Trecerea pieței de capital românești la statutul de piață emergentă înseamnă că firmele din România se află la un click distanță de miliardele de euro care vor să fie investiți, a precizat, luni, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, la Bursa de Valori București, potrivit Agerpres. 

”Am mai vorbit despre acest moment şi cred am trecut foarte uşor în societate peste ceea ce înseamnă să intri în indicele FTSE Russell. Echivalează, şi am spus atunci, echivalează cu intrarea României în Uniunea Europeană. Pentru că atunci am avut dintr-o dată acces la o piaţă foarte mare. Făceam parte dintr-o piaţă comună şi bineînţeles toate companiile din România aveau acces dintr-o dată la o piaţă mai mare. Asta înseamnă şi să intri în acest indice FTSE Russell. Înseamnă că dintr-o dată, companiile din România, piaţa de capital din România este văzută, este la un click distanţă de miliarde de euro care vor să fie investiţi. Sunt oameni care se uită în fiecare zi la pieţe, unde să investească bani. Sunt miliarde şi miliarde de euro în lumea asta, şi de acum pot să investească printr-un click şi în România. Companiile din România pot să se finanţeze mult mai uşor”, a menționat Florin Cîțu la evenimentul care a marcat promovarea României la statutul de piață emergentă secundară.

Piaţa de capital din România a fost promovată oficial luni la statutul de “piaţă emergentă”, în urma unei decizii istorice luate de agenţia de evaluare financiară FTSE Russell, informează Bursa de Valori Bucureşti. Anterior acestei decizii, România avea statul de “piaţă de frontieră”.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, luni, la deplasarea test cu trenul pe conexiunea feroviară Gara de Nord – Aeroport “Henri Coandă”, prilej în care șeful statului a menționat că este mulțumit de ritmul în care au fost finalizate lucrările și că prin astfel de investiții în infrastructura de transport se va schimba “fața României”.

În cursul unor scurte declarații de presă alături de prim-ministrul Ludovic Orban și ministrul transporturilor Lucian Bode, Iohannis a subliniat că a “participat astăzi la un test pe singura linie nouă de cale ferată construită, nu din 1989, ci din din anul 1984 încoace”.

“Iată că Planul de Relansare Economică pe care l-am elaborat împreună cu Guvernul Orban începe să-și arate și partea practică. Pentru a sublinia importanța dezvoltării infrastructurii feroviare, am participat astăzi la un test pe singura linie nouă de cale ferată, construită, atenție, nu din `89 încoace, din `84 încoace, cum ne-a spus domnul ministru. Noi dorim să dezvoltăm Aeroportul Internațional, dorim să-i dăm amploare, dar pentru asta, evident, este nevoie să poți ajungi în aeroport în condiții foarte bune, în condiții predictibile, și pentru acest lucru legătura de la Gara de Nord până la Aeroport este absolut esențială. Este evident că în acest fel și în acest ritm vom reuși să modernizăm infrastructura din România. Nu întâmplător am participat în ultimele zile la metrou, la autostradă și, iată, acum la testarea acestei noi căi ferate”, a spus președintele.

În condițiile în care conexiunea feroviară Gara de Nord – Aeroportul Otopeni a fost realizată cu fonduri europene nerambursabile, șeful statului a spus că România va putea să realizeze infrastructura sa de transport prin bani europeni și a făcut trimitere la Planul Național de Relansare Economică.

“Dezvoltarea infrastructurii de transport este fundația pe care se clădește Planul de Relansare Economică. Romania are nevoie de o dezvoltare economică sustenabilă, puternică și pentru asta este nevoie de infrastructură de transport, iar pentru a putea realiza această infrastructură de transport avem o șansă enormă, acum în anii care urmează, când putem să folosim banii europeni care ne sunt puși la dispoziție. Trebuie sa recunoaștem că bani europeni am avut și până acum, doar voința politică până acum a fost puțină. Dacă ne gândim doar că din 2016 până in 2019 s-a realizat din aceasta linie 11% și, în niciun an de când a venit guvernului liberal, s-a realizat practic tot restul, linia este ca și realizată, putem să ne dăm seama care este voința politică și putința politică”, a mai declarat Klaus Iohannis.

“Îi felicit pe toți – premier, ministru, constructori, consultanți, și toată lumea care a participat și a facilitat aceast[ dezvoltare. Sunt convins că acesta va fi ritmul impus pentru anii următori, un ritm care va schimba fața României în sens pozitiv”, a conchis el.

Ministrul Transporturilor Lucian Bode a declarat în urmă cu o săptămână că linia de cale ferată Gara de Nod-Aeroportul Otopeni ar putea fi dată în folosință în 12 decembrie, odată cu noul mers al trenurilor. Potrivit acestuia, distanța dintre Gara de Nord și Aeroport va fi parcursă în 15-17 minute, iar trenul va circula cu o frecvență de 50 de minute.

Potrivit CFR SA, noua cale ferată spre aeroport porneşte din zona de racordare (fosta Haltă Odăile) pe aproximativ 600 de metri, traseul continuă cu o zonă de consolidare, în lungime de 900 de metri, şi un viaduct de 1,52 kilometri, care supratraversează DN1, până la noua staţie de călători, de la Terminalul Sosiri Aeroportul Internaţional ‘Henri Coandă’. Pe întregul traseu a fost montată linia de cale ferată, constructorul executând în prezent ultimele lucrări de buraj şi profilare mecanică.

Proiectul ”Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti – FAZA I: Racord C.F. la Terminalul T1, Aeroportul Internaţional “Henri Coandă Bucureşti” prevede construirea unei căi ferate simple pe o lungime de 2,95 km, cu trei podeţe, un viaduct de 1,52 km lungime (37 de pile şi o culee) care supratraversează DN1 şi o staţie CF, cu linie dublă, la Terminalul T1.

Valoarea contractului este de 398,1 milioane de lei. Sursa de finanţare o constituie fondurile europene nerambursabile.

Promovarea pieței de capital românești la statutul de piață emergentă a deschis o autostradă financiară pentru România care oferă acces la capitalurile care circulă la nivel global, la care vor avea acces companiile românești care apelează și utilizează platformele BVB, a declarant președintele Bursei de Valori București, Radu Hanga, în cadrul evenimentului care marchează acest moment.

”Discutăm nu numai despre piaţa de capital românească ca piaţă emergentă, discutăm şi despre România ca piaţă emergentă. Pasul pe care îl facem acum nu este un pas doar al pieţei de capital româneşti, ci este un pas înainte pe care îl face întreaga comunitate de afaceri din România. Povestea Bursei de Valori Bucureşti a început acum 25 de ani. Discutam atunci la sfârşitul primului an de tranzacţionare despre nouă companii listate, despre o valoare a tranzacţiilor care se apropia de 26 de milioane de lei. Dacă ne uităm unde am ajuns acum, avem măsura paşilor mari pe care i-am făcut înainte. Avem listate la Bursa de Valori Bucureşti 370 de companii dintre care un sfert sunt listate pe piaţa principală. Sunt companii mari, semnificative pentru economia României. Valoarea tranzacţiilor, dacă ne uităm la componenta de acţiuni pentru anul trecut, s-a apropiat de 9 miliarde de lei. Dacă adăugăm şi valoarea tranzacţiilor pe instrumente cu venit fix, obligaţiuni, ne apropiem de 11 miliarde de lei, iar capitalizarea totală a companiilor româneşti listate se apropie de 110 miliarde de lei. Instituţiile statului român au pus piatra de temelie a reconstrucţiei Bursei. De asemenea, companiile de stat, companiile private care au utilizat platforma Bursei de Valori Bucureşti pentru a se finanţa”, a menționat Hanga, potrivit Agerpres.

Hanga a amintit, totodată, că şi Banca Transilvania a intrat în componenţa indicilor pentru pieţe emergente, la fel şi Teraplast Bistriţa, aceasta din urmă într-o grupă de indici pentru micro-companii.

Piaţa de capital din România a fost promovată oficial luni la statutul de “piaţă emergentă”, în urma unei decizii istorice luate de agenţia de evaluare financiară FTSE Russell, informează Bursa de Valori Bucureşti. Anterior acestei decizii, România avea statul de “piaţă de frontieră”.