Boris Johnson este un mincinos care a susținut tabăra ce a pledat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în campania din 2016, doar pentru a-și promova cariera politică, afirmă cel care a declanșat referendumul, fostul premier David Cameron, în cartea sa de memorii ”For the record”.

Fragmente din cartea ce urmează a fi lansată pe 19 septembrie au fost publicate în exclusivitate de Sunday Times.

Fostul premier britanic se arată revoltat de foștii săi colegi pe tema Brexit-ului, îndeosebi Boris Johnson și Michael Gove, și spune despre campania Leave a conservatorilor că a fost una rasistă care amintește de alegerile din 1964. El spune că actualul premier nu credea în Brexit și s-a alăturat taberei adverse doar din calcule politice și electorale care vizau propria sa carieră. Cameron mai acuză lipsa de loialitate a lui Gove.

Cameron scrie că îngrijorile lui Johnson privind suveranitatea britanică nu erau mai importante decât altele: ”care era cel mai bun rezultat pentru el?”.

Boris Johnson a ”riscat un rezultat în care nu a crezut pentru a-și lansa cariera politică” și era interesat de un al doilea referendum după o renegociere, scrie Cameron, conform The Guardian, care citează Sunday Times.

Fostul premier critică în termeni foarte duri mai mulți membri ai Cabinetului din 10 Downing Street, dar și pe consilierul premierului Dominic Cummings, cel care a fost ”creierul” campaniei anti-UE.

Cea mai explozivă acuzație la adresa lui Boris Johnson, așa cum reiese din fragmentele publicate, vizează rasismul campaniei acestuia, notează mai The Guardian.

Este vorba despre campania din 2016 pentru ieșirea din Uniune, Boris Johnson marșând atunci pe ideea posibilei aderări a Turciei la UE, agitată pe post de sperietoare, precizează Hotnews.ro.

”Nu era greu să îți dai seama care este obsesia celor din tabăra Leave. De ce să te concentrezi pe o țară care nici măcar nu este membră a UE? (…) Răspunsul era acela că este vorba despre o țară musulmană, ceea ce genera teama de islamism, migrația în masă și transformarea comunităților. Era strigător la cer”, scrie Cameron.

El spune că întreaga campanie aducea aminte de sloganul electoral din 1964. ”La fel de bine puteau să spună: Dacă vrei un vecin musulman, votează pentru rămânerea în Uniunea Europeană”.

Într-un interviu pentru The Times publicat vineri, înainte de lansarea memoriilor sale ”For the Record”, David Cameron a spus că un Brexit fără acord ar reprezenta ”un rezultat rău” și nu ar trebui urmărit și a dat înțeles că un al doilea referendum s-ar putea dovedi drept unica modalitate pentru a debloca Brexit-ul.

Polonia se va dota, până în 2024, cu o forță de apărare în spațiul cibernetic de aproximativ 2.000 de militari specializați, a anunțat ministrul polonez al Apărării, Mariusz Błaszczak, după ce a dat undă verde acestei inițiative, anunță AFP, citat de Adevărul.ro.

”Ştim cu toţii bine că, în lumea de azi, este imposibil să influenţezi situaţia statelor recurgând la asemenea metode” – războiul cibernetic -, a subliniat ministrul joi, în faţa presei, la Zegrze, un centru militar de antrenament în domeniul apărării cibernetice, în apropiere de Varşovia.

Unitatea de comandament a acestei forţe urmează să fie operaţională începând din 2022, iar Polonia, un stat membru NATO, urmează să dispună până în 2024 de un număr suficient de absolvenţi specalizaţi în domeniul apărării cibenetice.

Ministerul polonez al Apărării caută deja talente, sub forma unui parteneriat cu hackathonul HackYeah, în vederea recrutării.

Suma 30.000 de zloţi (8.900 de euro) va fi propusă celor mai bune elemente, potrivit unei publicaţii online a ministerului.

În luna iunie a anului 2016, la summitul NATO de la Varșovia, secretarul general Jens Stoltenberg declara că recunoașterea spațiului ”cibernetic drept un domeniu operațional ne va da posibilitatea de a ne proteja mai bine misiunile operaționale”.

Transformarea spațiului cibernetic într-un domeniu operațional presupune includerea alături de celelalte spații în care NATO activează: terestru, maritim și aerian.

În 2014, în cadrul summitul din Țara Galilor, Alianța a convenit că un atac cibernetic ar putea activa Articolul 5 al Tratatului de la Washington și un răspuns coordonat din partea întregii Alianțe.

Articolul 5 prevede în principal că un atac asupra unui membru al alianţei constituie un atac asupra tuturor membrilor.

Administrația Trump a deblocat 250 de milioane de dolari în ajuor militar pentru Ucraina, au anunțat senatori americani, joi, după ce parlamentari din ambele formațiuni politice și-au exprimat îngrijorarea cu privire la reținerea, de către Casa Albă, a unor bani aprobați de Congres, anunță Reuters, citat de Adevărul.ro.

Vestea vine după președintele american Donald Trump a solicitat, la finalul lunii august, echipei de securitate națională de la Casa Albă să analizeze programul de finanțare intitulat ”Iniţiativa de Asistenţă pentru Securitate”, pentru a se asigura că fondurile sunt utilizate în interesul cel mai bun al Statelor Unite, potrivit Politico Europe. 

Fondurile au scopul de a ajuta Ucraina în criza privind separatiștii pro-ruși susținuți de Moscova. Rusia a anexat Peninsula Crimeea în anul 2014.

Separat, Departamentul de Stat american se pregătește să ofere un ajutor de 141.5 milioane de dolari Ucrainei. Din ajutorul despre care Congresul american a fost înștiințat, suma de 115 milioane de dolari va fi destinată Armatei ucrainene, pentru a o spriji în procesul de dezvotare a capabilităților, în vreme ce 16.5 milioane de dolari vor fi folosiți pentru securitatea la Marea Neagră. Fondurile ar putea ajunge în Ucraina la sfârșitul acestei luni.

Acesta nu este singurul ajutor pe care Statele Unite l-au oferit Ucrainei.

Amintim că, în luna iulie a anului trecut, SUA au suplimentat spirjinul financiar acordat Kievului cu 200 de milioane de dolari pentru întărirea apărării Ucrainei.

În luna martie a anului 2018, Departamentul de Stat american a aprobat oficial joi vânzarea către Ucraina a unor rachete antitanc care includ sistemul avansat Javelin.

Potrivit agenţiei federale însărcinate cu contractele militare, Defense Security Cooperation Agency, guvernul ucrainean a solicitat să cumpere 210 rachete şi 37 de lansatoare de rachetă pentru un cost total de 47 de milioane de dolari.

În luna septembrie a anului 2017,  Senatul Statelor Unite au aprobat proiectul de lege care prevede acordarea unui ajutor în valoare de 150 de milioane de dolari în anul financiar 2018 pentru a sprijini Ucraina în domeniul securității și apărării.

“Pentru prima oară la nivel legislativ, se propune livrarea către Ucraina de mijloace defensive precum radare de apărare antiaeriană și supraveghere, mine antinavale, nave de coastă“, anunțat prin intermediul unei postări pe pagina sa de Twitter președintele ucrainean de atunci, Petro Poroșenko.

În luna decembrie 2017, SUA anunțau că au în vedere sporirea ajutorulyi acordat Ucrainei în domeniul apărării, astfel încât Kievul să se poată apăra și să își asigure “suveranitatea” și integritatea teritorială.

“Statele Unite au decis să furnizeze Ucrainei capacităţi defensive consolidate (…) pentru a ajuta Ucraina să îşi clădească apărarea pe termen lung, să îşi apere suveranitatea, integritatea teritorială şi să se protejeze împotriva oricărei agresiuni viitoare”, a scris într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Heather Nauert.