Miniștrii Justiției din țările membre se întrunesc vineri, la Bruxelles, în cadrul formațiunii Justiție și Afaceri Interne (JAI) prezidată de către România în calitate de președinție în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene, aceasta fiind prima reuniune la nivelul miniștrilor de resort după ce Consiliul UE și Parlamentul European și-au exprimat pozițiile privind numirea primului procuror-șef al Parchetului European (EPPO).
În context, miniștrilor de justiție li se vor comunica informații actualizate privind ultimele demersuri întreprinse referitoare la punerea în aplicare a Parchetului European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, cele mai recente demersuri în materie fiind votul Comisiei LIBE și recomandarea Comisiei CONT din Parlamentul European în favoarea candidatului român Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert. În acest context, Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor tratative.
Mai mult, reuniunea are loc la o zi distanță după ce, joi, Conferința Președinților din Parlamentul European va stabili echipa de negociatori a co-legislativului european pentru desemnarea, în urma negocierilor cu Consiliul UE, a primului procuror-șef al Parchetului European.
În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.
Mizele acestei numiri sunt majore. Dincolo de oportunitatea relevată de înființarea acestei noi instituții prin procedura cooperării consolidate, numirea primului procuror-șef european a fost acaparată de o dispută politică dinspre țara ce asigură președinția Consiliului UE – România – al cărei guvern PSD-ALDE nu o susține pe Laura Codruța Kövesi, fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, în timp ce opoziția politică reprezentată îndeosebi PNL și exprimată mai ales la nivelul Parlamentului European s-a organizat pentru sprijinirea candidatului român, fapt reieșit și din voturile din Comisiile LIBE și CONT.
Situația a provocat și un paradox pentru România, care se numără printre țările care au luat parte, încă de la debutul acestei idei, la procesul de lansare a cooperării consolidate la care ulterior au aderat și alte state. Mai mult, operaționalizarea EPPO, inclusiv prin numirea unui unui procuror-șef european este un obiectiv declarat al președinției române a Consiliului UE.
Dincolo de îmbrăcătura politică a acestor mize, o însemnătate aparte este determinată de rolul pe care această instituție îl va avea în arhitectura Uniunii Europene.
Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.
Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.
Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.
Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.
Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.
Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.
