Connect with us

U.E.

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó: Este revoltător ce s-a întâmplat cu propunerile de comisari europeani ai României şi Ungariei

Published

on

Ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat luni, la Arad, că este ”revoltător” felul în care au fost respinse propunerile înaintate de România și Ungaria pentru ocuparea posturilor de comisari europeni. În viziuna acestuia, decizia a fost luată ”din motive politice”, informează Agerpres.

Consider că este revoltător ceea ce s-a întâmplat cu candidatul pentru comisar european şi din România şi din Ungaria. Este o problematică a democraţiei europene ceea ce s-a întâmplat în săptămânile trecute. Guvernul României a avut dreptul de a numi un comisar şi este absolut că acest refuz s-a făcut din motive politice”, a declarat ministrul.

Szijjártó Péter s-a aflat luni în trecere prin Arad. El a aterizat pe aeroportul local pentru a se deplasa, pe autostrada pan-europeană, într-o localitate din estul Ungariei, fiind întâmpinat de către liderul UDMR, Kelemen Hunor.

Amintim că Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a respins din nou la 30 septembrie, printr-un vot cu aviz negativ, candidatura Rovanei Plumb și pe cea a lui László Trócsányi la funcția de comisari europeni.

”Votul a avut loc, atât Plumb, cât și Trócsányi fiind respinși definitiv. Rovana Plumb a fost respinsă cu 13 voturi pentru și 7 împotrivă, iar László Trócsányi cu 12 voturi pentru și 9 împotrivă”, au declarat surse din Parlamentul European pentru CaleaEuropeană.ro.

Votul a reprezentat un rezultat al deciziei de joi adoptate de aceeași comisie JURI a Parlamentului European cu privire la candidatura Rovanei Plumb și a lui László Trócsányi.

La 26 septembrie, Comisia pentru afaceri juridice a Legislativului european a oferit un aviz negativ celor două candidaturi la Comisa Europeană în contextul unor neclarități privind declarația financiară și de avere a fiecăruia dintre cei doi, anunțând atunci o sesiune extraordinară pentru 30 septembrie.

Potrivit procedurii prevăzute la Anexa VII din Regulamentul de Procedură a Parlamentului European pentru numirea Comisiei Europene, avizul favorabil din partea Comisiei JURI reprezintă o pre-condiție pentru organizarea unei audieri în comisia de specialitate.

Ca urmare a respingerii candidaturii lui Trócsányi, premierul Ungariei, Viktor Orban l-a propus la 1 octombrie pe diplomatul Oliver Varhelyi, reprezentantul permanent al țării la UE, pentru funcţia de membru al Comisiei Europene.

“Nu am avut pe cine alege dintre politicienii unguri, aşa că nu pot propune decât un tehnocrat, cineva care cunoaşte UE. L-am desemnat pe ambasadorul la UE, Oliver Varhelyi, drept candidat oficial al Ungariei şi i-am cerut doamnei preşedinte să-l contacteze”, a declarat Viktor Orban.

Un gest similar a fost făcut și de prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, care i-a propus tot la 1 octombrie pe europarlamentarul Dan Nica, șeful delegației PSD din cadrul Parlamentului European și pe Gabriela Ciot, secretar din cadrul Ministerului Afacerilor Externe pentru postul de comisar european pentru Transporturi.

Aceasta din urmă este opțiunea de rezervă, Dan Nica fiind prima propunere a Guvernului Dăncilă pentru postul de comisar european din partea României, după cum avea să lămurească Viorica Dăncilă în cadrul unei conferințe de presă după o reuniune CEX a Partidului  Social Democrat, al cărui lider este.

Pentru cei doi candidați vor fi organizate sesiuni extraordinare în Comisia JURI și comisiile de specialitate din Parlamentul European.

Între timp, audierile comisarilor europeni desemnați în comisiile de resort din Legislativul european au intrat în cea de-a doua săptămână, în prima săptămâna fiind audiați 19 din cei 26 de candidați.

Pe baza recomandărilor făcute de comisiile de specialitate ale Legislativului european, Conferința Președinților va decide pe 17 octombrie dacă Parlamentului European i s-au furnizat suficiente informații pentru a declara că procedura de audiere poate fi închisă.

În cazul în care procedura își urmează parcursul fără sincope, viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen va fi supusă votului plenului reunit al Parlamentului European în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, din 23 octombrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

U.E.

Ceremonia de acordare a Premiului Carol cel Mare, amânată pentru anul viitor: Klaus Iohannis va primi prestigiosul premiu la 13 mai 2021

Published

on

© Administrația Prezidențială

Societatea pentru conferirea Premiului Internațional “Carol cel Mare” al orașului Aachen, al cărei laureat în anul 2020 este președintele Klaus Iohannis a decis miercuri să amâne ceremonia de acordare a distincției pentru anul viitor, ea fiind reprogramată de Ziua Înălțării Domnului, marcată în 2021 la data de 13 mai de către creștinii catolici.

“Astăzi, primarul orașului Aachen Marcel Philipp și președintele Consiliului Director Jürgen Linden au anunțat oficial că ceremonia de acordare a premiului Carol cel Mare a fost amânată pentru Ziua Înălțării din 2021”, a scris Societatea pentru premiul Carol cel Mare într-un mesaj pe Twitter, motivul amânării fiind determinat de evoluția pandemiei de coronavirus la nivel european și global.

 

Citiți și Klaus Iohannis: Premiul Carol cel Mare pe care îl primesc se datorează societății românești, care a reconfirmat atașamentul față de Europa și valorile sale

Președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să primească, la 21 mai 2020, în orașul german Aachen, Premiul Internațional ”Carol cel Mare” pentru unitatea Europei, conform unei decizii a Societății Premiului Internațional ”Carol cel Mare” al orașului Aachen anunțate la 14 la decembrie 2019. În conferinţa de presă la care a fost anunţată decizia, preşedintele Societății, Jürgen Linden, a afirmat că această distincţie este menită să-l încurajeze pe Iohannis să continue să conducă ţara sa pe calea europeană.

Ulterior, în cadrul unei vizite pe care a efectuat-o la București în luna februarie, Jürgen Linden a declarat că decizia de conferire a acestui premiu președintelui Klaus Iohannis a fost luată în ”unanimitate” și ”foarte repede” deoarece șeful statului este ”una dintre figurile conducătoare cele mai importante ale politicii europene”.

Klaus Iohannis se alătură astfel unui număr însemnat de lideri din Europa de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. De asemenea, printre personalitățile marcante care au primit acest premiu se numără și Winston Churchill, Henry Kissinger, Václav Havel, Jean-Claude Juncker, Angela Merkel, Donald Tusk, Herman Van Rompuy, Martin Schulz, Papa Francisc, Simone Veil, Regele Juan Carlos al Spaniei sau Papa Ioan Paul al II-lea, care a primit, în 2004, singurul Premiu Extraordinar „Carol cel Mare” acordat până în prezent.

Ultimii doi laureați au fost președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending