Connect with us

#RO2019EU

Ministrul Tudorel Toader prezidează vineri, la Bruxelles, reuniunea miniștrilor de Justiție din UE, întrunire ce stă sub semnul negocierilor pentru numirea primului procuror-șef european

Published

on

Miniștrii Justiției din țările membre se întrunesc vineri, la Bruxelles, în cadrul formațiunii Justiție și Afaceri Interne (JAI) prezidată de către România în calitate de președinție în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene, aceasta fiind prima reuniune la nivelul miniștrilor de resort după ce Consiliul UE și Parlamentul European și-au exprimat pozițiile privind numirea primului procuror-șef al Parchetului European (EPPO).

În context, miniștrilor de justiție li se vor comunica informații actualizate privind ultimele demersuri întreprinse referitoare la punerea în aplicare a Parchetului European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, cele mai recente demersuri în materie fiind votul Comisiei LIBE și recomandarea Comisiei CONT din Parlamentul European în favoarea candidatului român Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert. În acest context, Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor tratative.

Mai mult, reuniunea are loc la o zi distanță după ce, joi, Conferința Președinților din Parlamentul European va stabili echipa de negociatori a co-legislativului european pentru desemnarea, în urma negocierilor cu Consiliul UE, a primului procuror-șef al Parchetului European

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Mizele acestei numiri sunt majore. Dincolo de oportunitatea relevată de înființarea acestei noi instituții prin procedura cooperării consolidate, numirea primului procuror-șef european a fost acaparată de o dispută politică dinspre țara ce asigură președinția Consiliului UE – România – al cărei guvern PSD-ALDE nu o susține pe Laura Codruța Kövesi, fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, în timp ce opoziția politică reprezentată îndeosebi PNL și exprimată mai ales la nivelul Parlamentului European s-a organizat pentru sprijinirea candidatului român, fapt reieșit și din voturile din Comisiile LIBE și CONT.

Situația a provocat și un paradox pentru România, care se numără printre țările care au luat parte, încă de la debutul acestei idei, la procesul de lansare a cooperării consolidate la care ulterior au aderat și alte state. Mai mult, operaționalizarea EPPO, inclusiv prin numirea unui unui procuror-șef european este un obiectiv declarat al președinției române a Consiliului UE.

Dincolo de îmbrăcătura politică a acestor mize, o însemnătate aparte este determinată de rolul pe care această instituție îl va avea în arhitectura Uniunii Europene.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

România și-a îndeplinit un obiectiv important la nivelul UE: La București a fost adoptată Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră

Published

on

© MAE/ Facebook

Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră a fost adoptată marţi în cadrul unei conferinţe ministeriale, găzduită de ministrul pentru Mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, şi comisarul european pentru Mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella.

Evenimentul, co-organizat şi co-finanţat de Ministerul Afacerilor Externe şi de Comisia Europeană, cu sprijinul Ministerului pentru Mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, a reunit înalţi oficiali din statele litorale – Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia, Ucraina – şi Republica Moldova, reprezentanţi ai celor mai importante organizaţii regionale din zona Mării Negre şi ai unor instituţii financiare internaţionale.

“Agenda maritimă comună adoptată cu prilejul conferinţei ministeriale reflectă priorităţile statelor litorale şi ale Republicii Moldova în domenii subsumate economiei albastre – afaceri maritime, pescuit şi acvacultură, cercetare şi inovare, conectivitate, protecţia mediului, turism, educaţie, formare şi dezvoltare competenţe”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

”Astăzi a fost adoptată, la București ,Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră, obiectiv important al Preşedinţiei române a Consiliului UE”, a scris MAE și pe Facebook.

Potrivit sursei citate, documentul va reprezenta cadrul pentru implementarea, pe baze voluntare, de către actori din mediile public, privat, ştiinţific şi din rândul societăţii civile, de proiecte naţionale şi regionale în domeniile economiei albastre, precum şi pentru atragerea de fonduri europene şi investiţii internaţionale în zona Mării Negre.

“Prin adoptarea Agendei maritime comune, Marea Neagră se alătură celorlalte bazine maritime învecinate cu Uniunea Europeană care au optat pentru o abordare integrată, coerentă în vederea dezvoltării economiei albastre simultan cu păstrarea unei mări cât mai curate, aspecte evidenţiate atât de comisarul european Karmenu Vella, cât şi de ministrul Ştefan-Radu Oprea. În intervenţia sa, ministrul Ştefan-Radu Oprea a subliniat prioritatea acordată de România, îndeosebi în contextul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, intensificării cooperării regionale la Marea Neagră, cu sprijinul activ al Uniunii Europene. Ministrul român a evidenţiat abordarea pragmatică, bottom-up care stă la baza Agendei. A amintit, în acest sens, că documentul a fost elaborat în urma consultărilor cu actorii relevanţi din regiune şi a fost consolidat pe parcursul unui proces intens de negociere între cele şapte state participante – proces care a fost sprijinit activ de Comisia Europeană”, mai menţionează comunicatul.

Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră a fost elaborată în urma unui proces de consultări și negocieri care a avut loc pe parcursul a peste 18 luni. Astfel, în cadrul Facilității pentru creşterea albastră în regiunea Mării Negre (inițiativă lansată de Comisia Europeană, în noiembrie 2017), statele litorale și Republica Moldova au organizat ateliere naționale multi-stakeholders, în cadrul cărora au fost cartografiate nevoile, priorităţile şi proiectele fiecărei țări în domeniile subsumate economiei albastre. Atelierul național al României a avut loc la 6 iulie 2018, la București. Acest proces de consultări a culminat cu organizarea, la 19 martie 2019, la Istanbul, a unui atelier regional care a reunit cca. 200 actori din zona Mării Negre.

Statele litorale și Republica Moldova au exprimat, în mod oficial, sprijinul politic pentru lansarea Agendei, prin adoptarea, cu prilejul unei reuniuni ministeriale desfășurate sub patronajul şi în prezența comisarului Karmenu Vella, a Declarației miniștrilor responsabili cu infrastructura privind Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră (Burgas, 31 mai 2018), pe durata Președinției bulgare a Consiliului UE.

Primul proiect al Agendei a fost elaborat pe baza concluziilor atelierelor naționale și a modelelor utilizate în alte bazine maritime ale UE. Proiectul de Agendă a fost completat și dezvoltat ulterior, pe parcursul a peste șase luni de negocieri între cele șapte state participante. La aceste negocieri, România a fost reprezentată de Ministerul Afacerilor Externe, care este punct focal pentru creșterea albastră la Marea Neagră. Mandatul MAE a fost elaborat pe baza contribuțiilor aduse de ministerele și autoritățile relevante din România, în cadrul unui proces constant de coordonare și consultare inter-instituțională.

Adoptarea Agendei maritime comune este subsumată Sinergiei Mării Negre și reprezintă un nou pas în implementarea acesteia.

Continue Reading

#RO2019EU

Consiliul UE, prezidat de România, l-a numit pe vicepremierul Viorel Ștefan în funcția de membru la Curtea de Conturi Europeană, deși Parlamentul European a respins propunerea printr-un vot consultativ

Published

on

© Guvernul României

Consiliul Uniunii Europene a numit marţi în funcţie un nou membru la Curtea de Conturi Europeană (ECA): vicepremierul României, Viorel Ştefan, care îl va înlocui pe George Pufan, al cărui mandat urmează să expire, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

Mandatul lui Viorel Ştefan va începe la 1 iulie 2019 şi se va încheia la 30 iunie 2025. Amintim faptul că luna trecută, în ultima sesiune plenară a Parlamentului European din acest mandat, eurodeputații au respins candidatura vicepremierului Viorel Ștefan pentru Curtea Europeană de Conturi, cu 372 de voturi împotrivă și 222 pentru, însă votul europarlamentarilor în această chestiune are caracter consultativ.

Tot marţi, Ivana Maletic, din Croaţia, a primit un mandat ce va începe la 15 iulie 2019 şi se va încheia la 14 iulie 2025. Aceasta îl va înlocui pe Neven Mates, membrul croat al cărui mandat expiră.

În conformitate cu tratatul, membrii trebuie să îşi exercite îndatoririle în deplină independenţă şi în interesul general al Uniunii Europene.

Consiliul a luat aceste decizii pe baza propunerilor formulate de statele membre din care aceştia provin şi după consultarea Parlamentului European.

Colegiul membrilor, prezidat de Klaus-Heiner Lehne, preşedintele Curţii de Conturi Europene, se va reuni în noua sa componenţă pentru a stabili atribuţiile specifice care vor reveni celor doi noi membri. Ivana Maletic şi Viorel Ştefan vor depune jurământul în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene la o dată ulterioară, se arată în comunicatul instituţiei. 

Continue Reading

#RO2019EU

Comisia Europeană salută o ”decizie istorică” a Consiliului UE adoptată în timpul Președinției române: Zece produse din plastic de unică folosință vor fi interzise din 2021

Published

on

© RO2019EU/ Instagram

Comisia Europeană a salutat marți decizia istorică a Consiliului Uniunii Europene privind interzicerea, din 2021, a anumitor produse din plastic de unică folosință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro care amintește că aceste măsuri ambițioase au fost propuse de executivul european cu scopul de a reduce deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directivă care introduce noi restricții pentru anumite materiale plastice de unică folosință și prin care UE își consolidează măsurile de combatere a poluării cu materiale plastice. Decizia Consiliului UE, prezidat de România, urmează votului din Parlamentul European din luna martie, când 560 eurodeputați au votat în favoarea acestui acord.

”Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”, a afirmat, în context, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:

– o interdicție începând cu anul 2021 privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;

– măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;

– scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;

– un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. 

Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri: interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare; dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei; obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.

 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending