamnei Florenţa Ciobotaru, consul, doamnei Emanuela Irina Darie, ministru consilier, doamnei Anamaria Veronica Fuduli, consilier diplomatic, doamnei Roxana Giurescu, secretar III, domnului Matei Alexandru Ioan, consilier, domnului Vlad Ionescu, ministru consilier, doamnei Elena-Anca Jurcan, ministru consilier, doamnei Oana Adriana Lupu, consilier relaţii I, doamnei Monica Magaon, secretar III, doamnei Costina-Alexandra Mardale, secretar II, doamnei Oana Maria Matei, consilier diplomatic, doamnei Amira Mihăilescu, ministru plenipotențiar, doamnei Alina Moc, consilier, doamnei Andreea-Adelina Pană, secretar III, doamnei Ana-Maria Petrescu, secretar III, doamnei Irina Margareta Popescu, secretar III, doamnei Andreea Florina Radu, consilier, doamnei Cristina-Elena Ruscea, consilier relaţii I, doamnei Oana-Rodica Sbiera, consilier superior, doamnei Alina-Mihaela Scurtu-Mitran, consilier relaţii III, doamnei Cristina Gabriela Simion, secretar III, domnului Radu Mihai Şerbănescu, secretar III, doamnei Gilda Luiza Truică, ministru consilier, domnului Constantin Tudor, ministru plenipotenţiar, doamnei Ana-Cristina Tinca, ministru plenipotenţiar și doamnei Ioana Andreea Untaru, consilier afaceri europene.”

 

 

Continue Reading

#RO2019EU

INTERVIU Ambasadorul României la UE Luminița Odobescu: În 2019, România a fost vocea Europei unite. Ne-am confruntat cu clișee, însă am fost foarte motivați. Trebuie să fructificăm capitalul pozitiv pe care l-am obținut în beneficiul României și al cetățenilor săi

Published

on

© European Union 2019

România a fost vocea Europei unite într-o perioadă nu tocmai simplă iar anul 2019, când România a asigurat prima sa președinție la Consiliul Uniunii Europene, a fost un moment de referință și un impuls de relansare, a afirmat reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, într-un interviu eveniment acordat pentru CaleaEuropeană.ro în contextul Zilei Naționale a României, celebrată la 1 decembrie.

Ambasadorul Luminița Odobescu, diplomatul care a prezidat în primele șase luni ale anului toate reuniunile ambasadorilor țărilor UE destinate pregătirii politice a întrunirilor Consiliilor Afaceri Generale, a vorbit despre ”performanța dificil de egalat” a președinției române la Consiliul UE – 90 de dosare legislative finalizate în 100 de zile și a susținut că ”România trecut cu brio” testul maturității politice, diplomatice și administrative prin asigurarea acestei președinții.

Odobescu a recunoscut că s-a confruntat cu ”clișee și probleme de percepție” privind România în debutul președinției la Consiliul UE, însă a făcut un apel la conșentizarea și fructificarea ”capitalului pozitiv” pe care România îl deține după asigurarea unei președinții de succes. Ea a făcut referire, în acest context, la prioritățile noii Comisii Europene, proaspăt validată de Parlamentul European și de țările UE, precum și la dificilul dosar al viitorului buget multianual european, în cadrul căreia politiciile de coeziune și agricultură joacă un rol major în dezvoltarea României.


CaleaEuropeană.ro: România a asigurat, în prima jumătate a acestui an, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, fiind pentru prima dată când țara noastră a deținut această responsabilitate formală, dar și oportunitate de influențare a procesului decizional european. Care ar fi principalele reușite, dar și ce s-ar fi putut face mai bine, la nivel european?

