Premierul Florin Cîțu și-a exprimat convingerea că proiectul privind cartea electronică de identitate, lansat recent la Cluj-Napoca, va fi extins și la nivel național, în termenul stabilit de 18 luni, punctând că viitorul este al digitalizării și al informatizării serviciilor publice.

”Foarte bună iniţiativa Ministerului Afacerilor Interne de a lansa proiectul pilot pentru emiterea Cărţii Electronice de Identitate, în municipiul Cluj-Napoca! Viitorul este al digitalizării şi al informatizării serviciilor publice! Sunt convins că vom extinde acest proiect la nivel naţional, în termenul stabilit de 18 luni, astfel încât toţi românii să poată beneficia de Cartea Electronică de Identitate, un document ce oferă mai multă siguranţă privind datele cetăţenilor. România, hai că se poate!” a transmis premierul Florin Cîțu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Ministerul Afacerilor Interne va începe emiterea primelor 5000 de cărți de identitate electronice, în prima zi a lansării acestui proiect-pilot 450 de persoane optând pentru emiterea noului document.

Noul document de identitate asigură cetățenilor garanții suplimentare de securitate, iar instituțiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise.

Cartea electronică de identitate oferă titularului accesul la servicii la nivel național și european și asigură suportul tehnic necesar în vederea folosirii semnăturii electronice ceea ce va contribui la reducerea birocrației în relațiile cetățenilor cu autoritățile publice. De asemenea, conține suportul electronic aferent cardului național de asigurări sociale de sănătate, cu interfața contact și suport electronic de tip contactless, specific documentelor electronice de călătorie.

Termenul de valabilitate al C.E.I. se stabilește în funcție de vârsta titularului pentru a fi în concordanță cu modificările fizionomiei acestuia. De asemenea, se poate solicita emiterea unui nou CEI, înainte de expirarea termenului de valabilitate, în funcție de evenimentele de stare civilă sau administrative din viața cetățenilor.

Tot ca element de noutate, opțional, la solicitarea părinților sau a reprezentanților legali, se va putea elibera o carte electronică de identitate copilului, indiferent de vârsta lui, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, pe 4 august, care conferă părinților această opțiune.

Alianța Nord-Atlantică a transmis marți un mesaj de condoleanțe față de România și Regatul Unit după atacul cu dronă comis asupra vasului “Mercer Street” pe largul coastelor Omanului, care s-a soldat cu pierderea vieții unor navigatori român și britanic.

“Ne alăturăm aliaților în condamnarea fermă a recentului atac fatal asupra navei MV Mercer Street în largul coastelor Omanului și ne exprimăm condoleanțele față de România și Regatul Unit pentru pierderile suferite. Libertatea de navigație este vitală pentru toți aliații NATO și trebuie să fie menținută în conformitate cu dreptul internațional”, a transmis NATO, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alianța Nord-Atlantică arată că trei state aliate – Regatul Unit, Statele Unite și România – au ajuns la concluzia că este foarte probabil ca Iranul să fie responsabil pentru acest incident.

“Aliații rămân îngrijorați de acțiunile destabilizatoare ale Iranului în regiune și fac apel la Teheran să își respecte obligațiile internaționale”, a conchis NATO.

Mesajul aliat a fost dublat și de un alt mesaj de condoleanțe din partea secretarului de stat al SUA, Antony Blinken.

“Nu există nicio justificare pentru acest atac, care urmează un model de atacuri și alte comportamente beligerante”, a subliniat șeful diplomației americane, arătând că Statele Unite oferă condoleanțe familiilor victimelor și condamnă cu fermitate atacul cu drone asupra petrolierului „Mercer Street”, care tranzita pașnic Marea Arabiei de Nord.

Departamentul de Stat al SUA mai arată că portavionul USS Ronald Reagan, distrugătorul USS Mitscher și Grupul de Luptă 5 (Carrier Strike Group – CGS) au răspuns apelului de urgență al petrolierului și l-au escortat către o zonă sigură.

Incidentul care a avut loc în strâmtoarea Ormuz a provocat reacția aliaților României și Regatului Unit, precum și cele ale Bucureștiului și Londrei.

Mai întâi, SUA și Israel au convenit să colaboreze cu România, Regatul Unit și alți parteneri internaționali pentru a investiga tragedia de pe nava „Mercer Street”.

Ulterior, miniștrii de externe ai României și Regatului Unit au avut o convorbire telefonică în urma căreia au solicitat în comun elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”. O discuție similară a avut loc și ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și omologul său israelian.

Situația s-a intensificat din punct de vedere diplomatic după ce România și Marea Britanie i-au convocat pe ambasadorii Iranului în cele două capitale aliate pentru explicații, gestul fiind replicat și de regimul de la Teheran, care, la rândul său, i-a chemat la sediul Ministerului de Externe iranian pe reprezentanții diplomatici ai României și Regatului Unit.

În luna iunie, prețurile producției industriale au crescut cu 1,4% atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă, România aflându-se printre țările membre ce au raportat un avans semnificativ, arată datele publicate marţi de Eurostat. 

În mai, prețurile producției industriale au crescut cu 1,3% în zona euro și cu 1,4% în UE, comparativ cu luna precedentă, iar în iunie 2021, comparativ cu iunie 2020, prețurile producției industriale au crescut cu 10,2% în zona euro și cu 10,3% în Uniunea Europeană. 

 

Prețurile producției industriale în zona euro în luna iunie 2021, comparativ cu luna mai 2021, au crescut cu 3,3% în sectorul energetic, cu 1,3% pentru bunurile intermediare, cu 0,4% pentru bunurile de capital și cu 0,3% pentru bunurile de consum durabile. În total, prețurile producței industriale, cu excepția energiei, au crescut cu 0,7%. 

În UE, prețurile producției industriale au crescut cu 3,4% în sectorul energetic, cu 1,4% pentru bunurile intermediare, cu 0,4% pentru bunurile de capital și pentru bunurile de consum nedurabile și cu 0,3% pentru bunurile de consum durabile. Prețurile în total, cu excepția energiei, au crescut cu 0,8%.

Cele mai mari creşteri din UE ale preţurilor producţiei industriale în iunie, comparativ cu luna precedentă, au fost în Danemarca (5,1%), Estonia (4,6%), Letonia (3,1%) şi România (2,6%), singura scădere fiind în Irlanda ( -0,3%).

Anual, prețurile producției industriale au crescut în toate statele membre, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Irlanda (+42,5%), Belgia (+20,7%) și Danemarca (+19,1%), România înregistrând o creștere anuală de 12,3% în iunie, faţă de o expansiune de 10,4% în mai.