Ministerul Energiei a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția prin care compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) intenționează să achiziționeze divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România, a anunțat, miercuri, ministrul de resort Sebastian Burduja, în timp ce a precizat că “România are obligația de a-și proteja suveranitatea și interesele strategice”, iar instituția pe care o conduce a invocat legăturile companiei maghiare cu firme similare din Rusia.

“Am sesizat Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) cu privire la posibila tranzacție între E.On Furnizare și MVM. Am un singur interes în acest demers: interesul românilor. Protejarea securității, siguranței și independenței energetice a României reprezintă un angajament ferm pe care l-am luat încă de la preluarea primului mandat ca ministru al energiei și voi continua să fac totul pentru a-l respecta”, a scris Burduja, pe Facebook, într-un mesaj în care a făcut acest anunț.

Într-un comunicat ulterior, Ministerul Energiei a arătat că, în urma unei analize riguroase, a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacții asupra securității naționale a României. Astfel, principalele motive pentru sesizarea CEISD sunt legăturile companiei din Ungaria cu Federația Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acțiunilor E.ON Energie România către entități non UE, riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori dar și probleme de transparență a cumpărătorului.

Referitor la legăturile cu Federația Rusă, Ministerul Energiei amintește că MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale, prin care Ungaria își menține o dependență ridicată de gazele naturale și tehnologia nucleară din Rusia.

“Au fost identificate elemente de ‘decisive influence, shadow control, influence by economic dependence și effective control’, atât în cadrul MVM Grup cât și al societății prin intermediul căreia se intenționează cumpărarea pachetului majoritar al E.ON Energie România”, se arată în comunicatul citat.

Totodată, Ministerul Energiei susține că, din analiza documentației depuse de MVM, rezultă că structura contractuală și clauzele aferente tranzacției generează o posibilitate de cesiune ulterioară a participațiilor cumpărate de la E.ON Energie România către entități din afara Uniunii Europene sau către alte entități care nu figurează ca părți inițiale ale tranzacției. Astfel, Ministerul Energiei avertizează că această vulnerabilitate contractuală poate facilita transferul indirect al controlului către actori economici sau politici ce nu respectă rigorile și standardele de conformitate impuse de legislația europeană în domeniul energetic și transparență a tranzacțiilor.

Pe de altă parte, instituția precizează că a fost identificată lipsa unor garanții legale și contractuale în protejarea datelor companiei E.ON Energie România și ale datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de clienți români.

“S-au constatat declarațiile incomplete și proveniența neclară a fondurilor MVM pentru această achiziție, ridicând suspiciuni privind respectarea legislației europene în materie de prevenire a spălării banilor și a regulilor concurențiale. Trebuie analizată și valoarea propusă a tranzacției. Există date conform cărora raporturile comerciale ale MVM cu companii controlate de Federația Rusă au la bază prestarea unor bunuri și servicii la tarife care generează o capitalizare indirectă a grupului MVM cu fonduri din afara Uniunii Europene“, se mai arată în documentul citat.

În plus, ME sesizează conflictul cu strategiile energetice naționale arătând că informațiile din documentația MVM de a reduce consumul de gaze naturale contravin Strategiei Energetice a României și Programului de Guvernare 2024-2028, care prioritizează extinderea accesului populației la rețelele de gaz și valorificarea resurselor interne.

De asemenea, autoritățile de la București susțin că au fost analizate comparativ tranzacții similare, cum este cazul achiziției producătorului de trenuri Talgo în Spania, care au fost respinse din cauza legăturilor MVM cu entități rusești și a influenței politice exercitate de Guvernul ungar. Acest exemplu relevă o practică documentată a utilizării unor achiziții strategice pentru a consolida interesele geopolitice ale Rusiei în diverse state membre UE, subliniază comunicatul.

“România are obligația de a-și proteja suveranitatea și interesele strategice. Nu vom permite ca sectoarele critice, precum cel energetic, să devină vulnerabile în fața unor jocuri geopolitice sau economice care nu respectă principiile noastre europene de concurență, transparență și piață unică. Vom acționa ferm și neechivoc pentru a apăra securitatea națională a României și securitatea energetică a Uniunii Europene, care trebuie să scape definitiv de dependența față de gazul rusesc. Șantajul energetic trebuie să rămână o amintire tristă a trecutului, iar viitorul trebuie să fie cel al unei independențe energetice reale, nu cea pe care o invocă cei care, de fapt, ne aruncă înapoi în brațele Moscovei. Aceasta este adevărata suveranitate: să nu depindem de nimeni. Eventual, să depindă alții de noi. Energia României trebuie să rămână doar în slujba românilor'” a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, citat în comunicat.

Sesizarea formulată de Ministerul Energiei către Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) reprezintă un demers procedural conform legislației naționale și europene, care nu aduce atingere principiului libertății economice, susține Ministerul Energiei, care arată că respectă dreptul persoanelor juridice de drept privat de a iniția, negocia și încheia contracte, în condițiile respectării cadrului legislativ aplicabil, inclusiv normele privind asigurarea securității naționale, concurența loială și integritatea lanțului de aprovizionare cu energie.

Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat, în luna decembrie a anului trecut, un acord privind achiziția diviziei de soluții pentru gospodării și clienți a companiei E.ON din România.

Conform acordului, MVM va achiziționa o participație de 68% în cadrul E.ON Energie România și o participație de 98% în E.ON Asist Complet, se menționa într-un comunicat al grupului ungar.

Tranzacția este așteptată să se finalizeze în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților competente. Cele două companii au decis să nu facă publică valoarea tranzacției.

Grupul MVM este principalul furnizor de energie din Ungaria, o companie deținută 100% de stat, care ocupă locul șase în Europa Centrală.

E.ON Energie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din țară, deservește aproximativ 3,4 milioane de clienți. E.ON Assist Complet este o companie regională specializată în servicii energetice, care oferă soluții pentru instalarea și întreținerea infrastructurii.

Declarațiile lui Nikolai Patrușev, consilierul președintelui Rusiei, reprezintă aceleași teme agresive de propagandă și dezinformare cu care Moscova ne-a intoxicat, îndeosebi în ultimii ani, a transmis miercuri Ministerul de Externe într-un răspuns la solicitarea CaleaEuropeană.ro după ce consilierul lui Vladimir Putin a declarat într-un interviu pentru o instituție media controlată de Kremlin că “politica anti-rusească a R. Moldova poate duce la dispariția sa” și a inclus România alături de Ungaria, Slovacia şi Austria printre statele faţă de care Bruxelles-ul, spune el, şi-a pierdut dreptul de a mai vorbi în numele lor.

“Declarațiile lui Nikolai Patruşev nu conțin nimic nou. Sunt aceleași teme agresive de propagandă și dezinformare cu care Moscova ne-a intoxicat, îndeosebi în ultimii ani. Aceste pronunțări publice repetitive nu pot ascunde realitatea: faptul că Rusia duce un război de agresiune împotriva Ucrainei, încălcând Carta ONU și dreptul internațional, și că derulează acțiuni hibride masive și sistematice împotriva Republicii Moldova. Totodată, în pofida tuturor acțiunilor prin care Rusia urmărește să creeze diviziuni în Europa, realitatea rămâne că Uniunea Europeană a acordat și continuă să asigure un sprijin multidimensional semnificativ Ucrainei, în toate domeniile, și să sancționeze Rusia”, a transmis MAE.

Într-un mesaj separat pe X, purtătorul de cuvânt al diplomației române, Andrei Țărnea, a precizat că “în timp ce Rusia duce un război ilegal de cucerire împotriva unui vecin, oficialii săi continuă să facă declarații care pun la îndoială suveranitatea națiunilor europene.

“La trei decenii și jumătate după ce Uniunea Sovietică și dictatura comunistă brutală pe care o reprezentau au fost aruncate în coșul de gunoi al istoriei, unii de la Kremlin încă mai cred că pot spune națiunilor suverane, Europei și lumii ce să facă, ce să spună și când. Acele vremuri au apus. Acesta este exact motivul pentru care aliații suverani au construit și mențin umbrela de descurajare și apărare a NATO. Bătăușii cunosc doar puterea și răspândesc dezinformare și propagandă atunci când se confruntă cu determinarea națiunilor libere”, a continuat el.

While Russia is wagging an illegal war of conquest against a neighbour, its officials continue to make statements that question the sovereignty of European nations. 1/3

— Purtator de cuvant MAE Romania/ MFA spokesperson (@PdCMAERO) January 15, 2025

Președintele Klaus Iohannis va participa la reuniunea informală a excepțională a celor 27 de lideri UE din luna februarie, consacrată apărării și securității europene, și la care vor fi prezenți și secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul britanic Keir Starmer.

“Președintele va participa la reuniunea din februarie”, au precizat surse oficiale pentru CaleaEuropeană.ro după ce presa a relatat că președintele Iohannis nu va participa la acest summit și a speculat cu privire la cine va fi desemnat să reprezinte România.

Conform Constituției, președintele este reprezentantul României în materie de politică externă, iar șeful statului reprezintă România la summit-urile internaționale, ale Uniunii Europene și ale NATO.

Mandatul președintelui Klaus Iohannis trebuia să se încheie la data 21 decembrie 2024, însă acesta nu a încetat deoarece alegerile prezidențiale au fost anulate de către Curtea Constituțională pe fondul rapoartelor CSAT privind ingerințe externe și eludarea cadrului legal de către campania unui candidat anti-NATO și anti-UE. În motivarea deciziei de anulare a scrutinului, CCR a precizat că în această situație se aplică și articolul 83 aliniatul 2 din Constituția României, care stipulează că mandatul președintelui României se încheie atunci când președintele ales depune jurământul.

Luni, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat că liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, prim-ministrul Marii Britanii și secretarul general al NATO se vor întâlni pe 3 februarie în Belgia, la Château de Limont, pentru o reuniune informală excepțională consacrată apărării europene. 

Întâlnirea între șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre UE, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul britanic, Keir Starmer, va avea loc la două săptămâni după ce Donald Trump va prelua mandatul de președinte al SUA, pe 20 ianuarie, și este considerată o aliniere tot mai pronunțată a europenilor în materie de securitate și de apărare.