© Luminița Odobescu/ Facebook

Luminița Odobescu: 2019 reprezintă, fără îndoială, un an deosebit de important în parcursul european al României, iar pentru mine și colegii mei din Reprezentanța Permanentă la Bruxelles UE un reper esențial în cariera noastră diplomatică. Dacă privim retrospectiv, cred ca realizările din acest an ne dau mai multe motive de mândrie. Am gestionat Președinția Consiliului UE într-o perioadă dificilă, cu multe încercări și am atins o performanță dificil de egalat – 90 de dosare închise în 100 de zile, în domenii esențiale și cu impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni. Conștienți de dificultatea contextului, am reușit să fim rapizi, creativi, pragmatici și, esențial, deosebit de motivați pe toată durata acestui exercițiu. Și nu o spun eu, o spun oficialii și colegii noștri de la Bruxelles și din capitalele europene. Mă întrebați ce se putea face mai bine la nivel european. Ca să vă răspund, trebuie să revin la contextul în care România a deținut Președinția Consiliului UE și aș aminti finalul de mandat al Parlamentului European și al Comisiei Europene, tranziția la noua legislatură, alegerile europene din mai, Brexit-ul și riscurile ieșirii Marii Britanii din Uniune fără un acord, intensificarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual șamd. Consider că, în aceste condiții, am reușit să obținem rezultate bune, chiar foarte bune, aș spune, am venit cu idei și inițiative noi, nu am avut niciun moment de relaxare sau ezitare, dorind să arătăm mereu că se poate. Aș spune chiar că am reușit să mobilizăm Statele Membre și instituțiile europene și să finalizăm dosare care se negociau de mulți ani și unde, la început, ne-am lovit de scepticism că le-am putea avansa sau închide și amintesc aici, de exemplu, directiva gazului, directiva privind drepturile de autor sau regulamentul privind Garda Europenă de Frontieră și de Coastă.  

CaleaEuropeană.ro: Din această privință, a deținerii președinției Consiliului UE, 2019 a fost un an de vizibilitate pentru România. Summit-ul de la Sibiu, primul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, este un exemplu. Încheiem anul cu marcarea a 30 de ani de la Revoluția română din 1989, parte a evenimentelor căderii Cortinei de Fier. Ce a câștigat România în acest an? A fost anul 2019 deopotrivă un capăt de linie pentru un drum început acum trei decenii și debutul unuia nou?

Luminița Odobescu: Suntem într-un an important, care a fixat câteva borne pozitive în istoria României din ultimii 30 de ani. Un lucru însă merită punctat – în cei 30 de ani de istorie post-decembristă, sentimentul care nu ne-a părăsit niciodată a fost această aspirație de integrare europeană și de a fi parte a unui sistem bazat pe valorile nealterabile. Încă de la începutul anilor `90, noi, românii am înțeles că este important să facem parte din această familie europeană, la fel cum am înțeles și nevoia de reformă și modernizare, iar toate eforturile au convers către aceste obiective. În acești 30 de ani am aderat la NATO și la Uniunea Europeană, am devenit un partener solid și de încredere, iar recent am exercitat cu succes Președinția Consiliului UE, fiind vocea unei Europe unite în momente nu tocmai simple. Așadar, nu aș considera 2019 un capăt de linie, ci, dimpotrivă, un moment de referință și, totodată, un impuls care să ne ajute să avansăm, să construim, să relansăm. Din punctul meu de vedere, Summit-ul de la Sibiu, din 9 mai, a fost unul dintre momentele de referință, când România a transmis explicit ce poate oferi și, în egală măsură, ce așteaptă de la Europa. În egală măsură, a arătat că România aduce în Uniunea Europeană o infuzie de energie pozitivă, de entuziasm, apropiere de cetățeni, spirit empatic. Conștienți de potențialul nostru, putem să proiectăm o serie de așteptări legitime, a căror concretizare depinde însă și de noi, de angajamentul și de consecvența cu care ne urmărim obiectivele, zi de zi, ceas de ceas. Trebuie, în egală măsură, să fim realiști și să recunoaștem că avem încă de lucru pentru a putea valorifica avantajele pe care le oferă calitatea de Stat Membru și, de asemenea, pentru a ne atinge obiectivele, inclusiv în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen sau la zona euro.

CaleaEuropeană.ro: Din punct de vedere calendaristic, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a coincis și cu finalul de mandat al Parlamentului European, actorul instituțional cu care țările UE negociază și creează legislație. Astfel, 90 de dosare legislative încheiate sub mandatul României au reprezentat un rezultat larg apreciat. De ce a fost importantă exercitarea cu succes a acestei președinții?

© Luminița Odobescu/Facebook

Luminița Odobescu: Un răspuns scurt la această întrebare este acela că Președinția Consiliului UE reprezintă, în primul rând, un examen, un test de capacitate pentru fiecare Stat Membru. Exercitarea unei Președinții mobilizează întregul palier politic, dar și cel administrativ, alături de misiuni diplomatice din Statele Membre. Cum este cunoscut, un rol central l-a jucat și Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles UE. Modul în care gestionezi o Președinție UE demonstrează nu numai nivelul de pregătire, de cunoaștere a dosarelor, dar și modul de adaptare rapidă la un nou rol. Practic, Președinția scoate statul care o exercită din zona clasică de promovare a agendei naționale și îl pune în situația, deloc ușoară, de a fi creativ în găsirea unor soluții care să faciliteze consensul între abordări nu de puține ori divergente, în Consiliu, între cele 28 de State Membre. Apoi, trebuie găsite soluții în negocierile cu Parlamentul European în baza unui mandat foarte strict acordat de Consiliu, urmând ca, după încheierea negocierilor, rezultatul să fie confirmat de Statele Membre. La aceasta aș mai adăuga efortul semnificativ în termeni logistici și organizatorici, unde nu poți da greș, mai ales că Președinția este responsabilă de organizarea a sute de întâlniri la Bruxelles și în țară. De asemenea, să nu uităm de rezistența la stres și chiar cea fizică, care își spun cuvântul atunci când stai în negocieri până dimineața, iar apoi, în câteva ore, intri în alte negocieri sau conduci reuniuni de Coreper, grupuri de lucru, iar seara coordonezi un eveniment important. Performanțele unei Președinții, felul în care aceasta face față acestui test, se traduc automat în capital de imagine și de încredere și influențează modul în care ești privit ca partener de negocieri. Pentru a exemplifica, punctez faptul că modul în care Președinția română a Consiliului UE a demarat negocierile, cu seriozitate și determinare, încă din primele zile ale lunii ianuarie, care au fost, aș spune, printre cele mai dificile, a generat un val de încredere și de susținere din partea instituțiilor europene, care ne-a ajutat ulterior să avansăm rapid și să funcționăm la parametrii optimi.

Totodată, trebuie să recunoaștem că ne-am confruntat, mai ales la debutul Președinției, cu clișee și probleme de percepție care ne-au îngreunat misiunea, de aceea cred că rezultatele pe care le-am obținut se traduc printr-un succes cu adevărat muncit.

Mai adaug faptul că Președinția este un exercițiu din care înveți enorm, care te face să evoluezi, iar asta o recunosc inclusiv statele care au exercitat în mai multe rânduri acest mandat.  

Aș rezuma spunând că, din prima și până în ultima zi, Președinția Consiliului UE înseamnă multă muncă și vizibilitate pe măsură, în care nicio greșeală nu trece neobservată. Imaginea și credibilitatea ta ca Stat Membru, ca administrație, depind de acest test și cred că rezultatele și reacțiile oficiale din Bruxelles și din capitalele europene au arătat că l-am trecut cu brio.

CaleaEuropeană.ro: Țara noastră s-a aflat în lumina reflectoarelor prin prisma deținerii acestei președinții. Pe de altă parte, în plan politico-instituțional, anumite provocări au continuat să atârne, iar riscurile au fost ridicate dacă luăm calcul fie și numai ultimul raport MCV. Felul în care România a gestionat acest mandat a schimbat ceva în materie de perceptie privind țara noastră? A înclinat balanța într-o lumină mult mai pozitivă privind rolul și angajamentul nostru european?

Luminița Odobescu: Da, categoric, modul în care România și-a îndeplinit acest mandat a schimbat multe în materie de percepție la Bruxelles, în capitalele Statelor Membre, în țările din Balcanii de Vest și vecinătate, în ochii partenerilor noștri transatlantici. Cred că a fost clar reflectată prin reacțiile, inclusiv publice ale înalților oficiali europeni, dar și prin modul în care vocea noastră este acum auzită atunci când ne susținem pozițiile.

De asemenea, angajamentul pro-european a fost mereu clar și fără echivoc, iar reacția cetățenilor români a consolidat acest lucru. Ne-am bucurat și de faptul că românii din instituțiile europene s-au simțit mândri de rezultatele Președinției și au susținut acest efort colectiv.

CaleaEuropeană.ro: Într-un interviu precedent acordat pentru CaleaEuropeană.ro ați afirmat că asigurarea primei președinții a Consiliului UE va fi un test de maturitate politică, diplomatică și administrativă. Activitatea derulată de diplomații români în timpul președinției, precum și ca parte a trio-ului de președinții pe care îl împărțim cu Finlanda și Croația, a fost pozitiv consemnată în instituțiile europene. A trecut România acest test?

© Luminița Odobescu/Facebook

Luminița Odobescu: Da, România a trecut acest test cu brio. Așa cum am menționat anterior, nu o spunem noi, o spun partenerii noștrii din Statele Membre, Comisia Europeană, Consiliu sau Parlamentul European. Nu cred că trebuie să fim modești, însă este necesar să conștentizăm că acest capital pozitiv pe care îl deținem după o Președinție de succes trebuie fructificat, în primul rând, în promovarea activă a intereselor României, mai ales că ne așteaptă o perioadă plină de provocări și de inițiative cu impact major. Vorbim despre propunerile în materie de schimbări climatice, așa-numitul ”Green Deal”, în materie de digital, inteligență artificială, stat de drept, politică externă șamd. Să nu uităm că avem încă un dosar extrem de dificil în fața noastră: viitorul Cadru Financiar Multianual, unde trebuie să valorificăm experiența dobândită în timpul Președinției. În al doilea rând, trebuie să fim activi și coordonați în promovarea românilor în diferite poziții în Comisia Europeană și în alte instituții. În egală măsură, trebuie să folosim experiența dobândită și în administrația românească pentru a consolida departamentele de afaceri europene din ministere.

