Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode: Vom reuși să cheltuim în acest an cele șase miliarde de lei, bani alocaţi pentru proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile

Published

on

©Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor România/ Facebook

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a precizat vineri că, până la finalul anului, România va reuși să cheltuiască cele șase miliarde de lei, bani alocați pentru proiecte din fonduri europene nerambursabile, informează Agerpres.

”În primele opt luni ale anului, valoarea investiţiilor publice în economia românească este de 24,7 miliarde de lei. Este cea mai mare sumă alocată pentru investiţii în economie, în ultimii zece ani, într-o perioadă extrem, extrem de dificilă pe care o traversăm atât din punct de vedere al epidemiei, cu care ne confruntăm, cât şi din punct de vedere al crizei economice care, trebuie să recunoaştem, ne-a afectat şi ne afectează pe toţi. Astăzi, după zece luni de guvernare, putem spune că infrastructura de transport a primit ceea ce merită, ceea ce avea nevoie. Toate şantierele de infrastructură mare au rămas deschise, ceea ce este un lucru foarte important, am deschis noi şantiere şi suntem pregătiţi să semnăm noi contracte atât pe componenta rutieră, de autostrăzi, cât şi pe componenta de feroviar şi toate celelalte moduri de transport. Am reuşit în opt luni de zile să avem un buget la Ministerul Transporturilor, după două rectificări pozitive de aproape 13 miliarde de lei, ceea ce este un lucru foarte bun, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii ani. Am reuşit să cheltuim din Titlul 58 fonduri europene, aproape 3,6 miliarde de lei. (…) Vom ajunge în acest an, la sfârşitul anului, să cheltuim cei 6 miliarde de lei pe care îi avem alocaţi pentru proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile”, a spus, într-o conferinţă de presă, Lucian Bode.

Vicepremierul Raluca Turcan și ministrul Transporturilor, Lucian Bode, au fost prezenți vineri pe șantierul primului tronson al autostrăzii Sibiu – Piteşti, aproape de Boiţa, şi la sediul Consiliului Judeţean, unde reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere au semnat două parteneriate privind realizarea celor două variante ocolitoare, respectiv varianta ocolitoare Sibiu Sud şi centura Mediaşului.

Potrivit planului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030 din Planul de relansare economică al Guvernului, prezentat de ministrul Lucian Bode la mijlocul lunii iulie, țara noastră va avea nevoie de 73 de miliarde de euro pentru infrastructura de transport pentru următorul deceniu.

Această strategie se bazează pe doi piloni: 1. ”investiţiile masive – avem un necesar de investiţii de 73 de miliarde de euro pentru perioada 2020-2030”, 2. ”politici structurale, care vor susţine eficienţa investiţiilor”.

Lucian Bode a explicat la acel moment că , din totalul investițiilor necesare, sectorul rutier are nevoie de cea mai mare sumă, și anume 36,93 de miliarde de euro, defalcați după cum urmează: 31,8 miliarde de euro reţeaua primară, 5,75 miliarde de euro reţeaua secundară, 0,1 miliarde de euro siguranţă rutieră.

Domeniul feroviar va avea nevoie de investiții pentru perioada 2020-2030 în valoare de 19,16 miliarde de euro, distribuiți astfel: 14,39 miliarde de euro reţeaua primară, 4,02 miliarde de euro reţeaua secundară şi 0,75 miliarde de euro materialul rulant.

La rândul său, infrastructura de metrou necesită investiții de 8,8 miliarde de euro. Din această sumă, 7,8 miliarde de euro vor fi direcționate către București, în vreme ce metroul din Cluj va beneficia de 1 miliard de euro.

În același timp, pentru următorul deceniu, Ministerul Transporturilor și-a propus să investească în domeniul naval 4,46 de miliarde de euro, sumă alocată după cum urmează: 2,06 miliarde de euro porturi fluviale, 1,33 porturi maritime şi 1,07 miliarde de euro Dunăre şi canale navigabile.

Sectorul aerian va necesita investiții de 3,05 miliarde de euro: 2 miliarde de euro în reţeaua primară, 1 miliard de euro în reţeaua secundară şi 0,05 miliarde de euro în reţeaua terţiară.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Infografic Monitorul Social: Românii cu cele mai mici venituri câștigă sub 1600 de euro pe an, adică sub 5 euro pe zi

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Românii cu cele mai mici venituri câștigă sub 1600 de euro pe an, adică sub 5 euro pe zi, românii săraci fiind cei mai săraci din Europa, arată Infograficul Monitorului Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Infograficul porneşte de la constatarea că săracii românii sunt sensibil mai săraci decât cei din celelalte țări. Astfel, veniturile celor 10% cei mai săraci români sunt de 6 ori mai mici decât ale celor 10% cei mai săraci europeni.

© infografic Monitorul Social

Ponderea în totalul național al veniturilor ce revin zecimii din populație cu cele mai mici venituri este o măsură a inegalității distribuției veniturilor (cu cât ponderea este mai mică, cu atât inegalitatea este mai mare). Celor mai săraci 10% dintre români le revin mai puțin de 2% din totalul veniturilor. Este cea mai mică proporție înregistrată în Uniunea Europeană.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%), arată datele prezentate în urmă cu două săptămâni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Comandamentul SUA pentru Europa a donat României 18.000 de teste COVID-19: “Vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Comandamentul Statelor Unite din Europa a donat aproape 18.000 de teste rapide Serviciului de Ambulanță București-Ilfov pentru a ajuta România să lupte împotriva pandemiei COVID-19, informează Ambasada SUA la București subliniind că “Statele Unite și România au luptat cot la cot în unele dintre cele mai ostile teatre de operațiuni din vremurile noastre, iar acum ne luptăm cu încă un dușman comun – COVID-19”.

“Suntem împreună în această luptă!”, a transmis misiunea diplomatică americană.

Sub auspiciile Programului de asistență umanitară al Biroului pentru cooperare în domeniul apărării, coordonatorul Programului de parteneriat cu statul Alabama și consilierul pe probleme bilaterale, locotenent-colonelul Baltz și partenerii săi români – maistrul militar clasa a III-a Ionescu, caporalul Schuster și doamna Negoiță au livrat testele, arată sursa citată.

Programul de parteneriat cu statul a ajutat la crearea unei cooperări bilaterale de neclintit în materie de securitate și a nenumărate relații interpersonale care fac posibile toate reușitele diplomatice.

Faptul că programul se axează pe asistență umanitară, schimburi regulate, sprijin reciproc și împărtășirea celor mai bune practici a adus beneficii ambelor națiuni și a îmbunătățit foarte mult interoperabilitatea în cei aproape treizeci de ani în care Garda Națională a Statului Alabama și România au fost parteneri sub incidența sa.

Lt. Col. Baltz a declarat la momentul livrării testelor că “suntem alături și vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”.

Prin această donație, Statele Unite se alătură unui număr însemnat de țări care sprijină România, țară ce se confruntă cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea Uniunii Europene și a unor țări membre precum Ungaria, Polonia, Olanda, Italia, Franța și Austria, care fie au preluat pacienți, fie vor trimite echipe medicale în România, fie au donat concentratoare de oxigen și medicamente. Forme de sprijin au venit și din partea Republicii Moldova și Serbiei

Aceasta nu este prima formă de sprijin furnizată de Statele Unite României în lupta împotriva COVID-19. În 2020, an în care România și SUA au marcat 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

Published

on

© EU Climate Action/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat marți raportul pe 2021 privind Starea Uniunii Energetice, în care face bilanțul progreselor înregistrate de UE în ceea ce privește tranziția către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea „Pactul verde european”, informează comunicatul oficial.

Potrivit raportului, deși există o serie de tendințe încurajatoare, vor fi necesare eforturi mai mari pentru a atinge obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % și de realizare a neutralității climatice până în 2050, iar datele vor trebui analizate cu atenție anul viitor pentru a identifica tendințele post-COVID-19 pe termen mai lung.

Mai mult, raportul arată că sursele regenerabile de energie au depășit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie electrică în UE în 2020, generând 38% din electricitate, față de 37% pentru combustibilii fosili Până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, alte 13 s-au angajat să stabilească o dată de eliminare treptată, iar 4 iau în considerare posibile termene.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Comparativ cu 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut în 2020 cu aproape 10 %, o scădere fără precedent a emisiilor ca urmarea a pandemiei de COVID-19, care a dus la o reducere globală a emisiilor de 31 %, comparativ cu 1990.

În 2019, poluarea atmosferică era încă responsabilă pentru aproximativ 400.000 de decese premature în UE, variațiile regionale reflectând adesea modelele de consum de energie, cum ar fi utilizarea cărbunelui sau a biomasei pentru încălzirea casnică. Efectul poluării atmosferice asupra sănătății urmează același model regional ca și în cazul expunerii la poluarea aerului cu particule fine, unde, în 2018, cele mai mari expuneri ale populației au fost în mai multe state membre ale UE, în principal în Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Italia, Polonia și România. 

Citiți și: Starea uniunii energetice: Comisia Europeană atenționează că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

Anul trecut, consumul de energie primară a scăzut cu 1,9%, iar consumul final de energie cu 0,6%. Cu toate acestea, ambele cifre se situează peste traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2030, iar eforturile trebuie să continue pentru a aborda această problemă la nivelul statelor membre și al UE.

Subvențiile pentru combustibilii fosili au scăzut ușor în 2020, din cauza consumului de energie mai mic în general. Subvențiile pentru energia regenerabilă și pentru eficiența energetică au crescut în 2020.

Raportul din acest an este publicat, de asemenea, în contextul unei creșteri bruște a prețurilor la energie în Europa și în întreaga lume, determinată în mare parte de creșterea prețurilor la gaze. Deși se așteaptă ca această situație să fie temporară, ea pune în evidență dependența UE de importurile de energie, care a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, și importanța tranziției către o energie curată pentru a spori securitatea energetică a UE.

Conform celor mai recente date, sărăcia energetică afectează până la 31 de milioane de persoane din UE, iar această problemă va rămâne în centrul atenției în contextul provocărilor economice cauzate de COVID-19 și a situației actuale a prețurilor. 

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Tot în acest sens, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

De asemenea, raportul privind Starea Uniunii Energetice analizează modul în care politicile energetice și climatice au fost afectate de pandemia de COVID-19 în ultimul an și prezintă progresele legislative substanțiale înregistrate în continuarea eforturilor de decarbonizare ale UE. Raportul ia act de eforturile politice pentru a se asigura că programele de redresare post-COVID-19 cuprind mai mult ca niciodată obiective în materie de climă și energie.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Marian-Jean Marinescu10 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că programul Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul ”transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisarul european pentru energie: UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre

Cristian Bușoi11 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, a semnat Carta Albă pentru lupta împotriva cancerului de ficat: Niciun pacient nu trebuie lăsat în urmă

ROMÂNIA11 hours ago

Infografic Monitorul Social: Românii cu cele mai mici venituri câștigă sub 1600 de euro pe an, adică sub 5 euro pe zi

ROMÂNIA11 hours ago

Comandamentul SUA pentru Europa a donat României 18.000 de teste COVID-19: “Vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Grupul PPE dorește ca UE să fie cu adevărat o uniune, în care tarifele de roaming și internet mobil să fie la același preț ca ”acasă” pentru încă 10 ani

U.E.12 hours ago

Reprezentantul UE în Turcia salută evitarea unei crize după ce Recep Tayyip Erdogan a revenit asupra deciziei de a expulza 10 ambasadori

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Ursula von der Leyen a avut o convorbire telefonică cu Maia Sandu: UE va ajuta Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze

GENERAL13 hours ago

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Daniel Buda13 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia Europeană trebuie să susțină investițiile în tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de transport al animalelor

GENERAL15 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA1 day ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi7 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending