Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul transporturilor din Franța anunță semnarea unui acord cu România pentru a crește exporturile de grâne ucrainene către țările în curs de dezvoltare

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul transporturilor din Franţa, Clement Beaune, a declarat duminica aceasta că va semna un acord cu România pentru a creşte exporturile de grâne ucrainene către ţările în curs de dezvoltare, îndeosebi în zona Mediteranei, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

„Mâine, voi semna un acord cu România care va permite Ucrainei să scoată şi mai multe cereale… către Europa şi ţările în curs de dezvoltare, în special în ţările din Mediterană, care au nevoie de grâne pentru hrană”, a declarat Clement Beaune la postul de televiziune LCI.

De asemenea, Clement Beaune a adăugat că acordul include exporturi realizate pe cale terestră, maritimă şi riverană. 

La 22 iulie, Ucraina și Rusia au semnat două acorduri separate cu Turcia și ONU pentru a permite exportul a milioane de cereale prin porturile blocate de la Marea Neagră, evitând astfel o catastrofă alimentară la nivel global.

De asemenea, Comisia Europeană a propus amendarea propunerii sale din decembrie 2021 privind revizuirea Regulamentului TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport), în contextul în care războiul de agresiunea al Rusiei împotriva Ucrainei a redefinit peisajul geopolitic, care a evidențiat vulnerabilitatea UE în fața unor evenimente neprevăzute, izbucnite dincolo de frontierele Uniunii.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

NATO

Klaus Iohannis, despre cedarea unui sistem Patriot către Ucraina: Nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi antiaeriană

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, referitor la varianta ca România să cedeze un sistem de apărare aeriană Patriot Ucrainei, că este o chestiune care trebuie discutată cu specialiştii din armată, apoi în CSAT, menţionând că el nu acceptă, sub nicio formă, ca România să rămână fără apărare antirachetă şi antiaeriană.

“Nu comentez această chestiune şi nu cred că are ce căuta în spaţiul public general. Este o chestiune care trebuie discutată cu specialiştii din armată, care, în final, trebuie decisă în CSAT şi comunicat rezultatul. Nu cred că o dezbatere publică largă este de dorit pe o astfel de speţă foarte specializată şi care, sigur, trebuie dusă într-o zonă unde, din păcate, avem un conflict armat”, a afirmat Iohannis, chestionat în legătură cu varianta cedării unei baterii Patriot către Ucraina în cadrul unor declarații de presă susținute după vizita sa la Parcul Național Piatra Craiului.

 

Întrebat când va convoca şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în care să să discute şi această chestiune, Iohannis a spus: “Imediat ce experţii clarifică chestiunile”.

Nu este simplu. Să nu ne imaginăm că vorbim aici de o remorcă cu trei aparate. Este foarte complicat. Sunt contracte care s-au făcut între furnizor şi beneficiar, sunt instalaţii foarte sofisticate şi aceste lucruri trebuie foarte bine clarificate, nemaivorbind de faptul că eu nu accept, sub nicio formă, ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană, despre asta vorbim, Deci, în măsura în care în final se cedează ceva, trebuie România să primească altceva. Altfel nu se va face nimic“, a explicat președintele Iohannis.

Precizările sale au venit în contextul în care șeful statului a avut marți o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, cu liderul de la Kiev afirmând că pe agenda discuțiilor s-a aflat și un nou pachet de ajutor militar care este în curs de pregătire.

“L-am informat pe președintele Iohannis cu privire la situația actuală de pe câmpul de luptă și la principalele nevoi de apărare ale Ucrainei, în special diverse tipuri de sisteme de apărare aeriană“, a spus Zelenski, după discuția telefonică.

Întrebat miercuri despre discuţiile cu preşedintele Ucrainei pe subiectul menţionat, Klaus Iohannis a menţionat că acesta “aşteaptă cu mare interes decizia României”.

Președintele Klaus Iohannis a declarat la data de 7 mai că este deschis discuțiilor ca România să ofere un sistem de apărare antiaeriană Patriot Ucrainei, poziția sa survenind după o întâlnire cu omologul său american Joe Biden la Casa Albă, prilejuită de marcarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO.

“Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană avansate în Ucraina. Este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și am fost întrebați și noi. Și președinte Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni. Asta înseamnă că va trebui să discutăm în CSAT să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim și ce putem să primim în schimb, pentru că nu este acceptabil ca România să rămână fără apărare antiaeriană”, a spus Klaus Iohannis, la Washington, el subliniind că România are un singur sistem Patriot funcțional, dar “altele sunt pe cale de operaționalizare”.

Continue Reading

SĂNĂTATE

Uniunea Europeană a Sănătății. Comisia Europeană publică progresele înregistrate în ultimii 4 ani în politica de sănătate a UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană a publicat astăzi, 22 mai, un bilanț al activității sale în sectorul sănătății din ultimii patru ani, perioadă plină de provocări în contextul pandemiei de COVID-19, care a resetat „jocul” decizional al Uniunii Europene în materie de sănătate, având în vedere implicarea limitată a acesteia impusă de tratatele UE. Astfel, în urmă cu patru ani, a luat naștere, în premieră, viziunea pentru o Uniune Europeană a Sănătății, un obiectiv asumat de Comisia von der Leyen și transpus în programe și instrumente de sănătate pentru a contribui la bunăstarea sutelor de milioane de cetățeni ai Europei. 

„Viziunea pentru o Uniune Europeană a Sănătății, prezentată în noiembrie 2020, are ca obiectiv să se asigure că statele membre sunt mai bine pregătite să răspundă împreună la viitoarele crize sanitare, sprijinind în același timp politici de sănătate moderne și inovatoare pentru toți cetățenii din UE. Susținute de o finanțare substanțială din partea programului EU4Health, obiectivele Uniunii Europene a Sănătății s-au transformat rapid în rezultate tangibile”, transmite Executivul European în comunicatul oficial. 

      Citiți și: #SOTEU2021 Ursula von der Leyen: Uniunea Europeană a Sănătății, o promisiune îndeplinită


Cu mai multe acțiuni în curs de desfășurare, Uniunea Europeană a Sănătății a dat rezultate până în prezent:

  • Măsuri mai puternice de securitate sanitară, pentru a răspunde mai bine la crize viitoare

Astăzi, UE este mai bine echipată pentru a anticipa, a se pregăti și a răspunde la orice amenințare majoră la adresa sănătății. Acest lucru se datorează unui cadru juridic mai puternic pentru cooperarea în materie de securitate sanitară, agențiilor de sănătate ale UE consolidate și creării Autorității pentru situații de urgență, pregătire și reacție în domeniul sănătății (HERA).

  • Acces egal și în timp util la medicamente la prețuri accesibile pentru toți cetățenii

Reforma farmaceutică propusă de UE va oferi unui număr suplimentar de 70 de milioane de cetățeni ai UE acces la medicamente noi, menținând în același timp un sector farmaceutic competitiv în Europa. Reforma se axează pe nevoile cetățenilor UE pentru a se asigura că fiecare are acces la medicamentele de care are nevoie, atunci când are nevoie, indiferent de locul în care locuiește și de boala de care suferă. Această reformă va îmbunătăți, de asemenea, disponibilitatea medicamentelor esențiale prin stabilirea unei serii de măsuri pentru a aborda problema penuriei.

  • Un plan de luptă împotriva cancerului, lider mondial

Planul european de învingere a cancerului a lansat o serie de acțiuni semnificative pentru a aborda boala în fiecare etapă – de la prevenire, la diagnosticare și tratament, până la îngrijirea post-cancer. Sprijinit de o finanțare de 4 miliarde EUR din partea UE, planul face deja o diferență în viețile pacienților cu cancer din întreaga Europă.

  • Inițiative revoluționare de digitalizare a asistenței medicale

Cetățenii vor avea acces la o asistență medicală mai bună oriunde în UE, grație spațiului european de date medicale (EHDS), un proiect inovator. Respectând pe deplin normele UE în materie de protecție a datelor, EHDS valorifică întregul potențial al tranziției digitale și va permite, de asemenea, o mai bună utilizare a datelor pentru cercetarea și dezvoltarea de medicamente care schimbă vieți.

  • Acțiune cuprinzătoare pentru o mai bună sănătate mintală

Abordarea cuprinzătoare a UE privind sănătatea mintală recunoaște că sănătatea noastră mintală este la fel de importantă ca și sănătatea noastră fizică și afectează persoane din toate mediile. Aceasta constă în acțiuni de amploare, susținute de peste 1,2 miliarde EUR, pentru a promova bunăstarea mintală, a îmbunătăți serviciile de prevenire și de sprijin și a elimina stigmatizarea în acest domeniu important.

  • Norme pentru a spori siguranța pacienților și pentru a asigura aprovizionarea cu medicamente

Donatorii și destinatarii de substanțe de origine umană, cum ar fi sângele și celulele, vor beneficia de o protecție sporită în temeiul normelor UE revizuite. Măsurile de prevenire a oricărei întreruperi a aprovizionării cu medicamente și dispozitive medicale esențiale înseamnă că cetățenii pot continua să se bazeze pe produse medicale, tratamente și terapii sigure și eficiente.

  • O abordare „O singură sănătate” pentru a aborda riscurile majore pentru sănătate

Prin recunoașterea legăturii dintre sănătatea umană, animală și cea a mediului, Europa este mai bine poziționată pentru a dezvolta politici mai puternice în vederea abordării provocărilor majore în materie de sănătate, cum ar fi rezistența antimicrobiană și impactul schimbărilor climatice asupra sănătății.


Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene

Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.

Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre. 

    Citiți și: Uniunea Europeană a Sănătății, posibilă prin modificarea Tratatului UE. Care este părerea Comisiei Europene și ce răspuns așteaptă de la cetățeni

Un lucru este cert: sănătatea a fost prioritară pe agenda Comisiei von der Leyen. În primul său discurs anual, rostit în plenul Parlamentului European, președinta Ursula von der Leyen a militat pentru o Uniune Europeană a Sănătății.

„Pentru mine, este foarte clar – trebuie să construim o Uniune Europeană a Sănătății mai puternică. Iar pentru a începe să transformăm acest lucru în realitate, trebuie să tragem acum primele învățăminte din criza din domeniul sănătății. Este mai clar ca niciodată că trebuie să discutăm problema competențelor în domeniul sănătății. Și cred că aceasta este o sarcină nobilă și urgentă pentru Conferința privind Viitorul Europei.”

-Ursula von der Leyen (2020)

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă: Va trebui să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Trebuie să investim în apărare și să întărim democrația românească

Published

on

© Screenshot/ Facebook

România nu poate fi intimidată din punctul de vedere al securităţii, fiind parte a celei mai mari alianţe militare defensive din lume, “a unui sistem de descurajare foarte solid”, a transmis miercuri preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, la deschiderea Expoziţiei internaţionale Black Sea Defense and Aerospace – BSDA 2024.

“Avem umbrela de securitate a NATO, dar trebuie să ne facem datoria cât mai bine ca parteneri ai Alianţei în anii care vin. Faptul că suntem pe Flancul Estic al NATO ne obligă la vigilenţă mai mare pe termen mediu şi lung. Va trebui – probabil – să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Vom trăi în continuare cu ameninţări hibride, care vor căuta să ne slăbească sau să ne reducă încrederea în forţele noastre şi în parteneriatele pe care le avem. Pentru a face faţă cu bine acestei provocări pe termen lung nu e suficient să investim doar în apărare, ci trebuie de asemenea să întărim democraţia românească”, a declarat Nicolae Ciucă, citat de Agerpres.

El a adăugat că radicalismul politic rămâne o problemă pentru România.

“Radicalismul politic rămâne o problemă pentru România, fiindcă slăbeşte coeziunea socială. Vocile din România care atacă Uniunea Europeană, care-i atacă pe aliaţii noştri occidentali fac un serviciu Rusiei. Siguranţa României e o chestiune extrem de importantă, care porneşte de la responsabilitatea forţelor politice şi a tuturor românilor”. a susţinut Ciucă.

Citiți și Șeful Statului Major al Apărării afirmă că România “apasă pedala apărării naționale și descurajării la nivel NATO” pentru a diminua probabilitatea escaladării conflictelor: Prezentul e marcat de război

Preşedintele Senatului a subliniat că în toată Europa există o dezbatere extinsă despre regândirea paradigmei de securitate pe vechiul continent şi despre nevoia de a investi în apărare pentru a ne proteja cetăţenii, iar România a înţeles acest lucru încă din 2015.

“Încă din 2015 România a înţeles că trebuie să fie nu doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate, în primul rând pentru sine şi apoi în regiune. Prin consensul tuturor actorilor politici, bugetul alocat apărării a crescut la 2% din PIB. Acest procent a crescut din nou la 2,5%. Este important ca o parte din aceste fonduri să fie utilizată inclusiv pentru restartarea industriei de apărare. Avem cel puţin câteva veşti bune în acest sens. În primul rând avem buni specialişti, apreciaţi în zona tehnică şi de expertiză militară, instruiţi inclusiv în cadrul NATO şi în cadrul relaţiilor bilaterale din parteneriatele strategice pe care ţara noastră le are. În al doilea rând, România a avut o tradiţie pe zona industriei de apărare, pe care începe să o reia şi pe care o poate valorifica rapid. Recent s-au făcut paşi în direcţia bună, pe care i-am încurajat şi din postura de ministru al apărării şi din cea de premier. Mă refer la parteneriate şi contracte importante pentru industria de apărare”, a afirmat Nicolae Ciucă.

Tot la capitolul investiţii, preşedintele Senatului s-a referit la centrul de întreţinere, reparaţii şi revizii pentru elicopterele S-70 Black Hawk, precum şi la anunţul companiei coreene Hanwha Aerospace de a înfiinţa în România un hub industrial pentru Europa, dar şi la investiţii în cercetare, inovare şi achiziţii de tehnică militară.

“Pentru viitor, cred că trebuie să investim în educaţia superioară pentru a creşte specialişti în producerea de tehnică militară. Trebuie să stimulăm importul de know-how prin parteneriatele pe care le dezvoltăm cu statele membre NATO. (…) Trebuie să transpunem în legislaţie actualizată şi adaptată prevederile Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării cu privire la Direcţiile de acţiuni şi modalităţile pentru asigurarea securităţii naţionale. O parte din bugetul apărării trebuie dedicat cercetării şi inovării – cel puţin 2%, aşa cum 20% trebuie dedicat achiziţiei de tehnică militară”, a punctat Ciucă.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO14 mins ago

Klaus Iohannis, despre cedarea unui sistem Patriot către Ucraina: Nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi antiaeriană

SĂNĂTATE23 mins ago

Uniunea Europeană a Sănătății. Comisia Europeană publică progresele înregistrate în ultimii 4 ani în politica de sănătate a UE

U.E.1 hour ago

Polonia cumpără de la SUA un sistem de recunoaștere a spațiului aerian în valoare de 960 milioane de dolari

NATO1 hour ago

Ministrul german al Apărării face apel la aliați să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme Patriot: Este crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării

NATO1 hour ago

Nicolae Ciucă: Va trebui să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Trebuie să investim în apărare și să întărim democrația românească

NATO2 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării afirmă că România “apasă pedala apărării naționale și descurajării la nivel NATO” pentru a diminua probabilitatea escaladării conflictelor: Prezentul e marcat de război

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Apărării afirmă că navigația maritimă este cea mai afectată de acțiunile de bruiaj electronic ale Rusiei

ROMÂNIA3 hours ago

BSDA 2024 / Marcel Ciolacu: Revitalizarea industriei naționale de apărare a devenit o prioritate a guvernului pe care îl conduc

NATO3 hours ago

Lituania își va consolida postura de apărare cu tacuri germane Leopard și sisteme antiaeriene IRIS-T

ROMÂNIA DIGITALĂ4 hours ago

Google a lansat o campanie pentru a preveni dezinformarea online. În calitate de partener Google, CaleaEuropeană.ro se alătură inițiativei de educare a publicului

INTERNAȚIONAL18 hours ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA2 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA4 days ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA5 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL7 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA1 week ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

Trending