Connect with us

FONDURI EUROPENE

Ministrul Teodorovici: România trebuie să utilizeze granturile SEE şi norvegiene cât mai repede

Published

on

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a participat, miercuri, 18 iunie a.c., la cea de a treia reuniune anuală pentru granturile SEE și norvegiene, organizată la Hanul Gabroveni din Bucureşti, obiectiv istoric restaurat cu sprijinul acestor finanţări. În cadrul întrunirii a fost analizat progresul înregistrat în implementarea granturilor SEE şi norvegiene în perioada 2007- 2014, se arată într-un comunicat remis redacției.
 eugen-teodorovici-featured
Trebuie să utilizăm granturile SEE şi norvegiene cât mai repede pentru ca sumele să ajungă rapid la populaţie şi celelalte categorii cărora le sunt destinate. Totodată, vă asigur de întregul nostru sprijin pentru a avea un sistem cât mai flexibil, astfel încât implementarea proiectelor să fie facilă pentru beneficiari şi pentru operatorii de program. Pentru perioada 2009-2014, România dispune de granturi în valoare de aproximativ 306 milioane de euro, sumă de trei ori mai mare decât cea alocată anterior, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, potrivit sursei.
 
La reuniune au participat reprezentanții statelor donatoare, ai ambasadei Norvegiei la București, ai Oficiului Mecanismului Financiar de la Bruxelles, ai Ministerului Fondurilor Europene în calitate de Punct Național de Contact, ai Operatorilor de Programe, ai altor entități relevante pentru implementarea programelor (Autoritatea de Certificare și Plăți, respectiv Unitatea Centrală de Armonizare și Audit Public Intern), precum și membrii desemnaţi în Comitetele de monitorizare pentru granturile SEE și norvegiene.
În cadrul reuniunii au fost discutate aspecte legate de stadiul de implementare a programelor, acţiunile de susținere a grupurilor dezavantajate, aspecte de ordin instituţional, Raportul Strategic aferent anului 2013, dar și alte teme cu caracter orizontal.
.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

Finanțare record de la Comisia Europeană: A fost semnat contractul prin care Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va primi 682 de milioane de euro pentru combaterea răspândirii COVID-19

Published

on

© IGSU

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, și secretarul de stat Raed Arafat au anunțat miercuri semnarea celei mai mari finanțări primite până acum de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Astfel, 682 de milioane de euro aprobați de Comisia Europeană în urma demersurilor de urgentare depuse de Ministerul Fondurilor Europene vor fi direcționați și către măsurile imediate de combatere a răspândirii COVID-19.

Concret, 44 de unități subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), 7 unități ce țin de Inspectoratul General de Aviație din cadrul MAI (IGAv), precum și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) vor beneficia de echipamente ce cresc capacitatea de răspuns de la 13,50 de minute (2018) la 12,06 minute datorită performanțelor tehnice superioare dar și eficientizării modului de gestionare a intervențiilor, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Fondurile europene sunt alocate prioritar în această perioadă pe trei paliere: măsuri imediate pentru sănătate ce cumulează 350 de milioane de euro alocați achiziționării de echipamente medicale și teste COVID-19 de către unitățile spitalicești, cărora li se adaugă cei 682 de milioane deblocați astăzi pentru IGSU. Am reușit, așa cum am promis în ședința de guvern din data de 18 martie, să deblocăm și să finalizăm acest proiect prioritar pentru sănătatea românilor.  Al doilea palier ce se bazează pe finanțarea europeană este piața de muncă. 300 de milioane de euro au fost alocați persoanelor afectate de șomajul tehnic, adică aproximativ 620.000 de salarii de care beneficiază Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Al treilea palier are în vedere măsurile obligatorii pentru revigorarea economiei românești când cadrul social va permite peste câteva luni. Le mulțumesc colegilor din Minister care lucrează deja la aceste pachete de proiecte”, a explicat ministrul Marcel Boloș viziunea investirii banilor europeni de care dispune România în această perioadă specială.

De cealaltă parte, secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a susținut că ”dotarea cu tehnică și echipamente multirisc de ultimă generație va permite autorităților să ia parte le misiuni ce vor salva viețile românilor, dar și, foarte important, îmbunătățește managementul intervenției în cazul misiunilor de amploare”.

O parte din echipamentele medicale folosite în aceste zile pentru prevenirea și tratarea COVID-19 sunt finanțate în cadrul proiectelor europene. Concret, în cadrul proiectelor implementate până acum, Inspectoratul General de Urgență (IGSU) a achiziționat peste 1.100 ambulanțe de diferite tipuri, 36 de tabere mobile echipate complet (fiecare având capacitatea de a trata 200 persoane), și 49 de linii tehnice de întreținere a echipamentelor individuale de protecție.Proiectele au fost finanțate în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu (POSM) și Programului Operațional Regional (POR) în perioada de programare 2007-2013, respectiv în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) în actuala perioadă de programare (2014-2020). Prin aceste proiecte au fost asigurate și alte dotări necesare pentru situații de urgență, valoarea cumulată a acestora fiind de 233,55 milioane euro.

Proiectul ”Viziune 2020” semnat de de ministrul fondurilor europene și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență este finanțat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare. Dotarea cu tehnică și aparatură de ultimă generație le va permite autorităților române să ia parte la misiuni terestre, maritime și aeriene și va preîntâmpina pierderea de vieți omenești prin reducerea timpului de răspuns al autorităților.

Proiectul va finanța următoarele dotări necesare IGSU, IGAv și SABIF:

  • 20 ambulanțe tip A;
  • 55 ambulanțe tip B;
  • 10 ambulanțe tip C;
  • 2 ambulanțe pentru transportul nou-născuților în stare critică;
  • 42 Posturi Medicale Avansate I (PMA I);
  • 310 aparate izolante cu autonomie mărită și sistem de alarmare în absența mișcării;
  • 7.100 aparate izolante cu sistem de alarmare în absența mișcării;
  • 42 linii tehnice de întreținere a echipamentelor individuale de protecție;
  • 20 ventilatoare mari;
  • 29 ventilatoare mici;
  • 38 autospeciale pentru transportul la intervenții;
  • 64 autospeciale de intervenție și salvare de la înălțime;
  • 27 motopompe remorcabile de mare capacitate;
  • 30 autopompe cisternă pentru incendii de pădure (cu capacitatea de 3.000 litri);
  • 60 autospeciale descarcerare;
  • 16 buldoexcavatoare – tehnică grea de intervenție;
  • 49 containere cu echipamente individuale de protecție;
  • 63 autocamioane cu sistem hidraulic de încărcare/descarcerare cu cârlig;
  • 4 automacarale cu braț ridicător și platformă pentru transport accesorii și materiale;
  • 276 autospeciale de stingere cu apă și spumă – capacitate 4.000 litri;
  • 200 autospeciale de stingere cu apă și spumă – capacitate 10.000 litri;
  • 2 autospeciale pentru intervenții la inundații;
  • 30 containere cu materiale genistice;
  • 14 containere cu cazarmament;
  • 4 autospeciale de suport radio;
  • 1 centru de comunicații pentru punctul de comandă mobil național;
  • 33 centre de comunicații pentru punctul de comandă mobil mediu;
  • 2 autospeciale radio pe unde scurte;
  • 3 sisteme UAV;
  • 5 autospeciale pentru transportul victimelor multiple;
  • 18 autoplatforme;
  • 42 autospeciale de primă intervenție pentru lucrul cu apă la înaltă presiune și hidroperforare;
  • 4 autospeciale cu roboți;
  • 14 generatoare curent tabără;
  • 40 toalete tabără;
  • 40 dușuri tabără;
  • 19 autospeciale pirotehnic;
  • 10 containere pirotehnice;
  • 2 containere decontaminare persoane;
  • 1 container decontaminare tehnică pe teren;
  • 1 container transport pacient înalt contagios pe cale aeriană;
  • 1 container medical (suport logistic);
  • 8 autospeciale de stins cu pulbere;
  • 1 navă multirol;
  • 3 șalupe multirol;
  • 6 elicoptere ușoare;
  • 3 elicoptere medii/grele (terestru);
  • 3 elicoptere medii/grele (maritim);
  • Centrul Național de Răspuns la Dezastre;
  • 15 stații de lucru.

De asemenea, proiectul va finanța și achiziția unei clădiri ce va fi adaptată necesităților pentru crearea Centrului Național de Răspuns la Dezastre (CNRD), pentru a se putea asigura un răspuns coordonat și o gestionare operațională la nivel național a situațiilor de urgență.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul fondurilor europene propune ”replicarea modelelor polonez și francez”: Majorarea flexibilității între fonduri de la 5% la 15%, între cele cinci priorități ale României pentru viitorul buget al UE

Published

on

© Marcel Ioan Boloș/ Facebook

Ministrul interimar al fondurilor europene, Marcel Boloș, face un apel ca valoarea fondurilor europene atribuite politicii de coeziune să nu fie diminuată, afirmând că cinci teme cu impact sunt prioritare pentru România sunt și ele trebuie preluate în procesul de negociere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, tratative aflate în impas în urma eșecului Consiliului European din 20-21 februarie de a găsi un compromis.

Într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro, Boloș prezintă cele cinci teme și subliniază că România are în vedere două direcții principale, vizând măsuri de eficientizare a absorbției din actualul ciclu financiar și construirea un plan coerent pentru următorii șapte ani. De asemenea, acesta arată că la nivelul arhitecturii instituționale se are în vedere descentralizarea și renunțarea la birocrația excesivă, măsură ce va permite replicarea cu succes a modelelor polonez, francez și al altor state europene.

Cele cinci teme expuse de ministrul fondurilor europene sunt: majorarea flexibilității între fonduri de la 5% la 15%; reducerea alocărilor pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională; continuare aplicării regulii ”N+3”, menținerea posibilității de fazare a proiectelor de infrastructură și creșterea procentului de prefinanțare oferit de Uniunea Europeană de la 0,5% pe an la 3% pe an.

”România va avea la dispoziție o sumă mai mare pentru a finanța proiectele de infrastructură, în condițiile în care alocarea propusă de Comisia Europeană pentru 2021-2027 este de 4,8 miliarde euro, sumă mai mică decât în actualul ciclu 2014-2020”, afirmă Boloș, referindu-se la majorarea flexibilității între fonduri de la 5% la 16%.

Potrivit acestuia, banii pentru flexibilitatea între fonduri vor putea fi transferați de la Programul Operațional Capital Uman, finanțat din Fondul Social European+ (FSE+), către programele finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau din Fondul de Coeziune (FC).

Ministrul fondurilor europene se referă și la reducerea alocărilor pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională, precizând că ”măsura va asigura de asemenea noi fonduri necesare finanțării proiectelor mari de infrastructură necesare României, în contextul în care statele europene net contributoare consideră prioritare în exercițiul financiar 2021-2027 problemele de mediu și de dezvoltare a noilor tehnologii”.

Marcel Boloș mai subliniază că este necesară continuarea aplicării regulii „N+3” și în perioada de programare 2021-2027, așa cum se întâmplă în prezent.

”Măsura se traduce prin faptul că România va avea la dispoziție, după terminarea ciclului financiar 2021-2027 aflat acum în pregătire, încă trei ani în plus pentru implementarea proiectelor mari și, implicit pentru atragerea banilor alocați. Concret, aplicarea regulii „N+3” va însemna că ultimul an pentru implementarea proiectelor finanțate din bani europeni în următorul ciclu financiar va fi 2030 în loc de 2027”, spune ministrul.

De asemenea, oficialul menționează și o a patra prioritate, vizând menținerea posibilității de fazare a proiectelor de infrastructură în viitorul cadru financiar multianual 2021-2027. Potrivit lui Boloș, acest fapt va permite finanțarea și continuarea proiectelor care nu au putut fi finalizate în actuala perioadă de programare 2014-2020.

”României i se permite astfel finalizarea unor proiecte mari precum autostrăzile, fără a pierde bani europeni din cauza întârzierilor înregistrate până acum”, afirmă Marcel Boloș.

Cea din urmă temă expusă de ministrul fondurilor europene este reprezentată de obiectivul creșterii procentului de prefinanțare oferit de Uniunea Europeană de la 0,5% pe an la 3% pe an, pentru a pune la dispoziția României sume mai consistente necesare începerii proiectelor, metodă prin care va fi redusă presiunea asupra bugetului național.

În această perioadă de negocieri și de pregătire a următorilor șapte ani, în ciuda contextului politic provocator, consideră oficialul MFE, se au în vedere două direcții principale.

”În primul rând luăm măsuri de eficientizare a absorbției din actualul ciclu financiar, încercând să salvăm și să îmbunătățim ce am învățat din greșelile trecutului. În al doilea rând, construim un plan coerent pentru următorii șapte ani la nivel legislativ prin măsurile deja cunoscute și propuse, precum și la nivel financiar prin negocierile purtate cu Comisia Europeană”, arată Boloș.

La nivelul arhitecturii instituționale se are în vedere descentralizarea și renunțarea la birocrația excesivă, măsură ce va permite replicarea cu succes a modelelor polonez, francez și al altor state europene.

În fine, cel de-al patrulea nivel avut în vedere de reprezentanții Ministerului este cel de eficientizare a programelor operaționale prin construirea în premieră a unui program operațional dedicat sănătății, cu o alocare de aproximativ 4 miliarde de euro din care circa 1 miliard sunt destinați spitalelor regionale, respectiv un program operațional dedicat incluziunii sociale, răspunzând astfel nevoilor reale ale cetățenilor.

”Politica Ministerului Fondurilor Europene este nu să cheltuie bani europeni, ci să investească banii europeni”, conchide ministrul Marcel Boloș.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministerul Fondurilor Europene: 30 milioane euro din fonduri vor fi alocați pentru sprijinirea copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate

Published

on

© European Union, 2017

Ministrul fondurilor europene Ioan Marcel Bolos și viceprim-ministrul Raluca Turcan au lansat marți a Palatul Victoria apelul de proiecte ”Program pilot de stimulare a participării la educație a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate”, informează Ministerul Fondurilor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Venim astăzi cu vești bune pentru românii din diaspora și pentru familiile lor: lansăm programul pilot care va permite copiilor ai căror părinți trăiesc și muncesc în diaspora să-și continue educația și să depășească momentele dificile prin care trec pentru că trăiesc departe de familiile lor”, a declarat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, conform sursei citate

Apelul finanțează un pachet de măsuri integrate pentru sprijinirea, în primă fază, a aproximativ 3.000 copii ai căror părinți muncesc în afara țării.

Programul pilot va fi implementat în regiunile cele mai afectate de acest fenomen: Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Centru și Nord Vest.

Măsurile se adresează preșcolarilor, elevilor din învățământul primar (6-10 ani), gimnazial (11-14 ani) și din cel secundar superior (14-16 ani), dar și părinților sau tutorilor copiilor rămași în țară.

Programul pilot pentru stimularea participării la educație a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate finanțează următoarele activități:

  • Pachete integrate de servicii pentru elevi, care vor cuprinde servicii de suport educațional și servicii psiho-sociale de sprijin;
  • Activități pentru stimularea participării la educație și la activitățile de consiliere a copiilor, inclusiv la activități recreative și de socializare. Concret, copiilor le va fi oferit sprijin material: hrană, rechizite, materiale educative;
  • Servicii de educație parentală și de consiliere socială pentru reprezentanții copiilor rămași în țară, adică pentru părintele din România în grija cărora se află (dacă un singur părinte este plecat în străinătate) sau pentru persoanele care au în grijă copiii cu unicul părinte plecat în afara țării sau ai celor aflați departe de ambii părinți;
  • Solicitanții eligibili în proiect sunt: școli publice și private din rețeaua școlară națională, furnizori de servicii de orientare sau consiliere școlară, parteneri sociali din învățământul preuniversitar, instituții de cult și asociații religioase, instituții guvernamentale cu atribuții în domeniul incluziunii sociale, dar și ONG-uri.

Apelul este lansat în contextul în care, conform Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în România există astăzi peste 91.000 de copii cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Bugetul apelului, lansat în cadrul Programului Operațional Capital Uman, este de 30 milioane euro.

Proiectele vor putea fi depuse până la data de 25 mai 2020, iar ghidul solicitantului este disponibil aici.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending