Connect with us

JUSTIȚIE

Ministrul Tudorel Toader: Cu ambasadorul Germaniei am vorbit despre legile Justiției, dar cel mai mult despre MCV

Published

on

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, duminică, la Iași, că în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu ambasadorul Germaniei cei doi au discutat despre legile Justiției, dar subiectul abordat cel mai mult a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

Foto: gov.ro

„Cu ambasadorul Germaniei am vorbit, sigur, și despre legile Justiției, dar cel mai mult despre MCV. I-am spus următorul lucru: avem cele 12 recomandări, unele vizează modificări de lege, da. Și atunci, dacă mâine se ridică MCV eu renunț la orice modificare a legislației în situația în care dânsul apreciază că actualele reglementări sunt perfecte. Categoric nu sunt perfecte pentru că vedem cu toții ce se întâmplă. Categoric nu sunt perfecte pentru că în cele 12 recomandări, repet, multe vizează modificare de legislație”, a transmis ministrul Tudorel Toader, potrivit Agerpres.

Citiți și: Ambasadorul Cord Meyer Klodt: România și Germania au o responsabilitate deosebită față de proiectul european și viitorul UE

Ministrul Justiției, Tudorel Toader a avut o întrevedere miercuri cu ambasadorul Germaniei în România, Cord Meier-Klodt.

”Discuțiile au vizat proiectul legii de modificare și completare a Legilor justiției, respectiv Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Cu această ocazie, ministrul justiției a arătat faptul că procedura de numire în funcțiile de conducere la Ministerul Public va fi supusă unui aviz al Comisiei de la Veneția. Cu referire la Inspecția Judiciară, a subliniat din nou necesitatea consolidării independenței acesteia, inclusiv prin organizarea acestei instituții în mod autonom, atât față de Consiliul Superior al Magistraturii, cât și față de Ministerul Justiției.

Totodată, partea română a subliniat strânsa legătură cu Comisia Europeană, urmând să aibă loc o întrevedere la nivel înalt cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, după finalizarea, de către Ministerul Justiției, a proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legilor justiției.

Ambasadorul Meier-Klodt a reiterat interesul comun ca România să îndeplinească, cât de curând posibil, recomandările remanente din raportul MCV al Comisiei Europene din ianuarie 2017. În acest context, ambasadorul a subliniat importanța majoră a garantării independenței justiției, cea care a contribuit, în mare măsură, la clădirea încrederii partenerilor străini în consolidarea statului de drept în România. Întrevederea de astăzi (miercuri – nr.) s-a desfășurat în spirit constructiv și a constituit un bun prilej pentru reafirmarea bunelor relații de cooperare între cele două state”, arată Ministerul Justiției într-un comunicat transmis joi.

 

.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR privind Codurile penale: Cer Parlamentului să respingă modificările aduse legislației penale, care s-au dovedit adevărate atentate la siguranța cetățeanului

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a reacționat luni la decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Codurilor penale, șeful statului transmițând că această soluție arată că că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Constituției.

”Decizia pronunțată astăzi de către Curtea Constituțională, prin care s-a constatat neconstituționalitatea legilor de modificare și completare a Codului penal și a Codului de procedură penală, sancționează, pentru a doua oară, demersul legislativ al coaliției PSD-ALDE. Această soluție arată, o dată în plus, că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Legii fundamentale. Adoptate de Parlament în numai câteva săptămâni, fără nicio fundamentare sau consultare cu sistemul judiciar și societatea civilă, modificările asupra legislației penale au avut un singur scop: protejarea infractorilor în detrimentul persoanelor vătămate, elaborarea unui întreg set de proceduri menite să slăbească statul și să încurajeze fenomenul infracțional”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro.

În contextul invalidării celor două legi de către CCR, președintele Iohannis solicită coaliției PSD-ALDE ”să abandoneze pretinsa reformă în domeniul penal”.

Cer, de asemenea, Parlamentului să respingă în totalitate modificările aduse legislației penale și să revină asupra schimbărilor toxice operate deja în legile justiției, care s-au dovedit adevărate atentate la adresa siguranței cetățeanului. Adaptarea legislației la standardele statului de drept, inclusiv la jurisprudența Curții Constituționale, trebuie să se realizeze cu bună credință, transparent și în urma evaluării aprofundate a impactului intervențiilor legislative preconizate”, a mai spus președintele.

În declarația sa, șeful statului a reamintit de votul dat de cetățenii români la referendumul din 26 mai.

”Atenționez majoritatea parlamentară PSD-ALDE că respectarea votului cetățenilor dat la referendumul din 26 mai este obligatorie. În acest sens, este imperativă transpunerea cât mai urgentă în legislație a prevederilor Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României. Am inițiat acest Acord tocmai pentru a consfinți voința suverană exprimată de cetățenii români la referendum, în susținerea statului de drept și împotriva afectării independenței sistemului judiciar. Chiar dacă PSD și ALDE au refuzat semnarea documentului, acesta nu poate fi ignorat, iar prevederile sale trebuie duse la îndeplinire de către întreaga clasă politică”, a conchis Iohannis.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Curtea Constituțională a decis: Codurile penale sunt neconstituționale

Published

on

Judecătorii Curţii Constituţionale au luat luni o decizie în ceea ce priveşte constituţionalitatea modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, informează Digi24. Contestaţiile au fost depuse de Partidul Național Liberal, de Uniunea Salvați România şi de preşedintele Klaus Iohannis, iar decizia vine la câteva zile după cazul de la Caracal, în condițiile în care o parte din modificările aduse Codului penal ar fi putut ușura pedepsele pentru cei precum autorul crimelor de la Caracal.

Cele mai contestate modificări sunt cele referitoare la reducerea termenelor de prescripţie, abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu, precum şi scăderea pedepselor pentru abuzul în serviciu. 

Anterior, decizia Curții Constituționale pe Coduri Penale a fost amânată deja de 7 ori. 

Reamintim că în urmă cu trei luni Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, reprezentanții majorității parlamentare PSD-ALDE au susținut că modificările sunt în concordanță cu deciziile CCR.

Votul dat în Camera Deputaților a avut loc în aceeași zi în care o delegație a Comisiei de la Veneția s-a aflat la București pentru întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul Justiției. În context, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat nemulțumirea față de adoptarea modificărilor la Codurile Penale și a criticat Parlamentul pentru rediscutarea acestor proiecte legislative de o manieră ”foarte rapidă, superficială și netransparentă”

Amintim că la începutul lunii aprilie Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministerul Justiției i-a desemnat pe cei trei candidați la funcția de procuror european din partea României

Published

on

Daniel Horodniceanu, Cătălin-Laurenţiu Borcoman şi Claudiu Dumitrescu sunt cei trei candidaţi desemnaţi de Ministerul Justiţiei pentru funcţia de procuror european din partea României în cadrul Parchetului European, o instituție care ar urma să fie operațională viitor și pentru conducerea căreia Laura Codruța Kövesi are cele mai mari șanse.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, ultima etapă pentru desemnarea celor trei candidaţi la funcţia de procuror european s-a încheiat marţi, după susţinerea interviului de către ultimul candidat înscris în concurs.

“În urma susţinerii interviului, comisia a deliberat şi a selectat trei candidaţi, care vor fi incluşi, în ordine alfabetică, în lista pe care Ministerul Justiţiei o va înainta Comisiei de selecţie prevăzută la art. 14 alin. 3 din Regulamentul (UE) 2017/ 1939, în vederea numirii de către Consiliul Uniunii Europene. Cei trei candidaţi selectaţi sunt: Cătălin-Laurenţiu Borcoman, Constantin-Claudiu Dumitrescu şi Daniel-Constantin Horodniceanu”, precizează Ministerul Justiţiei, conform Agerpres.

Sursa citată menţionează că dintre cei opt candidaţi înscrişi iniţial cinci au susţinut interviul, doi s-au retras, iar unul a fost respins de comisia de selecţie întrucât nu îndeplinea condiţiile stabilite la articolul 1 alineat 3 din OUG 8/2019. Patru dintre candidaţii rămaşi în concurs au susţinut interviul în data de 9 iulie, iar cel de-al cincilea în data de 23 iulie.

MJ subliniază că selecţia a fost organizată cu respectarea tuturor procedurilor legale. “Evaluarea candidaţilor a fost făcută pe baza aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experienţa practică relevantă, precum şi a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa anterioară”, se mai arată în comunicat.

Cătălin-Laurenţiu Borcoman a fost şef al DIICOT Braşov.

Constantin-Claudiu Dumitrescu este şeful Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE din cadrul DNA. În perioada 2011 – 2013, a fost detaşat în funcţia de şef al Departamentului de Luptă Antifraudă.

Daniel Horodniceanu a condus DIICOT în perioada 2015 – 2018. El a candidat şi pentru un al doilea mandat ca şef al DIICOT, dar şi pentru postul de procuror general, însă a fost respins de Tudorel Toader. 

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending