Connect with us

#RO2019EU

Ministrul Tudorel Toader prezidează vineri, la Bruxelles, reuniunea miniștrilor de Justiție din UE, întrunire ce stă sub semnul negocierilor pentru numirea primului procuror-șef european

Published

on

Miniștrii Justiției din țările membre se întrunesc vineri, la Bruxelles, în cadrul formațiunii Justiție și Afaceri Interne (JAI) prezidată de către România în calitate de președinție în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene, aceasta fiind prima reuniune la nivelul miniștrilor de resort după ce Consiliul UE și Parlamentul European și-au exprimat pozițiile privind numirea primului procuror-șef al Parchetului European (EPPO).

În context, miniștrilor de justiție li se vor comunica informații actualizate privind ultimele demersuri întreprinse referitoare la punerea în aplicare a Parchetului European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, cele mai recente demersuri în materie fiind votul Comisiei LIBE și recomandarea Comisiei CONT din Parlamentul European în favoarea candidatului român Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert. În acest context, Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor tratative.

Mai mult, reuniunea are loc la o zi distanță după ce, joi, Conferința Președinților din Parlamentul European va stabili echipa de negociatori a co-legislativului european pentru desemnarea, în urma negocierilor cu Consiliul UE, a primului procuror-șef al Parchetului European

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Mizele acestei numiri sunt majore. Dincolo de oportunitatea relevată de înființarea acestei noi instituții prin procedura cooperării consolidate, numirea primului procuror-șef european a fost acaparată de o dispută politică dinspre țara ce asigură președinția Consiliului UE – România – al cărei guvern PSD-ALDE nu o susține pe Laura Codruța Kövesi, fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, în timp ce opoziția politică reprezentată îndeosebi PNL și exprimată mai ales la nivelul Parlamentului European s-a organizat pentru sprijinirea candidatului român, fapt reieșit și din voturile din Comisiile LIBE și CONT.

Situația a provocat și un paradox pentru România, care se numără printre țările care au luat parte, încă de la debutul acestei idei, la procesul de lansare a cooperării consolidate la care ulterior au aderat și alte state. Mai mult, operaționalizarea EPPO, inclusiv prin numirea unui unui procuror-șef european este un obiectiv declarat al președinției române a Consiliului UE.

Dincolo de îmbrăcătura politică a acestor mize, o însemnătate aparte este determinată de rolul pe care această instituție îl va avea în arhitectura Uniunii Europene.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Conferința de Tineret a Uniunii Europene – EUYC, reunește la București 27 de delegații de tineret din întreaga Uniune Europeană

Published

on

Sub egida președinției române la Consiliul Uniunii Europene, Ministerul Tineretului și Sportului organizează (cu sprijinul Consiliului Tineretului din România (CTR) și Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP) Conferința de Tineret a Uniunii Europene, care se desfășoară la Bilblioteca Națională, în perioada 25-28 martie 2019. Acesta este unul dintre cele mai mari evenimente care reunește reprezentanții tinerilor din acest an, potrivit comunicatului oficial

Reprezentanți ai tinerilor și ai guvernelor statelor europene vor căuta împreună soluții pentru creșterea adaptabilității tinerilor la viitorul pieței muncii.

Evenimentul va implica 27 de delegații de tineret (3 tineri și 2 delegați guvernamentali pentru fiecare delegație) din fiecare stat membru al Uniunii Eurpene. Pe lângă delegațiile statelor membre, participă și Forumul European al Tineretului și alte 12 organizații internaționale selectate de această structură, precum și 1-2 delegați din statele non-UE invitate (state din spațiul economic european, parteneriatul estic și balcanii de vest). Fiind un eveniment european, țara gazdă poate suplimenta doar limitat numărul propriu de delegați de tineret. Astfel, delegația de tineret a României a fost extinsă de la 3 la 7 reprezentanți, astfel încât fiecare organizație membră a Grupului Național de Lucru pentru Dialogul UE cu tinerii va participa cu un reprezentant. Vor fi prezenți în total 340 de participanți. La eveniment  vor fi invitați înalți oficiali ai Ministerului Tineretului și Sportului, Guvernului, dar și ai Instituțiilor Europene.

Pe parcursrul acestor zile se vor desfășura workshop-uri și se vor ține dezbateri cu accent pe: Ocuparea forței de muncă de calitate pentru toți, Munca de calitate pentru toți, Crearea de oportunități pentru tineretul din mediul rural, prin urmare, prioritatea tematică este direct legată de cele trei obiective ale UE privind tineretul.

În deschiderea oficială de marți, 26 martie, vor fi prezenți, Constantin Bogdan Matei – Ministrul Tineretului și Sportului, Marius-Constantin Budăi – Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Maria Francesca Cristea – Delegat de Tineret la Uniunea Europeană, Mihai DragoșPreședintele Consiliului de Tineret din România.

„EU Youth Conference” este unul dintre cele mai mari dialoguri care implică direct tinerii și organizațiile de tineret. Este important de specificat, faptul că această conferință are două obiective majore:

  1. Definirea mai clară a Dialogului Uniunii Europene cu Tinerii (noul mecanism de consultare a tinerilor și facilitare a dialogului lor cu autoritățile publice sub egida Uniunii Europene, înlocuitor al fostului dialog structurat) și a modului în care acesta este conectat la Obiectivele de tineret ale Uniunii Europene (http://www.youthconf.at/wp-content/uploads/2018/09/YouthGoals_RO.pdf)
  2. Identificarea modului în care politicile publice din Uniunea Europeană pot îmbunătăți adaptabilitatea tinerilor la viitorul pieței muncii (și, implicit, modul în care poate fi atins obiectivul de tineret nr. 7 – lucuri de muncă pentru toți).

Consiliul Uniunii Europene urmează să adopte, la propunerea Președinției Române – mai exact, a Ministerului Tineretului și Sportului, concluzii care vizează ambele subiecte și în redactarea cărora se lua în considerare și concluziile conferinței.

Informații utile: 

Program Conferință

 

 

 

 

Continue Reading

#RO2019EU

Cluj-Napoca găzduiește principalul eveniment al Comitetului European al Regiunilor privind politica de coeziune şi fondurile structurale în 2019, în timpul RO2019EU

Published

on

Foto: COR

Cluj-Napoca găzduiește principalul eveniment al Comitetului European al Regiunilor privind politica de coeziune şi fondurile structurale în 2019, în timpul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, potrivit comunicatului Comitetul European al Regiunilor.

Conferința Comisiei COTER are ca temă ,,Susținerea și dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autoritățile locale și regionale din Uniunea Europeană”. Este a 22-a întâlnire a Comisiei pentru Politica de Coeziune Teritorială și Bugetul UE (COTER).

La reuniune participă reprezentanţi ai regiunilor şi oraşelor din Statele Membre, oficiali de rang înalt din instituţiile europene, miniştri ai statelor membre, precum: Isabelle Boudineau (FR-PSE), vicepreședintă a Consiliului Regional Nouvelle-Aquitaine, președinta Comisiei COTER a CoR, Emil Boc (RO-PPE), primarul municipiului Cluj-Napoca,  George Ciamba ministru delegat pentru afaceri europene, România (de confirmat), Robert Negoiță (RO-PSE), președintele delegației române la CoR, președintele, Asociației Municipiilor din România și primarul Sectorului 3 din București și Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu.

Conferinţă este cel mai mare eveniment organizat în afara Bucureştiului, în timpul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene

În Uniunea Europeană, politica de coeziune este principala politică europeană de investiții cu ajutorul căreia se poate realiza obiectivul din Tratatul de Aderare referitor la coeziunea economică, socială și teritorială. În acest sens, politica de coeziune are o valoare adăugată clară în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă, creșterea durabilă , dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, depășirea barierelor structurale, investiția în creșterea nivelului de performanță a capitalului uman și îmbunătățirea calității vieții pentru toți cetățenii din întreaga Uniune Europeană.

Orașele și regiunile se numără printre beneficiarii principali ai politicii de coeziune a UE. Noua politică de coeziune după 2020 este, prin urmare, esențială pentru orașele și regiunile europene.

Prezentarea propunerii privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 și a pachetului ulterior de propuneri de regulamente privind fondurile structurale și de investiții europene formulate de către Comisia Europeană în mai 2018 a lansat procesul legislativ pentru noua politică de coeziune după 2020. Comitetul European al Regiunilor (CoR) și-a prezentat recomandările privind diferitele dosare legislative într-o serie de avize, care au fost adoptate în cadrul sesiunii sale plenare din 5 și 6 decembrie 2018, pentru a canaliza preocupările orașelor și regiunilor europene către procesul legislativ.

Cu puțin timp înainte de încheierea mandatelor actuale ale Parlamentului European și Comisiei Europene, acum este momentul potrivit pentru a face bilanțul progreselor înregistrate până în prezent și pentru a discuta modul în care propunerile orașelor și regiunilor au fost preluate în cadrul dezbaterilor interinstituționale, felul în care regiunile și orașele se pot pregăti cel mai bine pentru noua perioadă de programare, precum opțiunile prin care realizările politicii de coeziune ar putea fi mai bine comunicate.

Programul integral aici.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului UE găzduiește la București reuniunea informală a miniștrilor transporturilor din statele membre. Multimodalitatea, viitorul mobilității în UE și consolidarea conectivității și coeziunii prin rețeaua TEN-T, cele mai importante subiecte de pe agendă

Published

on

@romania2019.eu

În contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, în perioada 26-27 martie 2019, va avea loc Reuniunea Informală a Miniștrilor Transporturilor. Lucrările se vor desfășura la București, la Palatul Parlamentului, potrivit unui comunicat.

Discuțiile vor fi prezidate de ministrul român al Transporturilor, Alexandru – Răzvan Cuc. La reuniune vor participa miniștri și secretari de stat din domeniul transporturilor din statele membre ale Uniunii Europene, Violeta Bulc, comisarul european pentru transport, Grațiela Leocadia Gavrilescu, viceprim-ministru și ministru al mediului, Matthew Baldwin, director general adjunct în departamentul Mobilitate și Transporturi al UE, Carlo Secchi, coordonator european TEN-T.

Agenda discuțiilor în trei sesiuni

1. Multimodalitate

Sesiunea este dedicată unei prezentări generale a evoluției în ultimii 4 ani din domeniul multimodalității din perspectiva reglementărilor, recomandărilor, standardelor și investițiilor din domeniu.

2. Viitorul mobilității în Uniunea Europeană

Sesiunea se concentrează asupra rolului digitalizării în planificarea și gestionarea unei strategii europene pentru o mobilitate durabilă și o mai bună coordonare a eforturilor statelor membre de reducere emisiilor de gaze. În cadrul acestei sesiuni, Grațiela Leocadia Gavrilescu, viceprim-ministru și ministru al mediului, este invitată să participe la o dezbatere pe tema „Strategia Uniunii Europene pe termen lung privind schimbările climatice (LTS)”

3. A treia sesiune: Consolidarea conectivității și coeziunii prin rețeaua TEN-T

Sesiunea se va concentra asupra „îmbunătățirii conectivității și coeziunii prin intermediul rețelei TEN-T”. Realizarea unei rețele trans-europene de transport extinsă şi conectată contribuie la consolidarea coeziunii teritoriale, la accesibilitatea și conectivitatea tuturor regiunilor Uniunii, inclusiv a regiunilor periferice, ceea ce va stimula investițiile, va reduce decalajele de dezvoltare şi va asigura tranziția către o mobilitate prietenoasă cu mediul. În cadrul sesiunii de lucru, miniștrii transporturilor își vor reafirma angajamentele față de punerea în aplicare a obiectivelor și termenelor din cadrul acestui proiect.

Dezbaterile pe acest subiect important vor continua și în data de 28 martie, în cadrul Conferinței TEN-T, la care sunt așteptați peste 600 de participanți.

Evenimentul va începe în data de 26 martie 2019, cu cina oficială pentru membrii delegațiilor.

Miercuri, 27 martie 2019, miniștrii transporturilor din statele membre se vor reuni la Palatul Parlamentului pentru a discuta subiecte ce țin de multimodalitate, viitorul mobilității în Uniunea Europeană și consolidarea conectivității și coeziunii prin rețeaua TEN-T.

Reuniunile informale ale miniștrilor de resort din UE în țara care deține Președinția Consiliului UE fac parte dintr-o practică instituțională pentru promovarea schimbului de opinii în vederea cooperării și coordonării între statele membre pe tematici sectoriale importante pe agenda europeană. 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending