Consiliul UE a adoptat un nou act legislativ care va facilita schimbul și accesul la datele privind sănătatea la nivelul UE, pregătind astfel terenul pentru intrarea sa în vigoare. Spațiul european de date privind sănătatea este considerat un pilon-cheie al Uniunii Europene a Sănătății. Regulamentul va fi semnat în mod oficial de către Consiliu și Parlamentul European. Acesta va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE, informează un comunicat oficial al Consiliului UE, potrivit unui comunicat oficial al Consiliul. 

Regulamentul privind spațiul european de date privind sănătatea (EHDS) urmărește să îmbunătățească accesul persoanelor la datele electronice personale privind sănătatea și controlul asupra acestora, permițând totodată reutilizarea anumitor date în scopuri de cercetare și inovare în beneficiul pacienților europeni. Regulamentul prevede un mediu de date specifice sănătății care va asigura accesul transfrontalier la servicii și produse digitale de sănătate în cadrul UE.

„Transformarea digitală a asistenței medicale în Europa este o prioritate-cheie pentru președinția poloneză. Adoptarea Spațiului european de date privind sănătatea (EHDS) marchează un pas crucial în acest proces, permițând cetățenilor UE să aibă acces la datele lor de sănătate oriunde în UE. EHDS va îmbunătăți calitatea și eficiența asistenței medicale, asigurând în același timp că sistemul nostru de sănătate rămâne rezistent la provocările viitoare”, a transmis ministra sănătății din Polonia, Izabela Leszczyna, a cărei țară deține președinția Consiliului UE. 

Acces mai ușor la datele privind sănătatea pentru persoanele fizice

Conform noilor norme, persoanele fizice vor avea acces mai rapid și mai ușor la datele electronice privind sănătatea, indiferent dacă se află în țara lor de origine sau în alt stat membru. Acestea vor avea, de asemenea, un control mai mare asupra modului în care sunt utilizate datele respective. Țările UE vor trebui să înființeze o autoritate de sănătate digitală pentru a pune în aplicare noile dispoziții.

Potențial de cercetare sporit

EHDS va oferi, de asemenea, cercetătorilor și factorilor de decizie acces la anumite tipuri de date medicale anonime și securizate, permițându-le să exploateze potențialul vast oferit de datele medicale din UE pentru a fundamenta cercetarea științifică, a dezvolta tratamente mai bune și a îmbunătăți îngrijirea pacienților.

Asigurarea interoperabilității

În prezent, nivelul de digitalizare a datelor medicale în UE variază de la un stat membru la altul, ceea ce face mai dificilă partajarea datelor dincolo de frontierele statelor membre. Noul regulament impune ca toate sistemele de evidență electronică a datelor medicale (EHR) să respecte specificațiile formatului european de schimb de fișe medicale electronice, asigurând interoperabilitatea acestora la nivelul UE.

La 3 mai 2022, Comisia Europeană a publicat o propunere de regulament de creare a unui Spațiu european de date privind sănătatea (EHDS). Propunerea este primul dintre cele nouă spații europene de date specifice sectoarelor și domeniilor stabilite de Comisie în comunicarea sa din 2020, „O strategie europeană pentru date”. Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la regulament la 15 martie 2024.

Scopul EHDS este de a facilita accesul și schimbul transfrontalier de date privind sănătatea, atât pentru a sprijini furnizarea asistenței medicale („utilizarea primară a datelor”), cât și pentru a informa cercetarea și elaborarea politicilor în domeniul sănătății (reutilizarea datelor, denumită și „utilizarea secundară a datelor”). Acesta este considerat un pilon-cheie al Uniunii Europene a Sănătății.

Președintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, Alexandru Rogobete, a participat vineri la inaugurarea secției ATI de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, reabilitată cu sprijinul fondurilor europene, al PNRR și al bugetului de stat.

„Astăzi am avut onoarea să particip la inaugurarea secției ATI de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”, un loc unde fiecare clipă contează, unde curajul și dedicarea medicilor fac diferența între viață și moarte. Această secție, reabilitată cu sprijinul fondurilor europene, al PNRR – sănătate și al bugetului de stat, reprezintă mai mult decât o realizare tehnică. Este o promisiune că vom lupta neîncetat pentru a asigura pacienților șansa la viață, indiferent de cât de grea este bătălia”, a transmis Alexandru Rogobete într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

De asemenea, Alexandru Rogobete a subliniat că simte o „responsabilitate profundă” de a susține în continuare proiectele „care schimbă cu adevărat destine”.

„Eforturile noastre comune – de la deciziile politice și proiectele PNRR, până la munca medicilor și încrederea oamenilor – pot transforma spitalele în locuri de speranță, unde lupta pentru viață are șanse mai mari de câștig. Astăzi, am simțit din nou că împreună putem face diferența”, a conchsi Rogobete.

Comisia Europeană a prezentat azi, 15 ianuarie, un plan de acțiune al UE care să consolideze securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de asistență medicală. De asemenea, Comisia va lansa în curând o consultare publică privind acest plan, deschisă tuturor cetățenilor și părților interesate, potrivit unui comunicat oficial al Executivului. 

Acest plan de acțiune a fost anunțat în orientările politice ale președintelui von der Leyen ca o prioritate-cheie în primele 100 de zile ale noului mandat. Inițiativa este un pas important în protejarea sectorului asistenței medicale împotriva amenințărilor cibernetice. Prin consolidarea capacităților de detectare a amenințărilor, de pregătire și de reacție ale spitalelor și ale furnizorilor de servicii medicale, se va crea un mediu mai sigur și mai securizat pentru pacienți și profesioniștii din domeniul sănătății.

„Digitalizarea aduce o revoluție în domeniul asistenței medicale, permițând pacienților să beneficieze de servicii mai bune prin inovații precum fișele medicale electronice, telemedicina și diagnosticele bazate pe IA. Cu toate acestea, atacurile cibernetice pot întârzia procedurile medicale, pot crea blocaje în camerele de urgență și pot întrerupe serviciile vitale care, în cazuri grave, ar putea avea un impact direct asupra vieții europenilor. Statele membre au raportat 309 incidente semnificative de securitate cibernetică care afectează sectorul asistenței medicale în 2023 – mai multe decât în orice alt sector critic”, subliniază Comisia Europeană. 

Planul de acțiune propune, printre altele, ca ENISA, agenția UE pentru securitate cibernetică, să înființeze un centru paneuropean de sprijin pentru securitatea cibernetică destinat spitalelor și furnizorilor de servicii medicale, care să le ofere orientări, instrumente, servicii și formare adaptate. Inițiativa se bazează pe cadrul mai larg al UE de consolidare a securității cibernetice în infrastructurile critice și marchează prima inițiativă sectorială specifică de implementare a întregii game de măsuri de securitate cibernetică a UE.

Pe scurt, planul de acțiune se axează pe patru priorități:

• Prevenirea consolidată: Planul contribuie la consolidarea capacităților sectorului asistenței medicale de a preveni incidentele de securitate cibernetică prin măsuri de pregătire consolidate, cum ar fi orientări privind punerea în aplicare a practicilor esențiale de securitate cibernetică. În al doilea rând, statele membre pot introduce, de asemenea, vouchere de securitate cibernetică pentru a oferi asistență financiară spitalelor și furnizorilor de asistență medicală micro, mici și mijlocii. În sfârșit, UE va dezvolta, de asemenea, resurse de învățare privind securitatea cibernetică pentru profesioniștii din domeniul sănătății.
• O mai bună detectare și identificare a amenințărilor:  Până în 2026, Centrul de sprijin pentru securitatea cibernetică destinat spitalelor și furnizorilor de servicii medicale va dezvolta un serviciu de alertă rapidă la nivelul UE, care va furniza alerte aproape în timp real cu privire la potențialele amenințări cibernetice.
• Răspuns la atacurile cibernetice pentru a minimiza impactul: Planul propune un serviciu de reacție rapidă pentru sectorul sănătății în cadrul Rezervei UE pentru securitate cibernetică. Înființată prin Legea privind solidaritatea cibernetică, rezerva oferă servicii de răspuns la incidente de la furnizori privați de servicii de încredere. Ca parte a planului, pot avea loc exerciții naționale de securitate cibernetică, precum și elaborarea de ghiduri pentru a îndruma organizațiile din domeniul sănătății să răspundă la amenințări specifice de securitate cibernetică, inclusiv ransomware. Statele membre sunt încurajate să solicite entităților raportarea plăților de răscumpărare, pentru a le putea oferi sprijinul de care au nevoie și pentru a permite urmărirea de către autoritățile de aplicare a legii.
• Descurajarea: Protejarea sistemelor europene de sănătate prin descurajarea actorilor din domeniul amenințărilor cibernetice de a le ataca. Aceasta include utilizarea Casetei de instrumente a diplomației cibernetice, un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice răuvoitoare.

Planul de acțiune va fi pus în aplicare în colaborare cu furnizorii de servicii medicale, statele membre și comunitatea de securitate cibernetică. Pentru a îmbunătății în continuare acțiunile cu cel mai mare impact, astfel încât pacienții și furnizorii de asistență medicală să poată beneficia de acestea.

Planul de acțiune este începutul unui proces de îmbunătățire a securității cibernetice în sectorul asistenței medicale. Acțiuni specifice vor fi lansate progresiv în 2025 și 2026. Rezultatele consultării vor sta la baza unor recomandări suplimentare până la sfârșitul anului.