Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 ne-a adus deja peste 26 miliarde de euro şi tragem să salvăm până la ultimul cent pe care îl putem obţine, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, după transmiterea declaraţiilor de cheltuieli din ianuarie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), în cursul lunii ianuarie, Autorităţile de Management ale programelor operaţionale aferente perioadei 2014 – 2020 au transmis Autorităţii de Certificare şi Plată din cadrul Ministerului Finanţelor, spre certificare şi rambursare, declaraţii de cheltuieli în valoare totală de 184 milioane de euro.

Astfel, Autoritatea de Management a Programului Operaţional Infrastructură Mare a transmis declaraţii de cheltuieli în valoare de 104 milioane euro, Autoritatea de Management a Programului Operaţional Competitivitate – 21 milioane euro, Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional – 52 milioane euro şi Autoritatea de Management a Programului Operaţional Capacitate Administrativă – 7 milioane euro.

“Ne-am asumat că vom aduce anul acesta rata de absorbţie cât mai aproape de 100%, fără să ne permitem să acceptăm mai puţin de 95%. Începutul ne face să fim optimişti că vom reuşi ceea ce ne-am propus, după ce am senat în 30 de zile peste 600 contracte de finanţare, în valoare de aproximativ 257 milioane euro. Ele se adaugă celor peste 2.300 semnate anul trecut. Cel mai important este că impactul proiectelor pe care le finanţăm prin aceste programe operaţionale se regăseşte atât în economie, prin sprijinul pe care l-am acordat mediului de afaceri, cât şi în calitatea vieţii din mediile rural şi urban, prin investiţiile în infrastructura de transport, în extinderea reţelelor de apă şi apă uzată, în energie verde sau în domenii precum educaţie sau sănătate”, a precizat ministrul Marcel Boloş.

În ceea ce priveşte execuţia Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, până la această dată, sumele totale primite de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanţări şi rambursări, aferente programelor finanţate din FESI (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistenţă Tehnică, PO Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, PO Pescuit şi Afaceri Maritime) şi din FEAD (POAD) se situează la aproximativ 26,1 miliarde euro (6,2 miliarde euro de la începutul anului 2022 până în prezent, din care 180 milioane euro în anul 2023), ceea ce reprezintă circa 74% din alocarea UE aferentă acestor programe.

În plus, s-au rambursat de către Comisia Europeană aproape 12,55 miliarde euro pentru plăţi directe în agricultură (1,86 miliarde euro de la începutul anului 2022 până în prezent).

Potrivit MIPE, autorităţile de management au semnat 15.358 de contracte de finanţare cu beneficiarii, cu o valoare totală de aproximativ 47,4 miliarde euro, iar plăţile totale către beneficiari în cadrul contractelor semnate însumează aproape 20,1 miliarde de euro.

Sumele solicitate Comisiei Europene sunt de circa 16,9 miliarde euro (5,02 miliarde euro de la începutul anului 2022 până în prezent). Din acestea, CE a efectuat rambursări de aproximativ 14,94 miliarde euro: 4,4 miliarde euro de la începutul anului 2022, din care 180 milioane euro în anul 2023.

“Până în prezent, în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020, nu au fost dezangajate sume aferente programelor operaţionale, întrucât valoarea aplicaţiilor de plată transmise CE a acoperit necesarul de cheltuieli”, a precizat MIPE.

România pregătește argumentele necesare pentru a solicita Comisiei Europene mai mult timp pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, a anunțat ministrul Marcel Boloș, prezent la reuniunea extraordinară a Comitetului  Interministerial de Coordonare a PNRR, prezidată de prim-ministrul Nicolae Ciucă, ce a oferit prilejul de a analiza stadiul implementării acestuia după depunerea primelor două cereri de plată, informează Guvernul printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, discuțiile au făcut referire la pregătirea îndeplinirii jaloanelor și țintelor asumate pentru anul 2023, conform calendarului de implementare, în perspectiva  transmiterii următoarelor cereri de plată.

”Avem un dialog foarte bun cu reprezentanții Comisiei Europene pentru clarificarea modului în care am îndeplinit țintele și jaloanele incluse în cea de-a doua cerere de plată din PNRR, transmisă în luna decembrie a anului trecut. Acest proces va fi urmat de validarea partenerilor europeni și de încasarea, de către România, a fondurilor aferente acestei cereri de plată, necesare proiectelor noastre de dezvoltare”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. 

Conform comunicatului mai sus amintit, peste 5 miliarde de euro dintre cele 6,3 miliarde euro primite deja anul trecut din PNRR – prefinanțare și prima tranșă au fost deja contractate. Autostrada Moldovei, A7, un sector important din Autostrada Transilvania, calea ferată între Caransebeș-Arad-Timișoara sau între Lugoj și Deva, contractele de eficiență energetică încheiate de Ministerul Dezvoltării au deja finanțarea asigurată.

Guvernul anunță, în egală măsură, că vor fi lansate apelurile de proiecte pentru producerea în România de baterii și alte resurse de producere a energiei verzi.

Discuțiile din cadrul reuniunii au vizat analizarea unei serii de jaloane și ținte care necesită clarificări în procesul de validare cu Comisia Europeană între care proiectul legii pensiilor speciale, al legii guvernanței companiilor de stat, definitivarea procedurilor guvernanței în sectorul energetic pentru numirea membrilor CA.

Până la depunerea cererii de plată numărul 3, vor trebui clarificate și aspectele legate de reducerea granturilor, ca urmare a creșterii economice înregistrate de România, ajustarea REPowerEU și validarea închiderii jaloanelor și țintelor aferente trimestrelor 3 și 4 din 2022.

După primele două cereri de plată înaintate Comisiei Europene anul trecut, România are acum în pregătire cea de-a 3-a cerere de plată, care are ca termen de depunere sfârșitul lunii martie 2023. Aceasta are o valoare totală de 3,243 mld. euro (2,147 mld. euro sprijin financiar nerambursabil și 1,095 mld. euro sprijin sub formă de împrumut). Un număr de 77 de jaloane și ținte aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022 fac obiectul celei de-a 3-a cereri de plată.

În discuțiile de marți, au fost discutate, de asemenea, aspecte legate de documentul de lucru privind modificarea PNRR, în contextul în care reprezentanții Comisiei Europene, inclusiv cu ocazia misiunii de monitorizare  din 7-11 noiembrie 2022, au reconfirmat faptul că cererea de plată nr. 3 ar trebui depusă doar după modificarea PNRR conform propunerii de modificare a Regulamentului (UE) nr. 241/2021, solicitare pe care Comisia a transmis-o tuturor statelor membre.

”România se va înscrie în seria statelor europene care solicită mai mult timp pentru implementarea PNRR. Pregătim argumentele necesare și suntem în permanent contact cu Comisia Europeană pentru prelungirea perioadei necesare implementării investițiilor care țin de REPowerEU, cât și de celelalte categorii de investiții din energie și creșterea capacității de producție a energie”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

”Atragerea banilor europeni reprezintă o șansă pentru viitorul României, pe care o putem valorifica prin eforturile noastre de acum. Rezultatele pe care am reușit să le obținem anul trecut au demonstrat că putem fi eficienți. 2022 a fost anul cel mai bun de când România accesează bani europeni, depășind 11 miliarde de euro. Trebuie să menținem acest ritm, astfel încât, pe de o parte să reușim, prin dialog cu  Comisia Europeană, să validăm tot ceea ce reușim în plan național să facem pentru a ne atinge țintele și jaloanele asumate, dar, în același timp, să folosim eficient fiecare euro dintre cele aproape 30 de miliarde puse la dispoziția noastră de Comisia Europeană. Avem șanse mari ca în acest an să depășim nivelul realizat în 2022, utilizând aceste resurse importante pentru modernizarea și dezvoltarea României”, a menționat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și‑a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.