Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul roman de externe a vorbit la Bruxelles despre consolidarea dialogului cu Rusia

Published

on

titus corlateanMinistrul afacerilor externe Titus Corlăţean a participat, luni,  11 martie 2013, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care s-a desfăşurat la Bruxelles, se arata intr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, remis catre caleaeuropeana.ro. Pe agenda Consiliului au figurat relaţia Uniunii Europene cu Rusia, relaţia UE cu Japonia, evoluţiile din vecinătatea sudică a Uniunii, în special Siria, Tunisia, Egipt şi Libia, situaţia de securitate din Irak.

 În cadrul discuţiei privind Rusia, ministrul Titus Corlăţean a reiterat deschiderea României privind eforturile în vederea consolidării dialogului cu Rusia, pe baza unei agende constructive şi cuprinzătoare, fundamentata pe setul de principii şi de valori de ordin democratic de care UE este ataşată. Totodată, alături de mai mulţi miniştri europeni a pledat pentru o agenda bilaterala UE-Rusia echilibrată, care să pună în valoare atât unele din obiectivele urmărite de Federaţia Rusă în cadrul negocierilor privind încheierea unui nou Acord de Parteneriat cu UE, cât şi o serie de obiective esenţiale pentru UE şi statele membre. Această linie de conduită ar trebui, în mod necesar, să permită acomodarea unor interese specifice ale UE în vecinătatea sa estică, inclusiv ale statelor din Parteneriatul Estic care au înregistrat progrese importante în ultimii ani, şi care vizează, printre altele, asocierea la UE, tematica vizelor. 

 Discuţiile privind Vecinătatea sudică au reconfirmat preocuparea şefilor diplomaţiilor europene privind instabilitatea din această regiune. În cadrul dezbaterii privind Siria, cu participarea emisarului special al ONU şi Ligii Arabe, Lakhdar Brahimi, s-a degajat consensul asupra necesităţii continuării sprijinului european pentru misiunea acestuia. A fost reiterată importanţa identificării rapide a unei soluţii politice, bazată pe dialog, care să conducă la stoparea violenţelor şi la iniţierea unui proces sirian de tranziţie către democraţie şi statul de drept. 

 Referitor la Egipt, miniştrii statelor membre ale UE au subliniat importanţa depăşirii actualelor divergenţe şi a implicării autorităţilor în viitoarele alegeri parlamentare, pentru asigurarea legitimităţii transformărilor democratice viitoare, în concordanţă cu aspiraţiile poporului egiptean. Totodată, a fost subliniată necesitatea identificării unor mecanisme de dialog între putere şi opoziţie. Discuţia privind Libia a reconfirmat necesitatea unor acţiuni coerente şi de substanţă ale UE, inclusiv implicarea statelor membre în procesul de reconstrucţie instituţională şi dezvoltare a capacitaţii administrative. În legătură cu evoluţiile din Tunisia, miniştrii europeni au exprimat speranţa ca noul guvern tunisian va asigura stabilitatea internă şi va continua procesul de tranziţie.

In marja reuniunii, ministrul român de externe a avut discuţii bilaterale cu omologi din statele membre pe teme de interes aflate pe agenda bilaterală şi internaţională.

CONSILIUL UE

Ministrul Justiției, mesaj înaintea Consiliului JAI: Sistemul judiciar românesc nu este mai prejos de alte sisteme judiciare din alte state membre

Published

on

© Catalin Predoiu/ Facebook

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, participă astăzi, 6 iulie, la lucrările Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care vor avea loc în format video-conferință pe parcursul întregii zile, fiind primul Consiliu JAI prezidat de președinția germană.

Pe agenda de lucru a miniștrilor Justiției din Uniunea Europeană se află gestionarea pandemiei de Covid-19 de către democrațiile europene, precum și măsurile de răspuns la discursul de incitare la ură și la dezinformare, se arată în comunicatul oficial al Ministerul Justiției, remis Caleaeuropeana.ro.

Înaintea reuniunii, Cătălin Predoiu a precizat că de-a lungul pandemiei activitatea miniștrilor Uniunii Europene s-a îmbunătățit.

”Pandemia a încetinit activitatea Consiliului JAI în lunile anterioare, dar treptat ne-am adaptat și ne-am reluat ritmul colaborării, deocamdată prin intermediul ședintelor online”.

De asemenea, ministrul român dorește sprijinirea unui mecanism ”Rule of Law” pentru toatel statele membre care să nu creeze un paralelism cu MCV pentru România: ”În acest context, reiterez poziția Ministerului Justiției din România de a sprijini un mecanism Rule of Law pentru toate statele membre.”

”Nu dorim însă ca acest mecanism sa creeze un paralelism cu MCV pentru țara noastră. În ce privește MCV, dincolo de dificultățile din anii 2017-2018, nu ar trebui uitate progresele remarcabile făcute de România în cadrul MCV, în special în direcția combaterii corupției. Am exportat și putem exporta expertiză și bune practici, fapt demonstrat de-a lungul timpului de nenumărate dialoguri care au avut loc la nivel de Minister de Justiție și Minister Public, în cadrul cărora partenerii din statele membre s-au aratat impresionați de rezultatele din România”, a mai adăugat acesta.

Potrivit ministrului Cătălin Predoiu, sistemul judiciar românesc nu este mai prejos de alte sisteme judiciare din alte state membre.

”Personal, am fost solicitat în primul meu mandat de colegii din Bulgaria, Marea Britanie, Cehia, Polonia, Italia să detaliem strategiile folosite de România în dezvoltarea sistemului judiciar și a combaterii corupției la toate nivelurile. De aceea, nu cred că sistemul judiciar românesc este mai prejos de alte sisteme judiciare din alte state membre, orice diferențieri în monitorizare din această perspectivă fiind inadecvate și ar apărea inechitabile. Firește, vom relua reformele oprite în anii 2017-2018, derapajele au fost oricum oprite în 2019, inclusiv grație Referendumului pe Justiție convocat de Președintele Klaus Iohannis anul trecut, iar lunile care vin vor marca reînceperea dezbaterilor publice în vederea reparării cadrului legislativ consacrat justiției și anticorupției”, se mai arată în comunicat.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE: Angela Merkel cere Europei să “vorbească ferm într-un singur glas” în relația cu China

Published

on

© Bundeskanzlerin/ Instagram

Uniunea Europeană trebuie să vorbească pe o singură voce cu China dacă vrea să încheie acorduri ambiţioase care să garanteze interesele blocului comunitar, a declarat vineri cancelarul german Angela Merkel, exprimându-şi totodată îngrijorarea cu privire la noua lege asupra securităţii în Hong Kong, informează Reuters.

Pentru a avea relaţii de succes cu China şi pentru a reprezenta eficient interesele noastre europene, Europa trebuie să vorbească ferm într-un singur glas“, a afirmat Merkel, potrivit Agerpres, într-un discurs susţinut în Bundesrat, camera superioară a parlamentului, formată din delegaţi ai landurilor.

Merkel s-a adresat Bundesrat-ului la două zile distanță după ce Germania a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, perioadă în care s-a adresat și Bundestag-ului și a avut o videoconferință de lucru cu Comisia Europeană.

“Doar împreună cele 27 de ţări membre ale UE au suficientă greutate pentru a încheia acorduri ambiţioase cu China”, a subliniat şefa guvernului german.

“În baza unui dialog deschis, vorbim şi despre statul de drept şi drepturile omului, precum şi despre viitorul Hong Kong, unde suntem preocupaţi de faptul că principiul important ‘o ţară, două sisteme’ s-a erodat”, a adăugat ea.

Președinția germană a Consiliului UE și-a stabilit relațiile UE-China printre obiectivele sale cele mai importante în ce privește prioritatea unei responsabilități globale mai mari a Uniunii Europene.

Germania ar fi trebuit să găzduiască, în luna septembrie, la Leipzig, un summit al celor 27 de șefi de stat sau de guvern din UE împreună cu președintele chinez Xi Jinping, însă reuniunea a fost amânată din cauza pandemiei. Scopul acelui summit ar fi fost acela de a oferi un nou impuls negocierilor dintre UE și China privind un acord cuprinzător de protejare a investițiilor.

Într-un amplu interviu acordat presei europene înainte de preluarea președinției Consiliului UE, Angela Merkel s-a arătat îngrijorată de ascensiunea Chinei, pledând pentru menținerea unei comunități transatlantice de apărare, însă a subliniat că ar fi o idee proastă ca UE și Beijing-ul să nu aibă un dialog.

Trebuie să fim uniți ca europeni, altfel doar ne vom slăbi pe noi inșine. China a devenit un jucător global. Asta ne face parteneri în cooperarea economică și în combaterea schimbărilor climatice, dar și concurenți cu sisteme politice foarte diferite. A nu vorbi între noi ar fi cu siguranță o idee proastă“, a spus Merkel atunci, în contextul în care una dintre prioritățile principale al președinției germane a Consiliului UE vizează mai multă responsabilitate globală pentru Europa și un dialog strategic cu China.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu, către președinția germană a Consiliului UE: Criza actuală ne-a arătat că aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi o mare realizare

Published

on

Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19 și efectele sale asupra spațiului de liberă circulație Schengen au arătat că “ar fi o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, și nu în afara sa”, a declarat, vineri, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a făcut aceste afirmații în timpul conferinței de lansare a președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene, care a debutat la 1 iulie.

“Sunt de acord că criza a creat statelor membre ale Schengen mai multe probleme decât erau înainte, dar în același timp, dacă ne uităm la lecțiile învățate din această criză, îmi amintesc cât de grea a fost închiderea granițelor diferitelor țări pentru a lua măsuri naționale de protecție, iar apoi, după o perioadă scurtă de timp, toate țările au descoperit că este imposibil să se izoleze perfect și că avem nevoie să negociem coridoare de tranzit, linii verzi. Criza ne-a arătat că menținerea controlului asupra granițelor interne ale UE afectează puternic funcționalitatea pieței unice și eficacitatea răspunsului nostru la o criză sanitară, atunci când avem nevoie de aprovizionare, de echipamente medicale sau de medicamente. Acest lucru în sine pledează mult pentru a fi luată în considerare o flexibilitate când abordăm reforma și extinderea spațiului Schengen. Cred că această criză ne-a arătat, și este o lecție bună învățată, dacă mă pot exprima astfel, că ar fi o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, și nu în afara sa”, a spus Aurescu, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a afirmat că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen.

Germania a susținut întotdeauna România cu acest obiectiv și nu doar în termeni abstracți. În cursul acestui proces, am avut idei concrete prezentate de cancelarul Merkel, cum ar fi să începem cu intrarea aeroporturilor în Schengen” a spus Cord Meier-Klodt.

Nu am atins obiectivul încă (…), dar să lucrăm în acest sens. Susținem obiectivul“, a completat el, referindu-se și la dificultățile provocate de pandemie pentru libera circulație în interiorul UE.

 

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, intr-o rezoluție adoptată vineri cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending