Connect with us

GENERAL

Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe, i-a cerut explicații omologului ucrainean cu privire la legea învățământului din Ucraina care afectează drepturile minorității române

Published

on

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu,  a avut la 19 septembrie 2017, o întrevedere cu omologul ucrainean, Pavlo Klimkin, în marja lucrărilor Adunării Generale a ONU, anunță MAE într-un comunicat de presă.

FOTO: Ministerul Afacerilor Externe

Potrivit sursei citate, cei doi miniştri au trecut în revistă situația din estul Ucrainei, inclusiv din perspectiva trimiterii unei eventuale misiuni internaționale de menținere a păcii şi s-a agreat ca orice astfel de demers să respecte integritatea teritorială a statului ucrainean.

“Ministrul român şi-a exprimat îngrijorarea pentru situația şcolilor cu predare în limba română din Ucraina în urma adoptării noii legi privind educația. Șeful diplomației române a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri menite să asigure respectarea normelor şi standardelor internaționale în materie şi a reținut, în context, angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se va face cu consultarea comunității româneşti din Ucraina şi a autorităților române, astfel încât nivelul şi calitatea învãțământului în limba română să nu fie afectate de noile norme.”

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen evocă un “moment istoric” și “o zi de mare mândrie” prin decizia de aderare graduală a Bulgariei și României la Schengen, cu frontierele aeriene și navale

Published

on

© European Union, 2022/ Source - EC Audiovisual

Comisia Europeană a salutat sâmbătă seară decizia luată în unanimitate de Consiliul Uniunii Europene, de a primi România și Bulgaria în spațiul Schengen, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime în martie 2024, executivul european precizând că aderarea celor două țări va stimula călătoriile, comerțul și turismul și va consolida și mai mult piața internă. 

Decizia de astăzi marchează un moment istoric pentru Bulgaria și Romania. Este o zi de mare mândrie pentru cetățenii români și bulgari. Începând cu luna martie, vor putea să traverseze liber frontierele maritime și aeriene interne, fără a se supune controalelor la frontiere. Este un pas major înainte pentru cele două țări și pentru spațiul Schengen, în ansamblul său. Adresez felicitările mele Bulgariei și României: această mare realizare a fost posibilă grație eforturilor, angajamentului și perseverenței de care ați dat dovadă. Datorită dumneavoastră, spațiul Schengen va deveni și mai puternic, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, discuțiile privind o altă decizie de a elimina controalele la frontierele terestre vor continua în cursul anului 2024. Comisia Europeană precizează că un spațiu Schengen extins va conferi UE, ca Uniune, mai multă putere, atât pe plan intern, cât și pe scena internațională.

Decizia a fost salutată și de comisarii europeni de resort, în speță Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene pentru modul de viață europeană, și Ylva Johansson, comisarul european pentru piață internă.

“Decizia istorică luată astăzi de Consiliu reprezintă o confirmare importantă a unității UE în scop și în spirit. Aderarea României și a Bulgariei va întări spațiul Schengen, va consolida această „bijuterie a coroanei” atât de reprezentativă pentru stilul de viață european, în beneficiul pieței interne, al economiei noastre și al cetățenilor europeni de pretutindeni. Felicit din toată inima ambele țări pentru eforturile depuse spre a ajunge aici – este realizarea dumneavoastră pe care nu numai că o meritați, dar pe care o și așteptați de multă vreme. Și vom continua să pășim pe acest drum împreună”, a transmis Margaritis Schinas.

 

“Salut din inimă decizia unanimă luată de statele membre de a invita România și Bulgaria să adere la spațiul Schengen. Această decizie istorică a Consiliului vine după 13 ani de blocaj și este rezultatul angajamentului politic și al determinării. Este un pas crucial înainte, care le va permite cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze pe deplin de drepturile lor la libera circulație, atât pe mare, cât și pe calea aerului. Am convingerea că anul viitor Consiliul va fi în măsură să decidă cu privire la eliminarea controalelor la frontierele terestre. Voi continua să sprijin activ acest proces de o importanță crucială pentru Europa”, a spus și Ylva Johansson.

 

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, sâmbătă, 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne într-un comunicat care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație, o decizie salutată de președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu, ministrul de externe Luminița Odobescu, dar și de liderii instituțiilor UE – președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în timp ce președinția Spaniei la Consiliul Uniunii Europene a precizat că acest acord prin care spațiul Schengen se extinde reprezintă ultimul al mandatului semestrial al Spaniei la cârma UE.

Potrivit executivului de la Bruxelles, Bulgaria și România sunt pregătite să adere la spațiul Schengen, mai  În 2011 Comisia a confirmat pentru prima oară că atât Bulgaria, cât și România, sunt pregătite să devină membre ale spațiului Schengen fără controale la frontierele interne. De atunci, Bulgaria și România au continuat să demonstreze că îndeplinesc condițiile impuse pentru a adera la spațiul Schengen. Acest fapt a fost reconfirmat de către trei misiuni de informare desfășurate la frontierele externe bulgare și române în 2022 și 2023. De asemenea, Comisia a lansat proiecte-pilot cu România și Bulgaria în martie 2023, pentru a da un impuls gestionării frontierelor externe, pentru a consolida cooperarea cu țările din vecinătate și pentru a asigura proceduri rapide de azil și returnare.

La rândul său, spațiul Schengen este pregătit să primească Bulgaria și România. În ultimul deceniu, UE a lucrat la consolidarea arhitecturii care protejează spațiul fără controale la frontierele interne. Au fost introduse o serie de măsuri în domeniul securității și al cooperării polițienești și judiciare pentru a garanta că UE rămâne la fel de puternică în fața amenințărilor la adresa securității. Spațiul Schengen este acum susținut și de un nou model de guvernanță, de un nou mecanism de evaluare și de un ciclu anual de raportare și monitorizare. Eforturile comune depuse în ultimii ani au sporit puterea și reziliența spațiului Schengen.

Această nouă extindere a spațiului Schengen confirmă și consolidează încrederea reciprocă și unitatea dintre statele membre care stau la baza spațiului Schengen și va contribui la dezvoltarea acestui proiect esențial. Ea va aduce mai multă putere Uniunii prin consolidarea protecției frontierelor noastre externe comune și printr-o cooperare polițienească eficace. Gradul de prosperitate va crește datorită eliminării timpului pierdut la frontiere și prin facilitarea contactelor între persoane și întreprinderi, la fel ca și atractivitatea Uniunii, prin extinderea semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne.

Etapele următoare

Discuțiile referitoare la stabilirea unei date pentru viitoarea eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele interne terestre vor continua în 2024 și se estimează că o decizie în acest sens va fi luată de către Consiliu într-un interval de timp rezonabil.

Pentru a asista Bulgaria și România în protejarea frontierelor externe ale Uniunii, aceste țări vor continua să primească un sprijin financiar substanțial, precum și asistență Frontex. În același timp, proiectele-pilot dezvoltate de Bulgaria și România la frontierele externe s-au dovedit a fi eficiente și ar trebui să fie transformate într-un format mai structurat.

Context

Spațiul Schengen de liberă circulație al Europei este una dintre cele mai mari realizări ale sale și dreptul cel mai apreciat de către cetățenii UE. Ceea ce a început în 1985 ca un proiect interguvernamental între cinci state membre – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – s-a extins treptat odată cu cele șapte valuri de extindere, pentru a deveni ceea ce este astăzi cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Beneficiile eliminării frontierelor interne sunt și acum la fel de întemeiate precum erau în 1985.

Spațiul Schengen cuprinde 27 de țări și se întinde pe mai mult de 4 milioane de km2, înglobând o populație de aproape 420 de milioane de persoane. Odată cu aderarea României și a Bulgariei, spațiul Schengen va crește la 4,5 milioane de km2 și o populație de 450 de milioane.

Spațiul Schengen este parte integrantă a cadrului juridic al UE. Potrivit tratatelor, toate statele membre ale UE trebuie să devină, când sunt pregătite, membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen. Este atât un drept, cât și o obligație. Atât Bulgaria, cât și România au dovedit rezultate exemplare în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor. Odată cu aderarea României și a Bulgariei, spațiul Schengen devine și mai puternic. Misiunile voluntare de informare desfășurate în 2022 în Bulgaria și România, precum și ultima misiune derulată în 2023 în Bulgaria au venit să reconfirme gradul de pregătire al celor două țări.

Continue Reading

GENERAL

Adrian Câciu: România are la dispoziție 10 mld. de euro pentru IMM-uri, dintre care 7 mld. de euro sunt deja în joc

Published

on

© Guvernul României

Într-un anunț important pentru mediul de afaceri din România, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a transmis, miercuri, că țara are la dispoziție 10 miliarde de euro pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri). Din acești bani, 7 miliarde de euro sunt deja disponibili și așteaptă să fie utilizați pentru susținerea sectorului privat. Ministrul Câciu a subliniat, de asemenea, importanța finalizării absorbției acestor fonduri până în 2027, iar pentru a atinge acest obiectiv, el invită la colaborare cu mediul de afaceri, informează Agerpres.

„România are la dispoziţie în acest moment pentru Întreprindere Mici şi Mijlocii 10 miliarde de euro. Din acestea, 7 miliarde de euro sunt deja pe masă, în joc, dacă vreţi să spun aşa, în sensul că apelurile sunt lansate. 7 miliarde de euro, 70% din suma disponibilă României, de fapt disponibilă mediului de afaceri. (…) Ceea ce noi ne dorim este ca până la jumătatea anului 2024, toţi banii disponibili sau alocaţi României pentru IMM-uri să fie la dispoziţia dumneavoastră, să fie angajamentele încheiate, contractele încheiate, evaluările finalizate”, a subliniat Câciu, la „Topul Naţional al Firmelor Private din România”.

El a subliniat că vrea să finalizeze absorbția în cadrul financiar 2021-2027 până în 2027, și că acest obiectiv poate fi atins doar prin colaborarea cu sectorul privat.

„Dar aici voi veni cu o solicitare. Nu vreau ca ministrul Fondurilor Europene din 2029 să vorbească despre cum închide absorbţia aferentă cadrului financiar 2021-2027 şi n-o să poată să facă singur, decât împreună cu dumneavoastră. Aş vrea ca această absorbţie să se încheie în 2027. Şi putem să o facem, dacă stăm la masa dialogului şi găsim acele soluţii de simplificare, de digitalizare, de a aduce banii acolo unde sunt multiplicatori, acolo unde realizează plus valoare, valoare adăugată, de a o duce către dezvoltare reală şi nu către neapărat o ajustare conjuncturală pentru nevoi sociale. Uşa mea este deschisă non-stop. Biroul meu întotdeauna este deschis, iar eu sunt un om deschis dialogului”, a mai spus oficialul MIPE.

Ministrul le-a comunicat antreprenorilor că nicio persoană din domeniul fondurilor europene care ocupă o poziție în sectorul public nu va mai oferi servicii de consultanță în sectorul privat, menționând un caz specific care a avut loc în cadrul instituției pe care o conduce.

„Trebuie să spun şi lucrul acesta, pentru că vreau să închid o situaţie care s-a întâmplat şi astăzi la ministerul pe care îl coordonez. Nimeni din zona aceasta a fondurilor europene, atâta timp cât este funcţia publică, nu va mai face consultanţă în mediul privat şi va trebui să aleagă dacă va continua funcţia publică şi îşi face serviciul public pentru care este plătit sau vine la dumneavoastră şi dumneavoastră o să beneficiaţi de expertiza unor cetăţeni bine calificaţi. (…) Rezilienţa economiei româneşti nu vine din statistici, vine din munca dumneavoastră, iar afacerile sunt pentru oameni curajoşi”, a mai spus Adrian Câciu.

Nu în ultimul rând, acesta a remarcat că în acest an s-a discutat intens în mediul public despre deficit, însă nu s-a atras atenția asupra faptului că acest deficit este rezultatul cheltuielilor în investiții.

„Da, anul acesta deficitul se construieşte pe investiţii. N-am văzut comentatorii spunând despre deficit că se construieşte pe investiţii. Orice carte de economie ne spune că dezvoltarea se face până la urmă pe deficit, pe credit. Companiile se împrumută pentru a se dezvolta, pentru a realiza investiţii noi. Da, nu este bine ca deficitul să se facă pe consum. S-a schimbat acest mecanism”, a adăugat ministrul Fondurilor şi Proiectelor Europene.

Miercuri, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a găzduit cea de-a 31-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România. În cadrul acestui eveniment, premiile pentru antreprenori au fost acordate în diverse categorii, pe baza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, ținând cont de criterii precum profitul brut, cifra de afaceri, productivitate și performanța globală în afaceri.

Continue Reading

GENERAL

România: Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei a descoperit nereguli grave în unitățile de psihiatrie și centrele de îngrijire rezidențială

Published

on

© CoE

Comitetul pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei a publicat joi, 5 octombrie, raportul privind vizita sa ad-hoc în România, efectuată în perioada 19-30 septembrie 2022, împreună cu răspunsul autorităților române. Vizita s-a axat pe tratamentul pacienților internați în unități de psihiatrie și al rezidenților cazați în centre de îngrijire rezidențială.

Constatările vizitei 2022 subliniază necesitatea de a lua măsuri urgente pentru a se asigura că toate persoanele din instituțiile psihiatrice beneficiază de condiții de viață decente și de un tratament adecvat pentru tulburările lor psihice. Mai presus de toate, acest lucru necesită consolidarea nivelului de personal în spitalele vizitate. Mai general, CPT pledează pentru o schimbare de la îngrijirea instituțională la stabilirea de servicii de sănătate mintală în comunitate care să ofere structuri de sprijin social adecvate.

Cea mai dramatică situație a fost întâlnită la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri, unde 104 pacienți au fost nevoiți să împartă patul cu un alt pacient. Pacienții erau înghesuiți în dormitoare, aproape toată suprafața ocupată de paturile lor; de exemplu, în secția de internare, o cameră de 24m2 găzduia 18 pacienți în nouă paturi. Pentru CPT, condițiile de cazare a persoanelor cu tulburări mintale și dizabilități intelectuale constatate în acest spital pot fi considerate ca fiind echivalente cu un tratament inuman și degradant.

În general, pacienții cu care s-a întâlnit delegația CPT au vorbit în mod pozitiv despre personal, în special despre personalul medical. Cu toate acestea, au fost primite acuzații de rele tratamente în patru spitale, în special în secția de bărbați din cadrul Clinicii de Psihiatrie Botoșani și la Spitalul Pădureni-Grajduri. Relele tratamente au constat în pumni, palme și în îmbrânceli și strigăte din partea personalului auxiliar pentru abateri sau accidente minore sau ca parte a unei intervenții de imobilizare sau în mod punitiv, în încercarea de a controla pacienții într-un mediu adesea periculos, perturbat și cu personal insuficient.

Tratamentul pacienților psihiatrici se baza în principal pe farmacoterapie, iar CPT solicită să se ia măsuri pentru a aplica abordări moderne de tratament clinic multidisciplinar.

În ceea ce privește imobilizarea pacienților agitați la pat cu ajutorul unor curele, CPT afirmă că o astfel de măsură nu ar mai trebui să fie aplicată în cazul copiilor. În schimb, personalul ar trebui să fie instruit în tehnici de imobilizare manuală, iar secțiile pentru copii ar trebui să posede camere de calmare. Ar trebui întărite măsurile de siguranță în jurul utilizării măsurilor de contenție, cum ar fi înregistrarea cu exactitate a fiecărei utilizări și a duratei.

CPT a constatat, de asemenea, că spitalele au eludat dispozițiile Legii privind sănătatea mintală care reglementează spitalizarea involuntară pentru a interna pacienți pe bază de voluntariat. Alte garanții, cum ar fi consimțământul pentru tratament, informarea pacienților și procedurile de reclamație trebuie, de asemenea, consolidate.

CPT a vizitat trei centre publice de asistență socială, unde mulți rezidenți au vorbit în mod pozitiv despre personal, iar atmosfera din centre părea în general relaxată. Cu toate acestea, numărul de personal specializat și instruit în mod corespunzător din cadrul unității era insuficient pentru a oferi îngrijire personalizată adecvată pentru numărul mare de rezidenți dependenți. De asemenea, este nevoie de mai mult personal multidisciplinar pentru a oferi contribuții psiho-sociale, ocupaționale și recreative pentru rezidenți.

În răspunsul lor, autoritățile române furnizează informații cu privire la diverse măsuri, luate sau preconizate, pentru a pune în aplicare recomandările formulate de Comitet în raportul de vizită, în special prin intermediul Strategiei Naționale de Sănătate 2023-2030 și al Planului de Acțiune al acesteia.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE45 mins ago

Ligia Deca participă la Summitul Global al Competențelor, organizat sub umbrela OCDE: Misiunea noastră comună este de a dezvolta competențe transversale pentru o societate aflată într-o continuă schimbare

U.E.1 hour ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

POLITICĂ2 hours ago

Sondaj: Două treimi dintre români (66%) vor o guvernare stabilă formată dintr-o alianță de partide puternice după 2024

U.E.2 hours ago

Moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi: UE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus la Bruxelles pentru a-și exprima ”indignarea”: Cerem ”Rusiei să autorizeze o anchetă internaţională independentă”

SUA2 hours ago

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

UE a convenit asupra unor noi reguli pentru a avea un aer mai curat și o reducere la zero a poluării cel târziu până în 2050

G73 hours ago

Liderii G7 vor marca doi ani de când Rusia a invadat Ucraina printr-o reuniune prin videoconferință în urma căreia ar urma să decidă o ”înăsprire a sancțiunilor” contra Moscovei

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Mircea Fechet a discutat cu reprezentanții Google despre utilizarea celor mai performante soluții digitale pentru a răspunde nevoilor Ministerului Mediului

NATO3 hours ago

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

CONSILIUL UE4 hours ago

Ungaria va fi ”cea mai pro-extindere preşedinţie a Consiliului UE”, afirmă ministrul ungar de externe: UE are nevoie de noi state membre precum țările din Balcanii de Vest, R. Moldova

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending