România și Germania au marcat marți, la București, pentru prima dată Ziua Prieteniei dintre cele două țări în cadrul unei recepții găzduite de ambasadorul german la București, Peer Gebauer, ocazie cu care diplomatul a fost decorat cu Ordinul Național “Steaua României” ca urmare a deciziei președintelui Klaus Iohannis.

Printre invitații de rang înalt s-au numărat președintele Senatului, Nicolae Ciucă, președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, ministrul de Externe, Luminița Odobescu, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, informează Ambasada Germaniei într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu această ocazie, ministrul de externe, Luminița Odobescu, i-a înmânat ambasadorului Republicii Federale Germania, Peer Gebauer, Ordinul Național „Steaua României în grad de Mare Ofițer” pentru meritele sale în întărirea relațiilor româno-germane.

Decizia de acordare a ordinului a fost luată de președintele Klaus Iohannis cu ocazia vizitei de stat a președintelui federal Frank-Walter Steinmeier din luna mai a anului trecut.

“Faptul că Parlamentul României a declarat data de 21 aprilie Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania, este un minunat gest de recunoaștere și apreciere a strânselor noastre relații bilaterale. Aș dori să mulțumesc astăzi Parlamentului României, în special celor doi inițiatori, deputatul minorității germane Ovidiu Ganț și deputatul minorității evreiești, Silviu Vexler. Relațiile dintre țările noastre au o importanță strategică deosebită și sunt mai strânse și mai bazate pe încredere ca niciodată. În ultimii ani, am putut să intensificăm semnificativ diversele cooperări în domeniile politic, economic și cultural. Și lucrăm împreună pentru a continua intensificarea dialogului. Acordarea acestui ordin de către președintele Klaus Iohannis și înmânarea oficială de către ministrul de Externe, Luminița Odobescu, reprezintă o onoare deosebită și un semn de apreciere pentru mine și pentru relațiile noastre bilaterale. Aș dori să le mulțumesc pe această cale”, a declarat Gebauer.

Începând cu acest an, România sărbătorește pe data de 21 aprilie Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania după ce legea nr. 79 privind instituirea acestei aniversări a fost adoptată de Parlamentul României și promulgată pe 4 aprilie anul acesta de către președintele Iohannis.

Data de 21 aprilie a fost aleasă pentru instituirea acestei zile, deoarece la această dată a fost semnat în anul 1992 Tratatul între România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa. Acesta reprezintă până în ziua de astăzi baza colaborării bilaterale politice, economice și culturale dintre țările noastre, după căderea Cortinei de Fier și a reunificării Germaniei.

România are șansa clară să construiască primul centru de tratament inovator pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din regiune, subliniază ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Acesta a semnat marți Ordinul de ministru prin care înființăm Grupul tehnic de lucru cu misiunea de a elabora documentațiile necesare construirii ”Centrului de excelență în protonoterapie”.

”70 de milioane de euro fonduri structurale europene vor fi absorbite în planul nostru integrat de a aborda în mod profesionist afecțiunile oncologice”, a subliniat Rafila într-un mesaj publicat pe Facebook.

El și-a exprimat speranța că cel târziu în august se vor demara licitațiile efective și la scurt timp după proiectarea și execuția.

”Lucrurile se schimbă în sistemul de sănătate, fundamental și vizibil”, a evidențiat ministrul Sănătății.

Conform unui raport al UE și OCDE mortalitatea prin cancer în țara noastră este peste media europeană și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000.

Mai mult, cancerul reprezintă a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19 % din totalul deceselor. În anul 2019, 50 324 de persoane au murit prin cancer în România, arată documentul.

Citiți și: Planul european de combatere a cancerului: CE recomandă statelor membre să promoveze utilizarea mai mare a vaccinurilor împotriva HPV și a hepatitei B

Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7 % mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.

România dispune de un Plan Național de prevenire și combatere a cancerului, legea fiind promulgată de președintele Klaus Iohannis la finalul lunii noiembrie a anului trecut, după ce a primit undă verde din partea Camerei Deputaților, cameră decizională, la 19 octombrie.

Mediul universitar deschis, autonom și creativ reprezintă cel mai bun context pentru formarea liderilor excepționali și a elitelor puternice, context în care societatea deschisă și libertatea socială deplină sunt condiții esențiale pentru un mediu academic sănătos, subliniază rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, într-un articol de opinie publicat pe platforma contributors.ro.

Articolul, bazat pe discursul rostit pe 26 aprilie 2024 la Chișinău, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Stat din Moldova, reprezintă viziunea rectorului UB despre manageri, lideri și rolul universităților în formarea elitelor unei societăți.

“În contextul fostelor țări comuniste, cum sunt România și Republica Moldova, problema elitelor politico-administrative care iau deciziile la vârf este mai degrabă ineficiența rezultată din selecția negativă, decât structura lor inechitabilă“, atrage atenția Marian Preda.

În viziunea rectorului Universității din București, “liderii sunt, în mare parte, produsul profesorilor lor, al școlilor pe care le-au urmat și al culturilor în care se formează“.

“Unde ar fi fost azi poporul evreu fără Moise, marele conducător care i-a scos din captivitate pentru a-i conduce spre una dintre cele mai fascinante călătorii prin istorie a unui popor? Ce am fi avut azi în locul marilor religii fără Isus, Mahomed sau Budha? Ce ar fi fost mișcările sociale pacifiste fără Mahatma Ghandi, Martin Luther King sau Nelson Mandela? Cum ar fi arătat Roma în Antichitate fără Cezar sau Octavianus Augustus și cum ar fi curs istoria omenirii fără Alexandru cel Mare, Gingis Han, Napoleon, Hitler sau Stalin? Ar fi fost la fel de cunoscute companiile Ford, Apple sau Microsoft fără Henry Ford, Steve Jobs sau Bill Gates? Cum ar fi arătat ultimele 750 de zile ale regiunii noastre dacă nu exista Putin? Dar dacă nu exista Zelenski?”, s-a întrebat, retoric, Marian Preda.

Potrivit lui, vremurile de criză din ultimele decade par să releve, odată în plus, importanța liderilor, a decidenților și criza globală a elitelor politico-administrative. De altfel prima parte a discursului este orientată către 

Reliefând distincțiile între lideri și manageri, rectorul UB subliniază: “Conducătorul ideal este cel care deține autoritatea funcției și pe cea a expertului, a celui competent, care știe ce face, fiind respectat și urmat de ceilalți atât pentru puterea administrativă deținută, cât și pentru competență, fiind astfel manager și lider în același timp“.

El diferențiază tipul de lider tranzacțional de cel de lider transformațional. Liderul tranzacțional poate fi rezultatul traseului unui “manager incompetent”, care “va dezvolta foarte probabil un stil de conducere autoritar, bazat pe frică și pe sancțiuni negative, în care să-și impună autoritatea generată de funcție și de prerogativele formale”.

Pe de altă parte, liderul fără funcție managerială va încerca să convingă prin enunțarea unor soluții la problemele adepților săi, pentru a-și păstra susținerea celorlalți și pentru a obține acces la funcția de manager și la resursele ce decurg de acolo.

“Situația fericită este cea în care accede și la puterea formală și devine astfel un lider transformațional, inspirând prin soluțiile și prin exemplul său. Dacă nu obține o poziție administrativă, în timp, liderul informal va deveni din popular populist, începând să vândă iluzii pentru a-și menține autoritatea. Din cele enunțate mai devreme, rezultă că singurul demers cu șanse de succes pentru o entitate condusă este cel în care conducătorul ei deține poziția formală de conducere, dar și competențele necesare pentru a inspira încredere în proiectul său”, a explicat Marian Preda.

Pe parcursul discursului, Marian Preda a abordat și rolul elitelor în societate, managementul public și elitele politico-administrative și rolul universităților de elită în societate.

El anticipează că la nivel global va continua bătălia între „frica organizată” a regimurilor autoritar-dictatoriale și iubirea de înțelepciune, de adevăr și de libertate a „științei organizate” în universități și comunități științifice libere.

“Democrația și libertatea, fiind singurele condiții care pot crea un bun context pentru știința organizată, trebuie apărate cu fermitate. Germania mijlocului de secol XX l-a expulzat pe Einstein și l-a păstrat pe Hitler. Einstein și Oppenheimer au câștigat războiul, într-un fel. Savanții lui Hitler, lucrând sub teroare, nu au creat armele decisive precum bomba atomică, însă savanții liberi, din SUA, cu toate dilemele lor morale justificate, au creat-o și au oprit războiul. Democrațiile, societățile deschise, cele prospere, cele care promovează meritul și asigură mobilitate socială sunt favorabile elitelor creative. Fără universități de elită, autonome, puternice economic pentru a fi bine dotate tehnologic, nu vom avea elite productive, fertile. De aceea întreb, în final, aproape retoric: în spațiul cultural românesc, noi vrem să creăm contexte favorabile pentru formarea elitelor noastre, adică universități puternice? Pentru că, deocamdată, nu se vede că am face asta nici din bugetele pe care le primesc universitățile pentru cercetare și nici din finanțarea lor pe student pentru programele de formare profesională. Dacă suntem de acord cu acest adevăr evident, că rolul universităților de vârf este să producă elite, și dacă cele două state cu populație majoritar românească, România și Republica Moldova, doresc guvernanți competenți în viitor, atunci datoria statelor și a celor care le conduc este să-și susțină masiv universitățile de top“, a conchis Marian Preda.

Articol publicat pe contributors.ro. Materialul integral poate fi citit aici.

Profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Marian Preda este în prezent rector al Universității din București. A urmat mai multe stagii de formare în străinătate, printre altele la Anglia Ruskin University din Cambridge și la George Washington University, cu o bursă Fulbright, inclusiv Studii aprofundate (Master) în Politici Sociale (din care 6 luni cursuri de master în Cambridge, UK). Dețin un doctorat în sociologie (perioada de documentare de 3 luni in Cambridge, UK) și un Master of Business Administration (MBA) la Tiffin University – Ohio, USA.