NATO
Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO
Published
2 years agoon
By
Teodora Ion
Suedia și Finlanda au făcut ”pași pozitivi” în lupta împotriva terorismului, o condiție pusă de Ankara pentru a da undă verde aderării lor la NATO, a apreciat miercuri ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, transmit AFP și Reuters, citate de Agerpres.
”Noul guvern din Suedia este mai determinat decât precedentul şi noi primim acest lucru cu satisfacţie (…) Au făcut schimbări legislative şi toate acestea constituie paşi pozitivi”, a declarat Cavusoglu într-o conferinţă de presă la Bucureşti, la finalul reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO.
Acesta a amintit și de întâlnirea pe care a avut-o cu omologii suedez și finlandez în contextul ministerialei NATO de la București.
”Am avut o întâlnire foarte bună ieri (…) Trebuie să spun că, după această reuniune, am simţit progrese”, a dat asigurări ministrul suedez Tobias Billstrom, precizând că se va deplasa în curând la Ankara pentru a pleda din nou în favoarea primirii ţării sale în NATO.
Cavusoglu a adăugat totuşi că, în pofida ”declaraţiilor frumoase şi a unei bune determinări” din partea celor două ţări nordice, Turcia aşteaptă în continuare ”măsuri concrete”.
”Nu am văzut încă măsuri concrete în domenii precum extrădarea criminalilor, îngheţarea activelor grupărilor teroriste şi stoparea activităţilor lor. Da, au existat paşi pozitivi, precum schimbări legislative, dar trebuie să vedem aplicarea lor”, a spus ministrul turc.
Schimbările legislative la care face trimitere oficialul de la Ankara sunt cele adoptate recent de Suedia, care a decis să-și modifice Constituția prin introducerea a unor măsuri mai dure împotriva terorismului, pentru a debloca astfel intrarea sa în NATO.
Să nu uităm că Suedia și Finlanda aspiră să devină membre ale Alianței, dar parcursul către atingerea acestui obiectiv a fost inițial blocal de Ankara, invocând presupusul sprijin al celor două țări nordice pentru ”organizaţii teroriste”.
Helsinki şi Stockholm au respins aceste acuzaţii şi, la sfârşitul lui iunie, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere pentru a aborda această problemă, astfel că, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.
Citiți și:
Erdogan: Turcia își “dorește sincer” ca Suedia să adere la NATO. Premierul suedez asigură că va respecta toate obligațiile asumate față de Turcia
Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.
Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia.
Dacă Ankara șovăie, Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului viitor.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Volodimir Zelenski a discutat cu omologul finlandez despre situația de pe câmpul de luptă, relațiile cu Statele Unite și pașii comuni în fața provocărilor rusești
Suedia anunță un nou ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de aproape 1,5 miliarde de euro: Demonstrează că se poate face mai mult pentru Kiev
Situația din Ucraina și spărgătoare de gheață în zona arctică, pe “agenda” partidei de golf Stubb-Trump, care întărește legăturile Finlanda-SUA
Suedia intenționează să crească cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB până în 2030
Volodimir Zelenski, primit cu onoruri la Helsinki de omologul finlandez Alexander Stubb
Mai multe state din nordul UE fac apel la accelerarea procesului de aderare a Ucrainei, în contextul opoziției repetate a lui Orban: A sosit momentul unor decizii ambițioase
NATO
Rubio, discuție telefonică cu secretarul general NATO: Fără “o cale clară către pace” în curând, SUA se vor retrage din rolul de mediator între Rusia și Ucraina
Published
23 hours agoon
April 19, 2025
Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat vineri la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, căruia i-a transmis că în lipsa unor progrese clare privind “o cale clară către pace, Statele Unite se vor retrage din eforturile de mediere a păcii” între Rusia și Ucraina.
Rubio a discutat cu Rutte pentru a-l informa despre propunerea de pace transmisă recent delegației ucrainene la Paris și oficialilor ruși prin convorbiri telefonice.
Inițiativa, susținută de președintele Donald Trump, vizează identificarea unei soluții diplomatice care să pună capăt conflictului din Ucraina.
“Secretarul și-a exprimat speranța președintelui Trump și a Statelor Unite ca această propunere să fie acceptată și să conducă la o pace durabilă și de lungă durată în Ucraina”, arată un comunicat al Departamentului de Stat consacrat convorbirii dintre șeful diplomației americane și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.
Totodată, Marco Rubio a transmis că, în ciuda angajamentului ferm al Washingtonului pentru sprijinirea unui proces de pace, în lipsa unor progrese clare, Statele Unite sunt pregătite să se retragă din rolul de mediator.
“Deși națiunea noastră s-a angajat să contribuie la încheierea războiului, dacă nu va apărea în curând o cale clară către pace, Statele Unite se vor retrage din eforturile de mediere a păcii“, a punctat Rubio.
Și președintele americane Donald Trump a declarat că Statele Unite ar putea renunța la negocierile pentru a pune capăt războiului Rusia-Ucraina, reluând avertismentele secretarului de stat Marco Rubio, exprimate vineri la Paris.
“Dacă, din anumite motive, una dintre cele două părți îngreunează foarte mult situația, vom spune doar ‘sunteți proști, sunteți nebuni, sunteți niște oameni oribili’ și vom renunța”, a declarat Trump.
Rubio a avertizat anterior că administrația este pregătită să abandoneze discuțiile în zilele următoare dacă devine clar că un acord este imposibil. Potențiala încetare a focului între cele două țări s-a destrămat în mare parte, deoarece Moscova și-a reluat ofensiva în războiul pe care l-a început.
“Ajungem acum într-un punct în care trebuie să decidem și să determinăm dacă acest lucru este chiar posibil sau nu. Vorbesc despre o chestiune de zile, dacă acest lucru este fezabil sau nu în următoarele câteva săptămâni. Dacă este, suntem implicați. Dacă nu, atunci avem alte priorități pe care să ne concentrăm”, a declarat Rubio reporterilor la aeroport înainte de a părăsi Parisul, unde călătorise pentru a se coordona cu aliații.
Franța, prin președintele Emmanuel Macron, a găzduit joi discuții la nivel înalt pentru a discuta despre Ucraina și securitatea acesteia, prima dată de la învestirea președintelui Donald Trump când se știe că înalți oficiali americani, ucraineni și europeni s-au întâlnit pentru a discuta despre încetarea războiului. Întâlnirile au avut loc în timp ce preocupările europene cresc cu privire la disponibilitatea lui Trump de a se apropia de Rusia.
Remarcile lui Trump și ale lui Rubio sunt un alt semn al nerăbdării crescânde în cadrul administrației americane. În timpul campaniei sale electorale, Trump a promis să pună capăt rapid războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, însă discuțiile dintre Washington și Moscova au stagnat în ultimele săptămâni.
Moscova a refuzat efectiv să accepte o încetare a focului cuprinzătoare pe care Trump a promovat-o, iar Ucraina a aprobat-o. Rusia a condiționat-o de o încetare a eforturilor de mobilizare ale Ucrainei și de furnizarea de arme occidentale, cereri respinse de Ucraina. Totodată, Ucraina și Europa acuză Moscova că nu își dorește pacea, armata rusă lansând atacuri masive în orașele Krivoi Rog și Sumî.
NATO
Arsenalul nuclear al Franței ar putea contribui într-adevăr la protejarea Poloniei, subliniază președintele Andrzej Duda
Published
2 days agoon
April 18, 2025By
Teodora Ion
Arsenalul nuclear al Franței ar putea contribui într-adevăr la protejarea Poloniei, a declarat președintele polonez Andrzej Duda, vineri, potrivit Politico Europe.
Duda, care a arătat disponibilitatea Poloniei de a găzdui pe teritoriul său unele dintre armele nucleare ale Statelor Unite pentru a descuraja Rusia, a subliniat că focoasele franceze a putea, de asemenea, să consolideze apărarea poloneză.
”Cred că putem accepta ambele soluții. Aceste două idei nu sunt nici contradictorii, nici nu se exclud reciproc”, a declarat președintele pentru Bloomberg într-un interviu la Varșovia.
Președintele francez Emmanuel Macron a sugerat extinderea așa-numitei umbrele nucleare a Franței asupra aliaților săi europeni, pe fondul temerilor că o Rusie agresivă și-ar putea îndrepta într-o zi privirile dinspre Ucraina, pe care a invadat-o în 2014 și din nou în 2022, către flancul estic al Uniunii Europene.
Cu aproximativ 300 de focoase nucleare, Franța este singura țară membră a UE care deține astfel de arme și unul dintre cei trei membri NATO, alături de SUA și Regatul Unit.
În martie, prim-ministrul polonez Donald Tusk – care provine dintr-un partid rival cu Duda – a declarat că Polonia ”discută serios” cu Franța despre această posibilitate, care a prins contur după avertismentele din partea SUA conform cărora Casa Albă, aflată sub conducerea lui Donald Trump, ar putea să nu ofere garanții de securitate Europei în viitor.
În ultimii ani, Varșovia și-a sporit dramatic efectivele militare convenționale în fața agresiunii Rusiei, forța sa de luptă de 200 000 de oameni fiind în prezent cea mai mare din UE – și speră să construiască o armată de o jumătate de milion de oameni în următorii ani.
NATO
NATO schimbă limbajul referitor la climă, gen și diversitate pentru a evita represaliile din partea administrației Trump
Published
2 days agoon
April 18, 2025By
Teodora Ion
Personalul NATO schimbă limbajul referitor la climă, gen și diversitate ca măsură de precauție pentru a evita represaliile din partea administrației Trump, potrivit unor persoane familiarizate cu această problemă, informează Politico Europe.
Frazele referitoare la climă, femei și securitate au fost reformulate în noua legislație a NATO elaborată de comitetele și grupurile sale de lucru într-un limbaj considerat a fi mai acceptabil pentru SUA, în contextul în care alianța se confruntă cu un viitor incert în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă.
Noua administrație a pornit un război împotriva așa-numitelor eforturi de diversitate, echitate și incluziune (DEI), încercând să blocheze finanțarea pentru universități și să elimine programele federale care includ aceste măsuri. De asemenea, Pentagonul este ”curățat” pentru a eradica toate vestigiile unor astfel de programe.
”Toată lumea vede la știri care este poziția administrației Trump; nu vrei să faci ceva care să te pună în dificultate”, a declarat un oficial.
”Tehnologiile ecologice” ar fi fost înlocuite cu ”tehnologii inovatoare”, în timp ce ”clima” a fost etichetată drept ”mediu operațional”, a declarat un alt oficial NATO. Oficialilor li s-a acordat anonimatul pentru a discuta aspecte sensibile.
Între timp, orice limbaj referitor la ”gen” sau „femei, pace și securitate” este evitat de oficialii care doresc ca lucrurile să fie adoptate de toate cele 32 de țări membre, inclusiv de SUA.
”Toată lumea știe că cel mai rău lucru pe care îl poți face este să-l prezinți ca pe o problemă de diversitate. Nu este o agendă a celor care sunt de acord, ci face parte dintr-o agendă militară, iar acum tot mai mulți oameni își ciulesc urechile pentru a se asigura că se vorbește despre aceasta în termeni militari”, a declarat unul dintre oficiali.
NATO are consilieri pentru climă care, în principal, consiliază personalul militar cu privire la provocările de mediu pe timp de război, cum ar fi temperaturile extreme care pot afecta capacitatea personalului sau afecta echipamentele. Până în prezent, aceștia au scăpat nevătămați.
Trump a anunțat că Europa trebuie să înceteze să mai fie „profitoare” față de SUA și să înceapă să plătească mai mult pentru apărare.
De asemenea, el a făcut presiuni pentru a crește obiectivul de cheltuieli pentru apărare al alianței la 5% din PIB de la obiectivul actual de cel puțin 2% – dar, în același timp, a subminat dispozițiile comune de apărare ale alianței amenințând cu abandonarea aliaților despre care crede că nu cheltuiesc suficient pentru apărare.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Rubio, discuție telefonică cu secretarul general NATO: Fără “o cale clară către pace” în curând, SUA se vor retrage din rolul de mediator între Rusia și Ucraina

Trump amenință că va abandona negocierile pentru încetarea focului între Rusia și Ucraina: Vom spune doar “sunteți niște oameni oribili” și vom renunța

Vance și Meloni s-au întâlnit la Roma, pentru a doua zi la rând, după vizita premierului Italiei la Casa Albă. Vicepreședintele SUA a participat la slujba din Vinerea Mare la Vatican

Arsenalul nuclear al Franței ar putea contribui într-adevăr la protejarea Poloniei, subliniază președintele Andrzej Duda

China furnizează arme Rusiei, acuză Volodimir Zelenski: Nu pot spune că suntem surprinși

Donald Trump declară că ”nu-l consideră pe Zelenski responsabil” pentru războiul din Ucraina, dar continuă criticile la adresa lui: Nu-l învinovățesc, dar nu a făcut cea mai bună treabă din lume

Rubio atenționează că SUA ar putea renunța la eforturile de pace Ucraina-Rusia dacă nu se înregistrează progrese în câteva zile

NATO schimbă limbajul referitor la climă, gen și diversitate pentru a evita represaliile din partea administrației Trump

Lituania plănuiește să își modernizeze rutele ”critice pentru securitate și apărare” pentru a descuraja Rusia

“Suflete politice înrudite” pentru un “Occident măreț din nou”: De la Casa Albă, Trump și Meloni sunt 100% încrezători într-un acord comercial UE-SUA

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Ambasadorul Italiei reafirmă sprijinul țării sale pentru aderarea României la OCDE: Este următorul pas logic în integrarea sa continuă în economia globală și comunitatea euroatlantică

Secretarul de stat Luca Niculescu subliniază că ”există toate premisele” ca România să finalizeze anul viitor procesul de aderare la OCDE: Vom continua în acest ritm
Trending
- REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
INTERVIU | R. Moldova vrea să semneze tratatul de aderare la UE până în 2028, spune premierul Recean, avertizând că Rusia vrea să oprească drumul european al țării și subliniind importanța ca România să fie stabilă și pro-europeană
- ROMÂNIA5 days ago
Delegația Congresului SUA, “mulțumită” de clarificările României privind anularea alegerilor prezidențiale: Nu există nicio preocupare legată de retragerea trupelor americane. Politica strategică militară a SUA rămâne neschimbată (surse)
- NATO1 week ago
Oficiali ai Pentagonului au discutat cu NATO și aliații despre prezența forțelor SUA în Europa. Emil Hurezeanu: O pace în Ucraina necesită o prezență americană de lungă durată în Europa și un NATO fortificat
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
SGG: Adoptarea Strategiei pentru Guvernare Deschisă în România reflectă angajamentul țării noastre în procesul de aderare la OCDE
- PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
Parlamentul European și Congresul SUA cer întărirea relației transatlantice într-o reuniune prezidată de eurodeputatul român Nicu Ștefănuță