Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a manifestat miercuri, în cadrul primului său discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU, îngrijorarea față de evoluțiile de securitate din Marea Neagră și a cerut retragerea completă și necondiționată a forțelor rusești, în timp ce și-a centrat discursul pe combaterea corupției.

“Când ne referim la regiunea noastră, suntem serios preocupați de deteriorarea situației de securitate din zona Mării Negre”, a afirmat șefa statului de peste Prut, aducând în atenția comunității internaționale regiunea Mării Negre, asemenea discursului susținut cu o zi în urmă de omologul său român, Klaus Iohannis.

“Aici aș dori să subliniez încă o dată că Republica Moldova este un stat angajat pentru pace. Rămânem ferm dedicați identificării unei soluții politice pașnice pentru conflictul din regiunea transnistreană a țării noastre, soluție bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional”, a spus Sandu, în discursul susținut la New York.

În spiritul neutralității constituționale a Republicii Moldova și al dreptului internațional, ea a reiterat că poziția țării sale cu privire retragerea completă și necondiționată a forțelor ruse rămâne neschimbată, subliniind că mizează pe sprijinul comunității internaționale în acest demers. 

De-a lungul vremii, ONU, NATO, SUA și Uniunea Europeană au solicitat în diferite declarații oficiale retragerea trupelor rusești din Transnistria.

În discursul susținut în această seară în fața Adunării Generale a ONU, Maia Sandu a mulțumit comunității internaționale pentru ajutorul acordat Moldovei în lupta împotriva COVID 19 și a subliniat nevoia colaborării și în domeniul schimbărilor climatice, care și ele, ca și pandemia de COVID, pun la grea încercare umanitatea.

Erodarea democrației și descreșterea încrederii în stat sunt, în opinia președintei Republicii Moldova, o altă mare provocare globală a prezentului. Ea a vorbit despre nevoia luptei cu corupția în țara sa și despre eforturile pentru reformarea justiției. 

“Un alt factor care erodează democrația este corupția. Corupția subminează încrederea oamenilor în statele lor. (…) În trecutul recent, corupția a transformat Moldova într-un stat capturat. Corupția a devenit o amenințare la adresa democrației și a securității noastre naționale. Escrocii ne-au folosit ca țară de tranzit pentru a spăla bani prin instituțiile noastre înainte de a-i depune în străinătate. Am reușit să dărâmăm aceste regimuri corupte, iar acum sarcina noastră principală este să ne consolidăm justiția și sistemele de aplicare a legii“, a spus Sandu.

Președinta Maia Sandu a vorbit despre eforturile Moldovei de a se conecta cu țările Uniunii Europene și cu întreaga regiune și despre faptul că Moldova este ” un bun loc pentru investiții” având acorduri de liber schimb atât cu Europa cât și cu Estul.

“La alegerile de anul trecut, cetățenii Republicii Moldova au spus clar că țara noastră poate reuși. În ciuda numeroaselor obstacole, oamenii au continuat să lupte neobosit pentru tânăra noastră democrație, pentru viitorul nostru european. Cu un mandat puternic pentru schimbare, începem să curățăm statul de corupție. Reformăm sectorul justiției. Lansăm construcția semnificativă a infrastructurii. Lucrăm la conectarea Moldovei cu restul Europei prin poduri, rețele îmbunătățite de cale ferată, interconexiuni de electricitate și gaze. Suntem parte a zonelor de liber schimb atât cu UE, cât și cu vecinii noștri din Est”, a arătat ea. 

Președinta Republicii Moldova a făcut un apel la solidaritate și eforturi comune globale pentru ca lumea să fie mai în siguranță și mai prosperă.

Votul dat de cetățenii Republicii Moldova pentru victoria forțelor pro-democratice în alegerile legislative anticipate din 11 iulie a fost dat ca exemplu al succesului lumii democratice de către președintele american Joe Biden, care a susținut primul său discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU.

“În timp ce ne îndreptăm națiunile noastre către acest punct de inflexiune și lucrăm pentru a face față provocărilor transversale și în mișcare rapidă de astăzi, permiteți-mi să fiu clar: nu sunt agnostic în ceea ce privește viitorul pe care ni-l dorim pentru lume. (…) Autoritarismul – autoritarismul lumii poate căuta să proclame sfârșitul epocii democrației, dar se înșeală. Adevărul este că: Lumea democratică este peste tot”, a spus Biden, în cursul unui discurs în care a oferit un puternic mesaj în favoarea alianțelor și parteneriatelor Americii, în frunte cu NATO și Uniunea Europeană, și a promis că va coopera cu aliații, reiterându-și convingerea că acesta este un “punct de inflexiune în istorie” și “zorii a ceea ce trebuie să fie un deceniu decisiv pentru lume”.

Potrivit liderului SUA, viitorul va aparține “celor care îmbrățișează demnitatea umană, nu o calcă în picioare”, “celor care eliberează potențialul popoarelor lor, nu celor care îl sufocă” și “celor care oferă poporului lor posibilitatea de a respira liber, nu celor care caută să îl sufoce cu o mână de fier”.

El a afirmat că lumea democratică trăiește în rândul activiștilor anticorupție, apărătorilor drepturilor omului, jurnaliștilor, protestatarilor pentru pace aflați în prima linie a acestei lupte în Belarus, Myanmar, Siria, Cuba sau Venezuela.

Democrația “trăiește în moldovenii mândri care au ajutat la obținerea unei victorii zdrobitoare pentru forțele democrației, cu un mandat de a lupta împotriva corupției și de a construi o economie mai incluzivă”, a spus Biden.

Momentul a fost remarcat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care i-a mulțumit lui Joe Biden pentru aprecierea sa.

“Realizările noastre se văd și la New York. Mulțumim domnului Joe Biden, Președintele Statelor Unite, pentru aprecierea alegerii concetățenilor noștri de a lupta pentru democrație, a combate corupția și a dezvolta o economie mai incluzivă, în cadrul mesajului Domniei sale de la tribuna ONU”, a scris Sandu, pe Facebook.

Principalul partid proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), al preşedintelui Maia Sandu, a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate organizate la data de 11 iulie, obținând majoritatea absolută de “50%+1” în Parlamentul de la Chișinău.

„În 2018 alături de colegii din Congresul Autorităților Locale din Moldova am organizat la Chișinău un atelier de lucru de scriere de proiecte pe fonduri europene pentru familiarizarea autorităților locale din Republica Moldova cu o administrație bazată pe proiecte din finanțări externe. De asemenea, în două rânduri AOR a organizat la Târgu Ocna, respectiv Gura Humorului, ședințe comune de Consiliu Director al celor două asociații partenere AOR și CALM. Prin aceste întâlniri am încercat să stimulăm relațiile parteneriale dintre autoritățile locale și schimbul de bune practici”, se arată într-o postare pe Facebook.

Asociația Orașelor din România sprijină demersul lansat sâmbătă la Sibiu de constituire pe baze solide a unei structuri de cooperare între autoritățile locale românești (orașe, comune, municipii, județe) și Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova.

Această inițiativă are drept scop cooperarea intensă dintre autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova și cele din România și identificarea modalităților prin care se pot face schimburi de bune practici în domeniul administrației publice locale, dar și promovarea intereselor reciproce a drepturilor și intereselor autorităților locale în cadrul instituțiilor europene, existența unui program pilot de finanțare europeană, elaborarea unui plan de acțiuni pentru colaborarea comunităților locale din cele două țări precum și susținerea și promovarea participării, în calitate de observatori, ai unei delegații a autorităților locale din Republica Moldova la lucrările Comitetului European al Regiunilor.

În acest sens, a fost semnată și adoptată în unanimitate declarația-apel de a înregistra CALRRM. „Se face un apel pentru recunoașterea acestuia de către guverne”.Astfel, la nivelul Comitetului Regiunilor a fost adoptată Strategia Macro regională a regiunii Munților Carpați în care este implicată și Republica Moldova, alături de care se dorește în continuare o strânsă colaborare.

„Ne dorim ca și partenerii noștri din Asociația Municipiilor, respectiv de la Uniunea Națională a Consiliilor Județene să se alăture inițiativei pe care o lansăm azi. Participarea tuturor palierelor administrației românești va da greutate noii structuri parteneriale și va permite identificarea celor mai bune metode de cooperare”.