FONDURI EUROPENE
Ministrul Sănătății s-a întâlnit cu reprezentanții Coaliţiei Naţionale pentru Absorbţia Fondurilor Structurale
Published
10 years agoon

Coaliția Națională pentru Absorbția Fondurilor Structurale (CNAFS) a continuat astăzi, 20 august 2015, seria întâlnirilor de lucru pe tema absorbției fondurilor europene, de această dată cu domnul Ministru Nicolae Bănicioiu, la sediul Ministerului Sănătăţii.
Dialogul a avut loc pe fondul interesului comun privind identificarea celor mai bune măsuri pentru optimizarea mecanismelor de absorbție a fondurilor structurale.
Cu acest prilej, reprezentanții Coaliției au prezentat setul de măsuri agreat deja cu miniștrii de resort, respectiv: asigurarea unei cofinanțări de maxim 2% pentru sectorul non-profit; asigurarea unui termen de rambursare la 20 de zile, în condițiile furnizării tuturor documentelor necesare; asigurarea de prefinanțare continuă, pentru sectorul non-profit, pe întreaga durată a implementării proiectelor, pentru cheltuielile cu personalul, prin tranșe trimestriale / prefinanţare de 30% la începutul proiectului; introducerea responsabilului de proiect, la nivelul tuturor autorităților de management, domnul Ministru Bănicioiu manifestându-şi interesul şi susţinerea faţă de măsurile propuse, considerând binevenit orice demers care este de natură a simplifica procedurile administrative și a conduce la creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale.
Pe parcursul discuţiilor, atât domnul Ministru Bănicioiu, cât şi reprezentanţii CNAFS prezenţi la întâlnire au susţinut necesitatea creării unui Organism Intermediar la nivelul Ministerului Sănătăţii în scopul finanţării sistemului din fonduri europene, în vederea asigurării unor condiţii de igienă corespunzătoare în unităţile sanitare, precum şi pentru creşterea numărului centrelor multifuncţionale de tratament.
De asemenea, părţile prezente la discuţii au convenit de comun acord că este necesară căutarea de soluţii pentru motivarea medicilor şi păstrarea acestora în România.
Coaliția Națională pentru Absorbţia Fondurilor Structurale este formată din peste 40 organizaţii nonguvernamentale, sindicate, patronate şi reprezentanţi ai mediului de afaceri de la nivel central și local.
La întâlnirea de astăzi au fost prezente: Asociaţia pentru Implementarea Democrației (AID), Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR), Confederaţia Sindicală Naţională Meridian, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, Asociația Municipiilor din România, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Poliţie “SED LEX”, Asociația pentru Integritate Publică, Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară (SINDALIMENTA-FSIA), Filiala Judeţeană Constanţa a Asociaţiei Comunelor din România, Asociaţia pentru o Românie Modernă şi Academia Leaders4Romania.
.
.
You may like
Marcel Boloș: 91 de centre moderne pentru copii din medii vulnerabile, finanțate cu 232,5 mil. euro din fonduri europene
Eurodeputatul Dan Motreanu: PPE susține menținerea unor bugete consistente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună
România a încasat aproximativ 1,3 miliarde euro pentru cererea de plată nr. 3 din PNRR. Până în prezent, România a primit 10,74 miliarde de euro din PNRR
Dan Motreanu: Pentru fiecare euro cu care a contribuit la bugetul UE, România a primit înapoi trei euro
Sebastian Burduja anunță semnarea a peste 1.000 de contracte pentru parcuri solare în comunitățile locale, cu finanțare din Fondul pentru Modernizare
Propunerea vicepreședintelui PE Victor Negrescu privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial: „Există soluții concrete pentru a salva miliarde de euro”
FONDURI EUROPENE
România a încasat aproximativ 1,3 miliarde euro pentru cererea de plată nr. 3 din PNRR. Până în prezent, România a primit 10,74 miliarde de euro din PNRR
Published
6 days agoon
June 10, 2025
România a primit de la Comisia Europeană aproximativ 1,3 miliarde de euro, pentru țintele și jaloanele din cererea de plată nr. 3 din PNRR care au fost îndeplinite integral, din valoarea menționată suma de 622 milioane de euro fiind aferentă componentei de grant, iar 657 milioane de euro componentei de împrumut, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 milioane euro (814 milioane euro – grant și 55 milioane euro – împrumut), până la îndeplinirea tuturor jaloanelor. În continuare, România are la dispoziție un termen un termen de șase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025, pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată nr. 3.
Potrivit MIPE, această etapă procedurală suspendare parțială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3. Sumele suspendate rămân în continuare alocate României și vor fi încasate după ce toate cerințele vor fi îndeplinite.
Valoarea netă a cererii de plată nr. 3 este de 2,02 miliarde de euro (în urma deducerii prefinanțării deja încasate de țara noastră).
“Încasarea sumei de 1,3 miliarde de euro reprezintă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3. Actualul Guvern este în continuare concentrat pentru a soluționa și a debloca integral cererea de plată nr. 3. În paralel, renegociem PNRR pentru a putea înlocui investițiile care au un ritm de implementare încetinit cu altele, finanțate din bugetul de stat sau din programe naționale. Această renegociere vizează în primul rând protejarea intereselor noastre financiare: atragerea unei sume cât mai mari din PNRR și evitarea eventualelor penalități pentru neimplementarea investițiilor sumate prin PNRR”, a explicat ministrul Marcel Boloș.
Ce vizează jaloanele îndeplinite parțial:
- operaționalizarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP);
- desemnarea administratorilor în companiile din energie;
- modificarea legislației privind pensiile speciale pentru magistrați.
10,74 miliarde euro, suma încasată din fondurile PNRR
Suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 miliarde euro. Anterior, România a încasat o sumă de 9,44 miliarde euro, reprezentând: 3,79 miliarde euro – prefinanțare, 0,29 miliarde euro – prefinanțare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 miliarde euro – cererea de plată nr. 1 și 2,80 miliarde euro – cererea de plată nr. 2.
Suma alocată României România pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene coordonează tehnic la nivel național implementarea PNRR. Țintele și jaloanele asumate de România în cadrul PNRR trebuie implementate de 20 de coordonatori de reforme și de investiții: ministerele și alte autorități publice centrale.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Propunerea vicepreședintelui PE Victor Negrescu privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial: „Există soluții concrete pentru a salva miliarde de euro”
Published
2 weeks agoon
June 5, 2025By
Andreea Radu
Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a anunțat miercuri că propunerea sa privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial, evidențiind că există soluții concrete atât pentru a finaliza proiectele, cât și pentru a salva miliarde de euro.
„Comisia Europeană a prezentat astăzi o serie de comunicări și recomandări privind deficitul bugetar și implementarea PNRR-urilor. Avem și vești bune, dar și provocări serioase pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze urgent: Simplificarea și prelungirea procedurii de modificare a PNRR-urilor pentru o implementare mai rapidă a fost una dintre solicitările noastre”, a scris Negrescu, pe Facebook.
Acesta a subliniat că Executivul european nu a propus suspendarea fondurilor pentru România și că țara noastră beneficiază de un termen suplimentar de câteva luni pentru a prezenta un plan credibil de reducere a deficitului excesiv.
„Exact cum s-a întâmplat și anul trecut, când, în ciuda scepticismului, am reușit renegocierea traiectoriei bugetare. În urma demersurilor susținute inclusiv în Parlamentul European, Comisia a adoptat reglementări simplificate pentru politica de coeziune. Acestea permit o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, inclusiv în cazurile de urgență precum Salina Praid sau pentru investiții în apărare și opțiunea folosirii lor pentru finalizarea PNRR-urilor”, a detaliat deputatul european.
Victor Negrescu a explicat că solicitarea de prelungire a termenului de implementare a PNRR, susținută în raportul pe care l-a coordonat în Parlamentul European, a fost acceptată parțial.
„Comisia Europeană propune o primă prelungire tehnică, permițând depunerea cererilor de plată până la finalul lunii septembrie 2026 și decontarea facturilor până la finalul anului. Este o măsură esențială pentru toată Europa mai ales că până la sfârșitul lunii mai 2025, plățile ajunseseră doar la 49% din total. Doar 31% din totalul țintelor și jaloanelor au fost evaluate de Comisie ca fiind îndeplinite. La sesiunea plenară din iunie urmează votul din plen privind raportul Parlamentului European și o conferință de presă cu conducerea legislativului european. Punem presiune”, a adăugat europarlamentarul
De asemenea, vicepreședintele Parlamentului European a menționat că 16 state membre vor putea crește temporar deficitul bugetar pentru a investi în domeniul apărării.
„Așa cum am anunțat și am fost chiar citat la conferința de presă de la Cotroceni, România nu se numără printre ele. Din nou, am informat corect. Toate aceste evoluții confirmă nevoia unei abordări profesioniste și strategice în relația cu instituțiile europene. România nu-și poate permite amatorism și întârziere. Este momentul unei resetări rapide și lucide a felului în care ne raportăm la Europa”, a concluzionat Victor Negrescu.
Comisia Europeană a constatat oficial că România nu a întreprins acțiuni eficiente pentru corectarea deficitului bugetar excesiv, în ciuda recomandărilor explicite formulate de Consiliul UE în ianuarie 2025. Anunțul vine în cadrul Pachetului de primăvară al Semestrului European, publicat marți, 4 iunie 2025, și poate atrage consecințe suplimentare din partea Bruxelles-ului, în lipsa unei corectări rapide a derapajelor bugetare.
În recomandarea de decizie adresată Consiliului, Comisia arată că România nu a respectat jaloanele asumate prin planul fiscal-structural pe termen mediu, iar devierile bugetare sunt semnificative. Potrivit documentului, „cheltuielile nete au crescut cu 19,9% în 2024, iar prognoza pentru 2025 indică o creștere de 5,4% – peste limita de 5,1% recomandată de Consiliu”. Mai mult, creșterea cumulată a cheltuielilor pentru 2024-2025 este estimată la 26,4%, cu 6,2 puncte procentuale peste plafonul stabilit (20,2%).
FONDURI EUROPENE
MIPE pune la dispoziția primăriilor 56 milioane de euro din fonduri europene pentru dezvoltarea capacităților de producție a energiei termice din apă geotermală
Published
2 weeks agoon
June 4, 2025
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat, marți, lansarea unui apel de proiecte în valoare de până la 56 milioane de euro din fonduri europene pentru dezvoltarea capacităților de producție a energiei termice din apă geotermală, o oportunitate considerată „rară” în contextul tranziției energetice.
„O oportunitate pe care n-o vom mai avea prea curând: am lansat un apel de proiecte de până la 56 milioane de euro pentru dezvoltarea capacităților de producție a energiei termice din apă geotermală”, a transmis ministrul într-un mesaj public.
Această linie de finanțare este destinată autorităților locale și oferă granturi de până la 8 milioane de euro pe proiect, cu o finanțare 100% nerambursabilă. Termenul limită pentru depunerea proiectelor este sfârșitul anului 2025.
Printre tipurile de investiții eligibile se numără:
- construirea, modernizarea și extinderea centralelor care produc energie termică din apă geotermală;
- rețelele care duc energia termică până la punctul de consum – adică până la clădirile publice”;
- forajele și echipamentele necesare pentru exploatarea și reinjectarea apelor geotermale, precum și instalațiile de schimb de căldură;
- utilajele și dotările tehnice necesare pentru producerea energiei termice din surse geotermale.
Boloș a punctat că modelul deja implementat la Oradea arată că astfel de proiecte sunt viabile și benefice. „La Oradea, Florin Birta a inaugurat prima stație geotermală din România destinată exclusiv consumului public – o investiție realizată cu fonduri europene, care furnizează deja căldură pentru spitale, școli și clădiri publice.”
Ministrul a subliniat și impactul strategic al acestor investiții în reducerea dependenței energetice: „România are un potențial geotermal uriaș, iar dependența de gaz poate fi redusă, dacă oferim primăriilor instrumentele corecte.”
Încurajând administrațiile locale să profite de acest apel, Marcel Boloș a încheiat cu un mesaj mobilizator: „Modelul de la Oradea ne arată că se poate. Cine are viziune și proiecte mature poate începe transformarea.”
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Iulian Chifu: Război în Orientul Mijlociu. Israel și distrugerea sistematică a programului nuclear iranian

Maia Sandu va fi distinsă la München cu premiul “Franz Josef Strauss”. Printre laureații premiului se numără și Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker

“Groenlanda nu este de vânzare”: Macron, vizită în Groenlanda înainte de summitul G7 pentru a arăta sprijinul european pentru insula arctică strategică râvnită de Trump

România, “profund îngrijorată” de escaladarea situației din Orientul Mijlociu. Susține dreptul Israelului la apărare și cere relansarea eforturilor diplomatice privind programul nuclear al Iranului

Președintele Donald Trump neagă implicarea SUA în atacul asupra Iranului și propune un acord de pace Iran-Israel

Participarea României la reconstrucția Ucrainei va defini poziția țării noastre în Europa următorilor 20 de ani, subliniază ministrul Marcel Boloș

Europenii sărbătoresc astăzi 8 ani de la eliminarea taxelor suplimentare pentru roaming, un pilon central pentru o piață digitală deschisă și accesibilă

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și-a desemnat noua echipă de conducere pentru 2025–2026. Gilles Ballot, CEO Carrefour România, ales Președinte

Papa Leon al XIV-lea pledează pentru o lume ”liberă de amenințarea nucleară” și îndeamnă Israelul și Iranul la ”responsabilitate și rațiune”

Guvernul României, ”pregătit” să intensifice cooperarea cu SUA în domeniul apărării și securității

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
Trending
- NATO6 days ago
“Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an
- ROMÂNIA5 days ago
Nicușor Dan, la Odesa: Șeful statului participă la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est și la o trilaterală România – Ucraina – R. Moldova privind aderarea celor două țări la UE
- ENERGIE1 week ago
Secretarul de stat, Cristian Bușoi, discurs la Conferința Gas Infrastructure Europe: România sprijină dezvoltarea infrastructurii europene de gaze
- ROMÂNIA1 week ago
O premieră tehnologică care transformă educația – rețeaua mobilă privată 5G Standalone, un parteneriat între Vodafone România, Universitatea Politehnica București și Fifth Ingenium, susținut de Comisia Europeană
- ROMÂNIA1 week ago
FMI recomandă României un pachet de reforme fiscale care ar putea aduce 1,2% din PIB la buget în 2025. Creșterea TVA, a impozitului pe dividende, impozitare progresivă a veniturilor din muncă, printre măsuri