Este esențial să rămânem pragmatici, să anticipăm, să înțelegem și să fim pregătiți pentru provocările de acum și cele din viitor. Președinția română a fost o etapă importantă, care a ridicat mult ștacheta, însă munca noastră continuă în ritm susținut.

CaleaEuropeană.ro: Care au fost cele mai importante provocări din 2019 pentru România în plan european și ce se prefigurează pentru 2020? Unul dintre dosarele pe care România și-ar fi dorit să genereze mai mult progres este, indiscutabil, cel privind viitorul cadru financiar multianual. Va reuși România să își bifeze obiectivele pentru ca anvelopele bugetare pentru coeziune și agricultură să nu sufere diminuări?

© Luminița Odobescu/Facebook

Luminița Odobescu: Anul 2019 a fost unul cu multe dificultăți, amintite deja, care au testat în mai multe rânduri unitatea din interiorul proiectului european. Referitor la Cadrul Financiar Multianual, un dosar extrem de complex și dificil, aș aminti că Președinția română a marcat un progres important – 10 acte legislative în care am ajuns la acord preliminar cu fostul Parlament European și obținerea în Consiliu a unui număr însemnat de mandate parțiale de negociere. Practic, Președinția finlandeză, căreia i-am predat mandatul la 30 iunie 2019, a putut începe negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual imediat după instalarea noului legislativ european, în baza documentelor și progreselor înregistrate de Președinția română.

Revenind la obiectivele României, precizez că, din punctul nostru de vedere, UE are nevoie de un buget ambițios, capabil să ofere finanțare adecvată pentru atingerea obiectivelor europene pe termen lung, asigurând, în același timp, un răspuns adecvat la noile provocări cu care se confruntă Uniunea. Nu trebuie să uităm și faptul că există o presiune generată de plecarea unui contributor important, Marea Britanie, de aceea trebuie să avem în vedere identificarea unor noi propuneri de resurse proprii, care pot genera venituri suplimentare la bugetul Uniunii.

Noile priorități trebuie abordate în complementaritate cu politicile tradiționale – coeziunea și Politica Agricolă Comună, care rămân esențiale în canalizarea eficientă a investițiilor europene. Coeziunea și agricultura sunt veritabile motoare de asigurare a convergenței economice, iar impactul lor major pentru comunitățile locale este incontestabil. De aceea, obiectivul nostru concret este să ne asigurăm că alocările pe cele două politici nu sunt afectate și că, în egală măsură, asigurăm flexibilitate și reguli mai simple de acces la aceste fonduri. Deja ne coordonăm strâns cu statele care au obiective și poziții apropiate, suntem activi în discuțiile cu Parlamentul European și colaborăm strâns cu membrii delegației române în legislativul european.

CaleaEuropeană.ro: La final, ce mesaj le puteți transmite de Ziua Națională a României cititorilor și următorilor CaleaEuropeană.ro, un public consacrat care a fost la curent, de cele mai multe ori în timp real, cu ceea ce România a făcut din poziția de președinție a Consiliului Uniunii Europene?

Luminița Odobescu: Este un prilej foarte bun să mulțumesc colegilor de la Calea Europeană pentru că ne-ați fost alături, zi și noapte, nu numai în perioada Președinției române a Consiliului UE, dar și în general, în timp real, cum spuneți. Cred că această complementaritate este foarte importantă. Apreciez în mod deosebit profesionalismul cu care urmăriți actualitatea europeană și informați publicul din România. Transmit mulțumiri și cititorilor Calea Europeană, care se informează în legătură cu ceea ce se întâmplă la Bruxelles. Suntem alături de dumneavoastră în această preocupare constantă de a avea o societate corect informată și racordată la temele care se discută și se decid la Bruxelles și care ne influențează viața de zi cu zi în orice colț al Europei ne-am afla. La final, aș dori să urez tuturor din inimă ”La mulți ani, dragi români! La mulți ani, România”. Vă asigur că plăcuța inscripționată cu ”România”, pe care o avem în față în fiecare zi, ne onorează și, în același timp, ne responsabilizează. Vă mulțumesc!

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending