Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul roman de externe a vorbit la Bruxelles despre consolidarea dialogului cu Rusia

Published

on

titus corlateanMinistrul afacerilor externe Titus Corlăţean a participat, luni,  11 martie 2013, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care s-a desfăşurat la Bruxelles, se arata intr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, remis catre caleaeuropeana.ro. Pe agenda Consiliului au figurat relaţia Uniunii Europene cu Rusia, relaţia UE cu Japonia, evoluţiile din vecinătatea sudică a Uniunii, în special Siria, Tunisia, Egipt şi Libia, situaţia de securitate din Irak.

 În cadrul discuţiei privind Rusia, ministrul Titus Corlăţean a reiterat deschiderea României privind eforturile în vederea consolidării dialogului cu Rusia, pe baza unei agende constructive şi cuprinzătoare, fundamentata pe setul de principii şi de valori de ordin democratic de care UE este ataşată. Totodată, alături de mai mulţi miniştri europeni a pledat pentru o agenda bilaterala UE-Rusia echilibrată, care să pună în valoare atât unele din obiectivele urmărite de Federaţia Rusă în cadrul negocierilor privind încheierea unui nou Acord de Parteneriat cu UE, cât şi o serie de obiective esenţiale pentru UE şi statele membre. Această linie de conduită ar trebui, în mod necesar, să permită acomodarea unor interese specifice ale UE în vecinătatea sa estică, inclusiv ale statelor din Parteneriatul Estic care au înregistrat progrese importante în ultimii ani, şi care vizează, printre altele, asocierea la UE, tematica vizelor. 

 Discuţiile privind Vecinătatea sudică au reconfirmat preocuparea şefilor diplomaţiilor europene privind instabilitatea din această regiune. În cadrul dezbaterii privind Siria, cu participarea emisarului special al ONU şi Ligii Arabe, Lakhdar Brahimi, s-a degajat consensul asupra necesităţii continuării sprijinului european pentru misiunea acestuia. A fost reiterată importanţa identificării rapide a unei soluţii politice, bazată pe dialog, care să conducă la stoparea violenţelor şi la iniţierea unui proces sirian de tranziţie către democraţie şi statul de drept. 

 Referitor la Egipt, miniştrii statelor membre ale UE au subliniat importanţa depăşirii actualelor divergenţe şi a implicării autorităţilor în viitoarele alegeri parlamentare, pentru asigurarea legitimităţii transformărilor democratice viitoare, în concordanţă cu aspiraţiile poporului egiptean. Totodată, a fost subliniată necesitatea identificării unor mecanisme de dialog între putere şi opoziţie. Discuţia privind Libia a reconfirmat necesitatea unor acţiuni coerente şi de substanţă ale UE, inclusiv implicarea statelor membre în procesul de reconstrucţie instituţională şi dezvoltare a capacitaţii administrative. În legătură cu evoluţiile din Tunisia, miniştrii europeni au exprimat speranţa ca noul guvern tunisian va asigura stabilitatea internă şi va continua procesul de tranziţie.

In marja reuniunii, ministrul român de externe a avut discuţii bilaterale cu omologi din statele membre pe teme de interes aflate pe agenda bilaterală şi internaţională.

CONSILIUL UE

VIDEO Ceremonie oficială: Decizia de numire a Laurei Codruța Kövesi ca procuror-șef european a fost semnată de președintele Parlamentului European și de Președinția Consiliului UE

Published

on

© European Parliament

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, și ministrul pentru afaceri europene al Finlandei, Tytti Tuppurainen, țara care asigură președinția Consiliului UE, au semnat miercuri, la Strasbourg, decizia privind numirea Laurei Codruța Kövesi în calitate procuror-șef european al Biroului Procurorului Public European, marcând ultima etapă formală în acest proces care a debutat la începutul anului.

”După decizia de numire a procurorului șef european al Parchetului European, David Sassoli, președintele PE și Tytti Tuppurainen, ministrul finlandez pentru afaceri europene, au semnat noul regulament în Parlamentul European de la Strasbourg”, se arată într-un mesaj al Parlamentului European care însoțește clipul video al ceremoniei de semnare.

 

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut pe 17 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uniunii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care a publicat decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Decizia Conferinței Președinților a venit după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni, 14 octombrie, numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Procesul de aderare a Macedoniei de Nord și Albaniei la UE, blocat din nou de Franța, care invocă ”o telenovelă fără sfârșit”. Pentru prima dată, subiectul va fi discutat joi și vineri în Consiliul European

Published

on

© Council of the European Union

Țările membre ale Uniunii Europene au prelungit din nou incertitudinea cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, în urma unei decizii luate marți de Consiliul Afaceri Generale (CAG) potrivit căreia subiectul va fi discutat de liderii europeni la summitul de joi și de vineri înainte de a reveni pe agenda miniștrilor la nivelul Consiliului UE. Este pentru a treia în ultimul an și jumătate când statele UE nu ajung la un acord privind deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana, o decizie pozitivă fiind în principal blocată de Franța.

Va fi pentru prima dată când aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei va fi discutată la cel mai înalt nivel”, a declarat Tytti Tuppurainen, ministrul afacerilor europene al Finlandei, țara care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene, citat de EU Observer.

Publicația de la Bruxelles notează că subiectul ar putea produce scântei la Consiliul European de joi și vineri între președintele Franței și cancelarul Germaniei, în contextul în care ministrul francez pentru afaceri europene s-a opus unei decizii, iar Germania susține deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania.

Critici au venit și din partea comisarului european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, în timp ce România a solicitat începerea negocierilor cu ambele țări și evitarea unei decuplări.

Franța și Germania: între ”o telenovelă fără sfârșit” și ”o chestiune strategică”

”Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să vorbim despre reformarea modului în care Europa negociază extinderea”, a spus de Amelie de Montchalin, denumind acest proces ”o telenovelă fără sfârșit”.

”Este acest proces eficient? Din punctul nostru de vedere, nu. Aceste țări vor fi parte a Uniunii Europene într-o zi, însă este prea devreme să începem procesul legal de extindere”, a adăugat ministrul francez, conform Euronews.

Amintim faptul în cursul negocierilor tensionate din vară privind numirile în fruntea instituțiilor UE, președintele francez Emmanuel Macron a transmis că va refuza orice extindere a Uniunii Europene atât timp cât țările UE, în format de 28, nu pot cădea la un acord. ”Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus, la 1 iulie, liderul de la Elysee.

Un oficial guvernamental german, citat tot de Euronews, a precizat că extinderea este o prioritate pentru Germania. ”Cancelarul Angela Merkel va discuta acest subiect cu președintele Macron”, a spus oficialul, adăugând că Merkel va discuta acest subiect și la Consiliul European de joi și de vineri.

Este o chestiune strategică pentru UE”, a spus acesta.

Comisia Europeană: Nu este un moment de glorie pentru Europa

Într-o conferință de presă după CAG, comisarul european Johannes Hahn a spus că această decizie nu este ”un moment de glorie pentru Europa”.

”Regret că statele membre nu au putut lua o decizie pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania. Nu este un moment de glorie pentru Europa, fiind pentru a treia oară în 16 luni când discutăm acest subiect important”, scris Hahn, pe Twitter.

În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie.

În concluziile adoptate marți se arată că ”Președinția reamintește concluziile din 18 iunie 2019 de a reveni, nu mai târziu de octombrie 2019, la subiectul privind recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Macedoniei de Nord și cu Albania. În urma discuțiilor din Consiliu, președinția notează că membrii Consiliului vor reveni asupra subiectului după Consiliul European”.

România nu este de acord cu decuplarea Albaniei și a Macedoniei și cere începerea negocierilor cu ambele state

Într-un mesaj separat, ministrul delegat pentru afaceri europene George Ciamba, cel care a asigurat în numele României președinția CAG în primele șase luni ale anului, a precizat că temele discutate în Consiliu au vizat o decizie de începere sau amânare a tratativelor cu cele două țări, precum și o decizie de decuplare a celor două state.

”Să începem sau nu? Să decuplăm Albania și Macedonia de Nord sau nu? Acestea au fost întrebările în CAG. România sprijină un acord pentru începerea negocierilor de aderare cu ambele țări. Discuțiile vor continua în cadrul Consiliului European. Este important să nu pierdem momentul”, a scris Ciamba.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat, din nou, în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Totodată, blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pe de altă parte, la 4 octombrie, cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

”Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, au precizat Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, au subliniat aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul Uniunii Europene confirmă numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european pentru un mandat de șapte ani

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european, numirea acesteia urmând a fi confirmată și de Parlamentul European, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Prioritatea Consiliului este ca EPPO să funcționeze până în noiembrie 2020. În acest sens, devenea urgent să fie numit procurorul șef european. Doamna Kövesi, ca prima persoană care va ocupa acest post, va avea sarcina de a crea EPPO de la zero. Misiunea ei, pe parcursul celor 7 ani de mandat, va consta în special în construirea structurii administrative și operaționale a biroului și în stabilirea unor bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale. Consiliul va continua să monitorizeze înființarea biroul pentru a ne asigura că avem un EPPO eficient și eficient, care va deveni piatra de temelie a luptei noastre împotriva fraudei și corupției pentru finanțele UE”, a declarat, în context, Anna-Maja Henriksson, ministrul Justiției din Finlanda, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului.

Laura Codruța Kövesi, cetățean român, este în prezent procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România. A ocupat diverse funcții de procuror în timpul carierei sale în România, inclusiv pe cea de procuror general al României și de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Procurorul șef european va organiza activitatea EPPO și va reprezenta Biroul în contacte cu instituțiile UE, statele membre și țările terțe. Ea va fi asistată de doi adjuncți și va prezida colegiul de procurori, care va fi responsabil de definirea strategiei și a regulilor interne și de a asigura coerența între și în cazuri.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending