Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat finanțarea a 91 de centre destinate copiilor din comunități vulnerabile, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027. Valoarea totală a proiectelor se ridică la 232,5 milioane de euro, fonduri nerambursabile din bani europeni. 

România va beneficia, în toate regiunile, de centre moderne unde copiii din comunități vulnerabile vor avea acces la sprijin educațional, activități sportive și culturale, consiliere socială și psihologică. Lista celor 91 de proiecte care vor fi implementate a fost publicată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), instituția care gestionează finanțarea în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027.

Proiectele vizează lucrări de construcție, modernizare și reabilitare a infrastructurii, precum și dotarea centrelor cu echipamente necesare pentru desfășurarea activităților: de la săli de sport și terenuri exterioare, până la biblioteci clasice și digitale, ateliere tematice și spații de creație. În paralel cu investițiile în infrastructură, vor fi finanțate și serviciile oferite în cadrul centrelor. Acestea includ sprijin educațional, consiliere, organizarea de tabere și schimburi de experiență, precum și asigurarea mesei, cazării și transportului pentru copiii care au nevoie.

Potrivit ministrului, intervenția are la bază un model integrat, care combină investițiile fizice cu servicii sociale adaptate nevoilor reale din teritoriu. Este considerată prima inițiativă de acest gen la scară națională, care îmbină infrastructura cu intervenții sociale concrete pentru copiii expuși riscului de sărăcie, excluziune sau abandon școlar.

„Este o veste că, ușor-ușor, cu bani europeni, statul ajunge mai aproape de ceea ce ar trebui să fie”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

•  planificarea strategică
• dezvoltarea infrastructurii fizice și economice
• dezvoltarea economică și relațiile comerciale
• integrarea în politicile și programele Uniunii Europene
• cooperarea interinstituțională

Acordul de parteneriat a fost semnat de către ADR Nord-Est, ADR Nord-Vest și de conducerea Consiliilor Judeţene: Consiliul Județean Bacău, Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Consiliul Județean Botoşani, Consiliul Judetean Cluj, Consiliul Județean Iași – Iași County Council, Consiliul Judeţean Maramureş, Consiliul Județean Neamț, Județul Satu Mare – Consiliul Județean, Consiliul Judeţean Sălaj, Consiliul Județean Suceava și Consiliul Județean Vaslui.

Potrivit Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, acest demers reflectă angajamentul regiunilor de a acționa solidar și responsabil, contribuind activ la reconstrucția Ucrainei și la consolidarea stabilității, dezvoltării și cooperării în regiune

„Se spune că vremurile dificile creează oameni curajoși. Aș spune că, în acest caz, vremurile dificile creează inițiative valoroase. Nu ne-am dorit niciunii să fim în această situație, în care să reconstruim ceva ce alții au distrus. Aș spune că dincolo de reconstrucția Ucrainei, astăzi demarăm un mare șantier de construcție a viitorului”, a declarat Vasile Asandei, Director General al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

Președintele Nicușor Dan a cerut fermitate, miercuri, la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, în denunțarea acțiunilor Rusiei, care folosește „strategii de amânare și sabotare a procesului de pace”.

El a arătat că „singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege este forța” și că solicitările pentru a încheia un acord de pace sunt nerezonabile.

Șeful statului a subliniat că țările europene trebuie să rămână unite „în apărarea dreptului internațional, a respectului pentru viața umană, demnitate, libertate și democrație”, „valori pe care poporul ucrainean le apără în fiecare zi”.

Citiți și Prima trilaterală prezidențială România – R. Moldova – Ucraina, la Odesa: Când Chișinăul, Kievul și Bucureștiul acționează împreună putem construi un drum clar spre o Europă unită, liberă și democratică

Nicușor Dan a participat și la o reuniune trilaterală România – Republica Moldova – Ucraina, în cadrul căreia a discuta cu omologii săi despre cele mai importante proiecte de interconectare, în special a infrastructurii energetice, procesul de aderare la Uniunea Europeană și cooperarea în materie de asigurare a securității.

La reuniunea de la Odesa au luat parte 11 șefi de state, de guverne sau lideri ai parlamentelor din România, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Albania, Bulgaria Croația și Grecia.

De asemenea, luna trecută, șeful Cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, a anunțat că a avut loc prima ședință de lucru a grupului interministerial dedicat reconstrucției Ucrainei, context în care salută demersul și pledează pentru ca țara noastră să joace un rol activ în acest amplu și important proces de reconstrucție a țării vecine și agresate de Federația Rusă.

Potrivit acestuia, poziția geografică a României oferă oportunitatea ca țara noastră să devină un hub logistic esențial în această reconstrucție: „Însă potențialul nostru nu se oprește aici. Companiile românești au oportunitatea de a se implica direct în Ucraina, în domenii-cheie precum construcțiile, energia electrică, petrolul și gazele, dar și în parteneriate în industria de apărare.”

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat, joi, pe Facebook stadiul lucrărilor la centrala pe gaz de la Mintia, descrisă drept „cea mai mare și mai modernă centrală pe gaz din Europa”, cu o putere instalată de 1734 MW. Potrivit acestuia, proiectul – realizat cu tehnologie Siemens de ultimă generație și o investiție de peste 1,4 miliarde de euro – a ajuns deja la un stadiu de execuție de 75%.

„Am fost aici acum un an și jumătate, când șantierul era aproape la zero. Astăzi, proiectul este deja la 75% cu primul ciclu, iar la jumătatea anului viitor întreaga centrală cu ciclu combinat va fi gata”, a transmis Burduja, care a vizitat din nou șantierul pentru a evalua progresul lucrărilor.

Pe șantier lucrează aproape 500 de muncitori, iar în proiect sunt implicate peste 200 de firme românești. „Ritmul lucrărilor este excelent”, a adăugat ministrul, menționând multiple premiere tehnice și logistice, inclusiv transporturi agabaritice și montarea turbinelor Siemens.

Conform graficului actual, prima turbină de aproape 600 MW va fi finalizată în decembrie 2025, a doua în ianuarie-februarie 2026, iar întregul proiect va deveni operațional în iulie 2026.

Fiecare MW nou în sistem e șansa românilor și a companiilor românești de a plăti facturi mai mici. Energie sigură, producție în bandă. Și la Mintia vorbim de mulți, de foarte mulți megawați”, a explicat Burduja.

Ministrul a subliniat că centrala va folosi inclusiv gazul românesc din zăcământul Neptun Deep, contribuind astfel la securitatea energetică națională. De asemenea, Burduja a reamintit că proiectul a fost declarat de guvern ca fiind de importanță strategică națională încă din 2023.

„Suntem în grafic să avem în 2025 cel mai bun an pentru sectorul energetic românesc de după 1989, cu cele mai multe grupuri noi finalizate și conectate la sistemul energetic național”, a conchis ministrul, precizând că doar până la finalul lunii mai 2025 fuseseră deja puși în funcțiune 594 MW noi, cu obiectivul de a atinge 2000-2500 MW până la finalul anului.